14 martie - Ziua Internaţională de Lupta Impotriva Barajelor si pentru Râuri, Apa si Viaţă

Pe 14 martie, în multe ţări ale lumii se marchează Ziua Mondială de luptă împotriva barajelor şi pentru râuri, apă şi viaţă. Într-adevăr, este necesară ocrotirea arterelor acvatice ale Pământului. Analiza volumului debitului de apă a circa o mie de râuri mari din lume demonstrează că în ultima jumătate de secol nivelul apei râurilor a scăzut simţitor.

Cel mai poluat este considerat râul Buriganga care trece prin capitala Bangladesh, Dhaka. Întreprinderile construite lângă malul râului au otrăvit apele sale cu metale grele: mercur şi cadmiu. Apele uzate urbane au acoperit suprafaţa lui cu pete colorate. Râul este considerat mort din punct de vedere biologic şi se varsă în Golful Bengal. Ecologiştii sunt îngrijoraţi de starea Nilului, Dunării, Rio-Grande, La-Plata, Yangtze, Mekong şi Gange. Conform prognozei Fondului pentru Ocrotirea Naturii Sălbatice (WWF), în 2025 nivelul apelor Nilului va fi atât de scăzut, încât va fi imposibilă preluarea apei potabile.

Râurile transfrontaliere reprezintă o problemă internaţională. În Rusia, este vorba de Amur, Irtâş şi Sungari, care izvorăsc în China. Apele uzate chineze poluează apele fluviului Amur în proporţie de 90%. Pe Irtâş chinezii au construit un baraj grandios care le permite să folosească 70% din debitul apei. În urma catastrofei tehnogene din 2005 care a afectat fluviul Sungari, partea chineză a început să acorde mai multă atenţie stării ecologice a râurilor. Pentru controlul purităţii apei a fost înfiinţată o comisie ruso-chineză, menţionează directorul Institului pentru probleme legate de Apă, Mihail Bologov: „Există trei grupuri de lucru: pentru hidrometeorologie, monitoringul suprafeţei resurselor de apă, gospodărirea apelor. Ele se reunesc în mod regulat, examinează problemele actuale şi elaborează acorduri. Mecanismul funcţionează. Speranţele noastre sunt legate de monitoringul care este eficient. Noi putem prezenta colegilor noştri din China analizele efectuate în mod legal”.

Mihail Bologov consideră că printr-o atitudine prietenoasă  şi datorită  cooperării, întotdeauna se poate ajunge la o înţelegere. Din vremuri străvechi, râurile lumii sunt folosite în calitate de căi de transport pe apă.

În prezent, ele sunt suprasolicitate. Canalele de apă reprezintă o ieşire din situaţia creată, afirmă Igor Davidenko, doctor în ştiinţe geologo-minerologice: „În acest caz, Europa ne-a luat-o înainte. Este cunoscut Canalul Magdeburg care trece deasupra râurilor. Este un bazin imens în care navighează nave de mare capacitate. În prezent, Franţa va construi un canal care va uni statele europene”.

În Rusia funcţionează canalele Belomoro-Baltic şi Volgo-Donsk, însă capacitatea lor nu este suficientă, menţionează Igor Davidenko. Obiectivul grandios pentru următorii ani este construcţia unui canal care va uni Marea Caspică şi Marea Neagră. El va trece prin ţinutul Stavropol (sudul Rusiei), adâncimea lui va fi de 16m, iar lăţimea de 70 m.  Canalul va contribui la dezvoltarea comerţului internaţional şi turismului.  

În Rusia sunt peste 2,5 milioane de râuri. Specialiştii menţionează că spre deosebire de tendinţa mondială, debitul multor râuri creşte. Asta se referă la râurile bazinelor hidrografice ale Oceanului Îngheţat şi Pacific. În zona centrală europeană, care este dens populată, de asemenea, sunt multe probleme care trebuie să fie rezolvate de Strategia de Stat a Apelor calculată până în anul 2020. Programul ecologic de ocrotire a râurilor presupune investiţii serioase. De asemenea, în următorii ani vor fi majorate amenzile pentru întreprinderile care poluează apa. Prin urmare, folosirea tehnologiilor şi utilajelor învechite va fi nerentabilă.
Mai mult: http://romanian.ruvr.ru/2012_03_14/68445394/