Povestea unei picături de apă

de M.Ghivrigă  


  Cînd se trezi dimineaţa, se afla pe un fir de iarbă. Se întinse somnoroasă de era gata – gata să se rostogolească pe o frunză lată de conduraş.     Era rotundă şi sclipitoare ca un bob de mărgăritar. Soarele o mîngîia tandru cu razele lui răcoroase de dimineaţă. Se simţea atît de fericită! Cine mai era atît de răsfăţată ca ea?    După un timp simţi că i se întîmplă ceva. O rază insistentă de soare o gîdila necontenit făcînd-o parcă mai uşoară. Vru să scape de ea şi încercă să se rostogolească pe frunza de conduraş, dar se simţi luată pe sus de raza jucăuşă şi începu să urce spre cer.
      La început s-a simţit frustrată de ce i se întîmpla, dar apoi descoperi că-i place. Era uşoară şi diafană şi se simţea înconjurată de altele ca ea.    După un timp ajunse într-un nor unde hotărî să se odihnească. Parcă nu mai era atît de uşoară, ba din contra, parcă era mai grasă! Îşi făcu cu greu loc printre suratele ei şi încercă să aţipească puţin.    Dar, deodată, simţi că o ia frigul şi că norul începe să plutească. Deschise ochii speriată şi-l văzu...   Era vîntul cel de miază-noapte care, turbat, sufla norii încolo şi încoace, izbindu-i unul de altul. 
    Încercă să se ţină de tovarăşele ei, dar se simţi din ce în ce mai grea. Parcă nici norul nu o mai putea ţine şi, învins de vîntul cel rău, le dădu drumul obosit tuturor. 
     Era ca un mic bolovan care, speriat, zbura spre pămînt ca nu cumva vîntul cel fioros să o ajungă din urmă.     Alături de ea erau mii şi mii de cristale de gheaţă îngrozite. Spera ca raza cea prietenoasă de soare s-o ajute, dar n-o întîlni. Cu toate că era după – amiază soarele, cu razele lui blînde, nu era nicăieri. 

        Cine o va salva? se întreba îngrozită picătură îngheţată de spaima.     Nu se mai gîndi, şi-şi dădu drumul printre frunzele unui trandafir roşu şi posomorît zdrențuindu-i-le, după care se izbi dureros de o piatră de se sfărîmă în cîteva bucăţi mici şi sclipitoare de gheaţă.      Se lăsă purtată de vînt pînă sub tufa de trandafir unde încerca să-şi tragă sufletul. Uf! Prin ce-i fusese dat să treacă! Se lipi de tulpina trandafirului şi-i simţi căldură prietenoasă. Privi în jur. Suratele ei speriate şi îngheţate ca şi ea acoperiseră pămîntul cu un strat rece şi supărat de gheaţă.    Urgia trecuse. Soarele dădu la o parte un nor încă bosumflat, să vadă ce se întîmplase. Cum? Cineva încercase să-i înlocuiască strălucirea? Ce-i cu stratul acela sclipitor de gheaţă de pe pămînt?    Cu forţe sporite, chiar dacă era spre seară, soarele alungă vîntul cine ştie unde, împinse norii spre apus şi-şi trimise razele înarmate cu căldură spre pămînt. Bobul cel mic de gheaţă simţi înţepătura caldă a razei. Chiar dacă durea, simţea că se topeşte de plăcere. Se lipi totuşi de tulpină primitoare a trandafirului şi se lasă absorbită în jos de rădăcina lui.     Se simţi folositoare şi mulţumită şi se lăsă încălzită de căldură şi întunericul pămîntului.            
 Adormi gîndindu-se : şi mâine e o zi. 
       Oare cum va fi?

