Se spune că
demult, tare demult, pe când oamenii nu ştiau să scrie sau să citească, era
într-un sat un băiat foarte isteţ, dar sărac, pe nume Gheorghiţă.
Şi i-a
spus odată mai– marele satului lui Gheorghiţă:
- Dacă reuşeşti să – mi găteşti o mâncare cum nu s-a
mai gătit până acum,
astfel
încât toţi oamenii să se minuneze, îţi voi da tot ceea ce-ţi doreşti!
Stătu Gheorghiţă, se gândi, apoi făcu
din apă şi făină un covrig mare, mare, de-au fost nevoiţi zece oameni să
transporte acel covrig şi tot l-au turtit. Ajuns la mai – marele satului, îi
spuse aşa:
- Ţi-am adus o plăcintă gustoasă, dar n-ai
voie să-i mănânci marginile! Mănâncă mijlocul, te rog!
Oamenii stăteau de jur împrejurul
covrigului şi se uitau la cel care dădea ocol şi nu avea ce să mănânce. Într-un
târziu, acesta se lăsă păgubaş, se recunoscu învins de isteţul Gheorghiţă şi-i dădu acestuia tot ce şi-a
dorit.
De atunci, când oamenii vroiau să scrie
semnul care să însemne „nimic”, desenau
acel covrig oval.
Şi aşa s-a născut cifra 0 …
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu