Arcul curcubeului este compus din mai multe brauri luminoase, de diferite culori. Culoarea rosie este cea mai puternica si se afla mereu in partea de sus a arcului. Pe urma se insira celelalte benzi colorate: portocaliu, galben, verde, albastru, indigo si violet. Uneori, curcubeul apare dublat, avand deasupra un alt arc, de culori mai slabe si in ordine inversa.
Culorile curcubeului sunt la fel cu cele ce pot fi observate la trecerea luminii printr-o prisma de sticla sau la reflectarea pe un perete a razelor solare cu ajutorul marginilor unei oglinzi slefuite. Cand lumina alba trece prin asemenea medii, ea se descompune in cele sapte culori de baza ale sale, pe care le vedem si la cucubeu.
Curcubeul poate fi observat numai in anumite conditii: sa avem Soarele in spate, iar in fata trebuie sa avem norii sau perdeaua de ploaie, deoarece putem vedea curcubeul si atunci cand ploaia nu a ajuns inca la noi. Se poate vedea un curcubeu si in jetul de apa al fantanilor tasnitoare, ori in norii formati la caderea de apa a cascadelor – daca stam cu spatele la Soare.
Explicatia curcubeului este si simpla: lumina alba a Soarelui, care trece pe deasupra noastra, ajunge la picaturile de ploaie din fata noastra, unde mai intai intra in fiecare picatura (la fel cum ar trece printr-o prisma) si se descompune in cele sapte culori. Apoi razele colorate sunt reflectate de fata din spate a picaturii si sunt trimise inapoi, spre ochiul nostru. Cum fenomenul acesta are loc intr-o multime de picaturi, rezultatul il vedem ca un mare arc de cerc.
Acum intelegem de ce nu putem ajunge langa “piciorul” curcubeului sau sa ne urcam pe el: oricat am incerca sa ne apropiem, el ne apare ca indepartandu-se, pentru ca alte picaturi de ploaie il vor forma si ochiul nostru primeste aceasta noua imagine a sa.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu