PRIMA ZI A PRIMĂVERII. Echinocţiul (numit şi echinox) este momentul când ziua şi noaptea sunt egale în orice loc de pe Pământ, datorită faptului că Soarele, în mişcarea sa aparentă pe cer, se află exact pe ecuatorul ceresc. Punctele de intersecţie ale eclipticii (traiectoria mişcării aparente a Soarelui pe sfera cerească) cu ecuatorul ceresc se numesc puncte echinocţiale. Punctele echinocţiale îşi schimbă poziţia pe ecliptică din cauza fenomenului de precesie.
Echinocţiul are loc de două ori pe an. Prima dată este momentul când Soarele traversează ecuatorul ceresc trecând din emisfera cerească sudică în cea nordică, în jurul datei de 21 martie, reprezentând echinocţiul de primăvară în emisfera nordică şi echinocţiul de toamnă în cea sudică. Acest punct de intersecţie a eclipticii cu ecuatorul ceresc se numeşte punctul vernal. Punctul vernal este folosit pentru definirea coordonatelor astronomice ecuatoriale. Datorită faptului că punctul se deplasează pe ecliptică, coordonatele se definesc pentru poziţia punctului într-un anumit an, de exemplu 1950,0 sau 2000,0.
Al doilea echinocţiu al anului este momentul când soarele traversează ecuatorul ceresc trecând din emisfera cerească nordică în cea sudică, în jurul datei de 23 septembrie, reprezentând echinocţiul de primăvară în emisfera sudică şi echinocţiul de toamnă în emisfera nordică. Punctul de intersecţie din acest moment al eclipticii cu ecuatorul ceresc se numeşte punctul autumnal.
Termenul echinocţiu provine din latinul „æquinoctium”, prin combinarea lui æquus (egal) cu nox, noctis (noapte). Aceasta, pentru că la echinocţiu ziua şi noaptea au durate egale.
Echinocţiul de primăvară (sau vernal) descrie echinocţiul de martie în emisfera nordică, în timp ce echinocţiul de septembrie pe cel din emisfera sudică.
PRIMA ZI A PRIMĂVERII. Google marchează venirea primăverii printr-un Doodle
Google sărbătoreşte, vineri, echinocţiul de primăvară - prima zi de primăvară astronomică - printr-un logo special, cu o animaţie ce prezintă mai multe specii de flori, printre care lalele, garoafe şi narcise. Animaţia realizată de Google cuprinde şi o albină, imaginea putând fi distribuită pe reţelele de socializare, precum Facebook, Twitter şi Google+, dar şi pe e-mail.
Google îşi modifică frecvent logoul pentru a marca evenimente importante ale istoriei universale sau pentru a celebra mari personalităţi.
PRIMA ZI A PRIMĂVERII. O zi cu trei evenimente astronomice
Echinocţiul de primăvară 2015, coincide cu Superluna şi cu eclipsa de Soare. Trei evenimente astronomice rare - o eclipsă de Soare, o super-Lună şi echinocţiul de primăvară - vor avea loc vineri, 20 martie.
Super-Luna - sau luna la perigeu - este un fenomen care apare atunci când Luna plină (sau Luna nouă) ajunge pe orbita sa la cea mai mică distanţă faţă de Terra şi apare mult mai mare decât în celelalte nopţi. În general, se produc între trei şi şase super-Luni pe an.
În 2015, vor fi şase super-Luni, iar două dintre acestea au avut loc deja. Următoarea va fi pe 20 martie, iar fenomenul va fi vizibil din nou în august, septembrie şi octombrie.
Echinocţiul marchează acel moment din fiecare an când ziua şi noaptea au durate egale, la jumătatea intervalului dintre ziua cea mai lungă şi noaptea cea mai lungă dintr-un an. Momentul echinocţiului este marcat primăvara şi toamna. Deşi echinocţiul de pe 20 martie nu va avea niciun impact direct, ce poate fi resimţit, asupra felului în care va arăta eclipsa de Soare, el va contribui la marcarea unei zile foarte speciale, ce va consta în desfăşurarea a trei evenimente astronomice rare într-un interval de câteva ore.