Cele trei dorinţe

de Valeria Ecaterina Purcia


,, Este bine să înveți să-ți faci temele singur ! Ai de invăţat poezia! Învață să mergi cu bicicleta!” Alin se trezi speriat. ,,Pfuuu” – se gândi el uşurat! ,,A fost doar un vis!” Se îmbrăcă rapid şi coborî în sufragerie. Cărțile şi caietele îl așteptau deschise pe birou, așa cum le lăsase înainte de somnul de după amiază.
Iarăşi lecţii ! – exclamă el necăjit. Tot timpul trebuie să învăţ câte ceva. La şcoală, acasă, la cercul de aeromodele…Eu mi-aşi dori doar să mă joc!
Se uită cu părere de rău la soarele de afară, la păsărelele care ciripeau vesele în copac şi-şi spuse în sinea lui: ,, Ce bine ar fi fost, dacă eram o pasăre! Zboară tot timpul unde doreşte, este liberă să facă ce vrea şi cântă toată ziua! ” Nici nu îşi termină bine gândul, când la fereastră apăru un pitic cu barba mare și albă.
– Tu de unde ai mai apărut? – îl întrebă Alin
– Din gândurile tale – răspunse piticul. Sunt Cel Care Ascultă Gânduri şi am venit să îţi îndeplinesc trei dorinţe.
Mișcă încet din sprânceană și Alin se trezi o pasăre mică, frumos colorată și zglobie. ,,Ce ușor a fost!” – se gândi băiatul. ,, Acum pot să mă joc toată ziua și pot zbura unde vreau!”
– Hai, micuțule – se auzi o voce în spatele său. Hai mai repede! Domnul învăţător de zbor te aşteaptă. Deja ai întârziat!
Întoarse capul şi văzu o pasăre mare şi cafenie care îl privea mustrător şi îl împingea cu aripa spre copacul din apropiere. Porni fără chef spre locul indicat unde se adunaseră deja vreo zece păsărele.
– Acum, că suntem toți, putem începe lecția teoretică despre zbor.
Pe tabla prinsă de trunchiul copacului domnul învăţător de zbor începu să deseneze linii curbe şi unghiuri drepte, explicând cele mai bune traiectorii şi culuare de zbor.
,, Na, că nici aici nu am scăpat de învăţat!” – se gândi Alin supărat. Nu înţeleg nimic. Parcă este mai greu ca la aritmetică. ” Dar studie atent desenele şi înţelese că păsările nu puteau să zboare alandala. Că tot ce învăţau acolo era pentru a şti să se descurce în aer. Era foarte mulţumit, până la urmă! Aflase lucruri noi! Se gândi apoi că piticul îi promisese îndeplinirea a trei dorinţe!
,, Mi-aş dori să devin o albinuţă. Să zbor toată ziua din floare în floare, să mă joc pe câmp şi să nu am nici o grijă!” Nici nu termină bine de gândit, că începu să bâzâie bucuros şi să zboare uşor printre flori .
,, Asta da, viață!” – spuse el mulțumit, alergând din floare în floare.
– Încotro alergi așa, fără să duci nimic – îi spuse o albină dolofană și aurie.
Până să spună ceva, se trezi cu două găletușe pline cu polen în spate.
– Du-le repede la stup că acuși începe prepararea mierii și este nevoie de ele.
Alin se îndreptă cu greu spre scorbura copacului şi duse găletuşele înăuntru.
– Aşează-te repede – spuse o albinuţă făcându-i loc. Acum începe lecţia de preparare a mierii. Uite, doamna învăţătoare ne explică cum putem face un fagure. Fii atent!
Alin era nespus de uimit! ,,Cum – se gândi el – toată lumea învaţă câte ceva? Nimeni nu se joacă toată ziua fără griji?”
Începu să se uite atent la construirea fagurelui. Era ca un fel de puzzle mai mare, din ceară. Studie atent manualul cu indicaţii şi după câteva încercări, reuşi să construiască unul.
– Bravo – spuse doamna învăţătoare albină. Ai citit şi ai învăţat foarte bine să construieşti fagurele! Drept premiu, primi o bomboană cu miere. Era foarte obosit dar şi foarte încântat că reuşise. Se gândi că tot ce a văzut și a învățat, îi va fi de folos la ceva. Atunci își aminti de lecțiile neterminate și uitate pe birou. Mai avea de cerut o dorinţă; se gândi, apoi spuse: ,, Aş vrea să fiu Alin, cel dintotdeauna! ” – şi se trezi la biroul său, în faţa ferestrei deschise, privind la păsărelele şi albinuţele care păreau că zboară fără griji dintr-o parte în alta. Deschise cartea şi caietul, citi atent şi apoi îşi făcu tema pentru a doua zi. Parcă fusese mai simplu şi mai uşor ca în alte dăţi.
A doua zi, la scoală, doamna învățătoare le-a prezentat o figură geometrică nouă, cu șase laturi egale.
– Cine știe ce putem face cu această figură?
– Un fagure – răspunse repede Alin
– Foarte bine – spuse doamna învățătoare. Dar cercurile unde le putem întâlni?
– Păsările zboară în cercuri, când vine ploaia! – spuse Alin, mândru de cunoștințele sale. Doamna învățătoare l-a lăudat, iar colegii au început să-l întrebe tot felul de lucruri.
Astfel, Alin a înțeles CUM fiecare lucru învățat îl va ajuta cu adevărat să se descurce foarte bine în orice situație !

