Azi , la teatru : " ALADIN SI LAMPA FERMECATA "

Astazi am mers la teatru ...

Am urmarit

ALADIN SI LAMPA FERMECATA

Regia şi scenariu: Cristian Pepino
Scenografia: Cristina Pepino
Muzica:Dicran Asarian
Durata ; 55 minute

 „O mie şi una de nopţi” - minunata colecţie de poveşti arabe, una dintre cele mai frumoase creaţii literare universale. Din această colecţie, spre bucuria celor ce-ndrăgesc arta teatrală, s-a desprins şi a prins viaţă pe scena constănţeană frumoasa poveste a lui „Aladin şi lampa fermecată”.

     Contrastul dintre sărăcie şi bogăţie, dintre delicateţe şi brutalitate, dintre prostie şi isteţime, dintre adevăr şi minciună, dintre dragoste şi interes, sunt evidenţiate cu mult talent de scenarist, regizor, scenograf, compozitor şi nu în ultimul rând de actori.

     Întreaga actiune se defâşoară într-o maniera comică, plină de haz şi de vervă.

     Prin mijlocirea unor întâmplări miraculoase, tânărul şi isteţul Aladin intră în posesia lămpii fermecate al cărui duh uriaşul albastru efit Mustafa va apărea ori de câte ori va fi nevoie.

     Cum va intra Aladin în posesi lămpii, cum o va scăpa pe frumoasa prinţesă Badrul Budur de tăntălăul Bâldâbâc, cum va veni el să se-nsoare cu prinţesa, cum va fi pedepsit mârşavul vrăjitor Dervis şi multe alte întâmplări, se pot vedea cu deosebit interes pentru că spectacolul te fascinează, te dispune, te solicită să aplauzi adesea.

     Am fost fermecaţi de lampa fermecată, dar şi de întreaga poveste cu final fericit.

Din repertoriu mai puteti urmari :

A , da , uitam ...  :) :) :)

[ FOTO ] Sanatate prin miscare

Walt Disney si lumea desenelor animate

Daca e sa ne gandim la copilarie si la desenele animate care ne-au bucurat si luminat sufletul nu se poate sa nu ne gandim si la Walt Disney. El spunea: “Daca poti visa un lucru, inseamna ca poate fi facut”. Si cu siguranta, el a visat mult si ceea ce a creat de-a lungul timpului a adus zambetul pe fetele milioanelor de copii si adulti care i-au urmarit productiile.

Walt Disney a fost regizor, producator, desenator, animator, scenarist si antreprenor. Alaturi de echipa lui a creat unele din cele mai celebre filme din lume si unele din cele mai cunoscute personaje, inclusiv cel pe care majoritatea il considera alter-ego-ul sau, Mickey Mouse. Pe scurt, Walt Disney a castigat de 22 de ori Oscar-ul, a fost nominalizat la 61 de premii Oscar (detinand recordul pentru cele mai multe nominalizari la Oscar) si la 7 premii Emmy.

Este creatorul a peste 400 de scurt-metraje, in majoritate seriale, avand ca personaj central un animal (iepurele Oswald, soricelul Mickey, cainele Pluto, ratoiul Donald, papagagul Jose Carrioca, elefantul Dumbo, puiul de caprioara Bamby) si a unor filme de lung metraj (“Silly Symphonies”, “Alba ca zapada si cei sapte pitici”, “Pinocchio”, “Alice in tara minunilor”).

Walt Disney a debutat cu seria Alice (1923-1926) si a fost urmata de productiile cu iepurele Oswald. Succesul sau a fost confirmat pe deplin de desenele cu Mickey Mouse. A fost primul film animat cu sonor, iar Disney personal a dat viata vocii personajului Mickey. Personajul creat a fost unul ingenios, optimist, candid, strengar, care strica tot, dar este plin de bunavointa si chiar curaj. Avand in vedere ca Mickey se naste odata cu posibilitatea de a folosi in cinematografie sonorul, comicul primelor filme cu Mickey este bazat mult pe gaguri muzicale: piane cu miscari de animale, cratite sunand adunarea, balete executate de personaje multiplicate etc.

Ca si co-fondator, alaturi de fratele sau, Roy O. Disney, al studioului Walt Disney, Walt a creat un adevarat imperiu. Primul sau desen animat de lung metraj, “Alba ca zapada si cei sapte pitici” (1938) a fost produs in 9 ani si a avut un succes comercial colosal. “Alba ca zapada” a fost urmata de filme clasice pentru copii cum ar fi “Pinocchio” (1940), “Dumbo” (1941) si “Bambi” (1942). Productia “Fantasia” (1940) a combinat parti animate cu piese muzicale clasice, reprezentand o capodopera artistica si tehnica. In “Cantecul sudului” (1946), Disney a combinat actori reali cu personaje animate, iar incepand cu “Comoara din insula” (1950) compania a adaugat portofoliului sau filme cu actori in carne si oase.

Disney a fost unul dintre primele studiouri care a produs filme pentru televiziune, seriile Zorro si Davy Crocket avand un succes remarcabil in randul copiilor.

La inceputul anilor 1950, Walt Disney a inceput sa proiecteze un urias parc de distractii ce urma sa fie construit in apropiere de Los Angeles. El intentiona ca Disneyland sa aiba o valoare educationala, dar sa fie si distractiv atat pentru adulti, cat si pentru copii. Si asta a si devenit. “Cel mai fericit loc de pe Pamant” a fost proiectat intr-un singur an de zile. Disneyland si-a deschis portile in data de 17 iulie 1955. “Disneyland este un loc bazat pe iubire. Nu am inaugurat Disneylandul doar pentru a face bani”, spunea Walt. Peste 600 milioane de vizitatori au trecut portile Disneylandului de la inaugurarea pana in prezent si putem spune, cu siguranta, ca Walt Disney a creat ceva ce atrage ca un adevarat magnet.