Pe 20 martie, axa Pământului va fi perpendiculară pe raza Soarelui - fenomen care se produce doar de două ori pe an, în timpul celor două echinocţii. După aceea, axa Terrei va începe să se încline (în raport cu raza Soarelui, n.r.), făcând ca zilele să devină mai lungi în emisfera nordică. Echinocţiul a fost sărbătorit ca un moment al începutului şi al reînnoirii, de numeroase culturi şi civilizaţii, şi este adeseori asociat cu Paştele creştin şi Pesah (sărbătoare ebraică).
O eclipsă de Soare se produce atunci când Luna trece între Pământ şi steaua sa, prin faţa astrului. Văzut de pe Pământ, discul Lunii este de obicei mai mare decât cel al Soarelui şi, dacă se interpune între privitor şi astru, îi "blochează" lumina, aruncând o umbră corespunzătoare pe Terra.
Deşi eclipsa solară de vineri - care în România va fi una parţială - nu va fi influenţată de celelalte două momente astronomice, specialiştii în domeniu spun că se întâmplă destul de rar ca ele să se producă în aceeaşi zi.
PRIMA ZI A PRIMĂVERII. Când vor pica din nou cele trei evenimente în aceeaşi zi
Cele trei fenomene - echinocţiu, super-Lună şi eclipsă solară - se vor produce din nou în aceeaşi zi, în acest secol, în anii 2053 şi 2072.
Eclipsa parţială de Soare de vineri va începe în jurul orei 10.40, va avea maxima în jurul orei 11.56 şi se va încheia la 13.05, cu o durată medie pentru România de două ore şi 20 de minute. Acoperirea Soarelui de către Lună va varia în funcţie de locul observaţiei, fiind mai scăzută în sudul ţării şi mai ridicată în nord. Procentul de acoperire a Soarelui va fi situat între 40 şi 55%, potrivit cifrelor furnizate de specialiştii Observatorului Astronomic "Amiral Vasile Urseanu" din Bucureşti.
PRIMA ZI A PRIMĂVERII. Datini şi obiceiuri de echinocţiul de primăvară
În această zi începe noul an agrar, iar copiii bat ritualic pământul cu beţele sau ciomegele, alungând frigul: „Intră frig şi ieşi căldură/ Să se facă vreme bună/ Pe la noi pe bătătură”.
Tradiţiile spirituale ale Echinocţiului de primăvară spun că orice forma de evoluţie are trei etape distincte: creaţia, menţinerea şi resorbţia sau distrugerea. La toate acestea se adaugă şi momentul de apogeu a ceea ce s-a creat. Astfel, echinocţiul de primăvară simbolizează creaţia, solstiţiul de vară apogeul, echinocţiul de toamnă începerea perioadei de resorbţie şi solstiţiul de iarnă perioada de conservare, care echivalează cu momentul de pregătire pentru un nou ciclu temporal.
Conform tradiţiei creştine, Paştele este serbat întotdeauna în prima duminică după Luna Plină de după echinocţiu.
Oamenii recunosc echinocţiul de primăvară de mii de ani. Pentru multe civilizaţii antice evenimentul marca reîntoarcerea la belşug - adică hrana începea să fie procurată mai uşor. Mai mult, vechii egipteni au construit Sfinxul în aşa fel încât acesta „priveşte” exact în punctul în care soarele răsare cu ocazia echinocţiului de primăvară. Totodată, prima zi de primăvară astronomică coincidea cu prima zi a anului persan şi era marcată prin 13 zile de petreceri.
În cultură amerindiana se ţineau ritualuri şi dansuri în onoarea Soarelui. Indienii Sioux plantau în această zi un arbore ceremonial ce reprezenta o legătură între Cer şi Pământ.
În fiecare an, în această zi sanctuarul de la Teotihuacan din Mexic este luat cu asalt de sute de turişti dornici să celebreze echinocţiul de primăvară.
PRIMA ZI A PRIMĂVERII. Sute de oameni s-au strâns în 2013 la ruinele Chichen Itza pentru echinocţiul de primăvară (Foto: EPA/Mediafax Foto)
Chinezii credeau că în ziua în care cade echinocţiul de primăvară ouăle (simboluri ale fertilităţii) pot să stea în echilibru, deoarece gravitaţia este egală în toate părţile. Ştiinţa a arătat că acest lucru nu este adevărat.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu