Cucul

Cucul este o pasăre de mărimea unui porumbel, cu penaj gri-cenuşiu în partea superioară şi alb cu dungi negre pe abdomen. Este destul de greu de observat. Dacă reuşeşti să îl zăreşti, vei vedea probabil o formă aerodinamică, închisă la culoare, zburând destul de repede peste câmpurile dintre pâlcuri de pădure. Dar cu siguranţă ai auzit unul. Masculul îşi anunţă prezenţa printr-un cântec caracteristic:"cu-cu, cu-cu".

Cucul este o pasăre destul de comună în aproape toate tipurile de habitate, de la păduri până la zone deschise, chiar până pe versanţii munţilor.

Cel mai ineresant lucru despre cuc este faptul că nu îşi construieşte cuib, ci îşi pune ouăle în cuiburile altor păsări. Puiul de cuc eclozează (iese din ou) înaintea puilor păsării proprietare a cuibului şi împinge afară din cuib restul ouălor.

Cu ce se hrăneşte?
Cucul se hrăneşte cu insecte - în general larve de fluturi (omizi) şi gândaci.Nu este specializat pentru un anumit tip de hrană, consumând acele insecte care sunt mai numeroase şi de aceea, mai uşor de prins.

Cuibul cucului
În loc să-şi construiască propriul cuib, să îşi clocească ouăle şi să îşi crească puii, cucii folosesc cuiburile unor păsări "gazdă", cum ar fi fâsa de câmp. Când femela de cuc găseşte un cuib potrivit, iar pasărea gazdă nu e atentă, ea îndepărtează unul dintre ouăle din cuib şi îşi depune propriul ou în locul lui. Uneori aceste cuiburi sunt construite de păsări mult mai mici decât puiul de cuc şi din această cauză "părintele" trebuie să muncescă mult mai mult pentru a-şi hrăni puiul gigant, confundându-l cu al lui.

Iernare
Cucii din Europa îşi petrec iarna în Africa, de obicei în savane.

Populaţia de cuci din Europa
Populaţia europeană de cuci este destul de mare şi stabilă, deşi în vestul Europei, în special în Franţa, numărul lor a scăzut.

Cucul este un oaspete de vară în Europa, venind din Africa tropicală. Soseşte începând cu jumătatea lunii aprilie şi până la începutul lui mai, când poate fi auzit cântând, în majoritatea zonelor rurale.

Cucii adulţi sunt printre primii dintre oaspeţii de vară care pleacă. Ei nu trebuie să îşi crească puii, aşa că sunt liberi să plece. Majoritatea părăsesc Europa în luna iulie. Puii pleacă cu o lună mai târziu, după ce le-au crescut toate penele. Ei nu se întâlnesc niciodată cu părinţii lor.

Nu se cunosc foarte multe despre rutele de migraţie ale cucilor. Probabil călătoresc prin Europa centrală, spre sudul Italiei, unde se hrănesc o perioadă, înainte de a zbura spre Africa. În Africa, cucii nu cântă, aşa că majoritatea trec neobservaţi.