Walt Disney moare in 1966, iar Walt Disney World a fost deschis in onoarea sa la 1 octombrie 1971. Ulterior, la Walt Disney World s-au adaugat Epcot Center, Disney-MGM Studios si Animal Kingdom, acest complex devenind principala atractie turistica a statului Florida. In 1983, in Japonia s-a deschis Disneyland Tokyo, iar in 1992 a fost inaugurat la Marne-la-Vallee in apropiere de Paris, Disneyland Paris sau EuroDisney.

 “Gandeste dincolo de limita vietii tale, daca vrei sa realizezi ceva cu adevarat maret. Concepe un plan pe cincizeci de ani. Acesta iti va schimba viziunea asupra oportunitatilor prezentului.” Si Walt Disney asta a facut. A gandit dincolo de limite, a revolutionat si a schimbat lumea desenului animat.

Ardealul - cununa muntilor Carpati

Se cheama Ardeal toata tara cuprinsa in cununa muntilor Carpati.

De jur imprejur, Ardealul e ocolit de munti, iar la mijloc e un podis (un fel de ses mai inalt decat Baraganul si fata Marii Negre). Cand e senin, daca te uiti de pe un munte inalt, vezi o mare parte din podisul Ardealului.

Muntii. Locul cel mai potrivit sa privesti Ardealul este Negoiul si Moldoveanul – puscurile cele mai inalte din toata Romania. Ele se afla amandoua pe Muntii Fagarasului, care se intind de la apus spre rasarit, inchizand ca un zid urias tot Ardealul catre miazazi.

Sunt atat de inalti Muntii Fagarasului, ca abia in toiul verii se topeste zapada pe varfurile lor. Ba uneori si vara, in loc de ploaie, cade ninsoare!

Spre apus de Muntii Fagarasului, lantul se prelungeste pana in Muntii Hategului, ca un zid aproape tot asa de inalt. Muntele cel mai inalt aici se cheama Retezatul.

Localnicii spun ca odata, pe vremea zmeilor, s-ar fi luat doi zmei la cearta. Unul a azvarlit asa de manios in celalalt cu un fier de plug, incat a retezat varful muntelui! Din intamplarea aceea i s-ar fi tras apoi numele.

Fata in fata cu Muntii Fagarasului, stau la marginea de miazanoapte a Ardealului Muntii Rodnei, care sunt aproape tot asa de inalti. Piscul cel mai semet este Pietrosu.

Dimpotriva, spre apus si spre rasarit, Ardealul e inchis de munti mai mici. Spre rasarit, inchide Ardealul niste munti care se arata ca trei spinari ce merg de la mizanoapte spre miazazi una langa alta: spinarea sau culme din mijloc e mai inalta (pana la ea se intinde Ardealul), iar cele marginase sunt mai mici.

Lanturile de munti de la rasaritul Ardealului sunt cele mai tinere. Cum s-au ridicat aceste lanturi de munti? Pe aici, scoarta pamantului a crapat nu prea demult si a tasnit din adancime foc, cenusa si zgura topita.

Zura aceea si cenusa s-au adaugat mereu, pana ce s-au facut niste gramezi uriase si apoi niste adevarati munti. Gura hornului, prin care iesea fumul, flacara, cenusa si zgura (lava), se vede si azi la acest munti, care scuipau foc (vulcani).

De la o vreme, vulcanii nostri s-au stins. Dar caldura se mai simte si acum. Oamenii bolnavi de reumatism la picioare vin aici, sa se incalzeasca la dogoreala ce este inca in pamant, deoarece ea are putere de vindecare.

Dintre muntii de la rasaritul Ardealului, cel mai inalt e Calimanul. E un urias morman de lava racita. Spre apus, Ardealul e inchis de Muntii Apuseni. Acestia nu se mai aseamana cu un zid, ci sunt rasfirati in toate partile, iar culmile lor nu sunt asa de semete, ci in unele locuri sunt late, in chip de poduri, purtand pe ele semanaturi si sate.

Nicaieri in Carpati, satele nu se suie pe munte, mai sus ca aici.

E de luat seama ca si in tinutul Muntilor Apuseni, scoarta pamantului a crapat, iar din adancime au izvorat lave fierbinti, care au facut niste gramezi uriase. Cum e Calimanul la rasarit, asa sta Vladeasa la apus, un munte nascut dintr-o singura izbucnire.

Dealuri. Podisul inconjurat de cununa muntilor nu-i chiar neted. Apele l-au ros facand o multime de vai, asa c locurile mai inalte dintre vai ni se arata azi in chip de dealuri. Daca te sui insa deaupra, vezi ca spinarea lor e lata, ceea ce dovedeste ca raurile au scrijilat podisul, taindu-l in mai multe felii, care ni se arata de jos in chip de dealuri.

Totusi, in partea de miazanoapte (intre Mures si cele doua Somese), raurile n-au ros destul podisul. Aici locul pare ceva mai neted si de aceea chiar se numeste Campie. Multimea lacurilor si lipsa padurilor ne intareste amagirea ca ne-am afla intr-un ses.

Sesuri mici. In lungul raurilor, pamantul Ardealului e neted, n chip de ses. Sunt o multime de petece de ses. Cele mai insemnate sunt

Unul e pe la izvorul Muresului.

Altele sunt pe Olt, aproape de izvor, apoi Sesul Barsei si Sesul Fagarasului (intre Olt si Muntii Fagarasului).

Asadar Ardealul are tot felul de locuri: si muntoase, si deluroase, si netede sau campoase.