Valeria Ecaterina Purcia (2015) – Povești din ghiozdanul meu
Editura EDU, Tg. Mureș

Nu judeca înainte de a înțelege !


O fetiță ținea în mâinile sale două mere. Mama sa a venit la ea și a întrebat-o blând pe mica ei fiică, afișând un zâmbet:
– Scumpa mea, poți să îi dai mamei tale unul din cele două mere?
Fata s-a uitat la mama sa pentru câteva secunde, apoi brusc a luat o mușcătură dintr-un măr și apoi repede o altă îmbucătură din celălalt. Mama a simțit că îi îngheață zâmbetul pe față. Se străduia din greu să nu își dezvăluie dezamăgirea.
Apoi fetița i-a înmânat mamei sale unul din merele mușcate și i-a spus:
– Mămico, uite, mărul acesta este mai dulce!

Indiferent de cine ești, de cât de multă experiență ai și de câte cunoștințe crezi că deții, evită să judeci. Oferă-le celorlalți privilegiul de a se explica. Nu trage concluzii pentru alții. Prin urmare, niciodată să nu ne concentrăm doar pe ceea ce se vede la suprafața și să nu îi judecăm pe ceilalți  fără să îi înțelegem mai întâi.

Sursa : aici

Cele trei dorinţe

de Charles Perrault

Traia odata un cinstit taietor de lemne care era casatorit cu o femeie frumoasa si inteligenta.
Dar, din nefericire, erau saraci si isi invidiau vecinii pentru bogatia lor.
- Vai ce ferciti am fi fost daca am fi avut macar jumatate din ce au ei, suspina femeia.
- Ce bine ar fi daca ar exista duhuri bune care implinesc toate dorintele! exclama sotul.

In acea zi, taietorul de lemne merse in padure, ca de obicei, alese un copac cu o infatisare frumoasa, ridica toporul si lovi cu putere trunchiul.
In acel moment, un fulger brazda cerul si in mijlocul acelei splendori aparu o creatura ciudata.
Taietorul de lemne, luat prin surprindere, cazu in genunchi:
- Ridica-te! porunci o voce. Sunt Jupiter, zeul fulgerului. Am auzit plangerile tale si am venit sa-ti indeplinesc trei dorinte, insa doar trei, nu mai multe.
Si, spunand acestea, disparu.
Taietorul de lemne fugi inspre casa pentru a-i povesti totul sotiei.


- Trebuie sa ne gandim bine, spuse ea. Adevarul este ca mi-ar trebui o duzina de dorinte ca sa fiu multumita. Cu ce sa incep?
- Cel mai bine ar fi sa ne dorim bogatie, exclama taietorul de lemne. Astfel vom avea tot ce ne dorim.
- Dar la ce ne-ar folosi bogatia daca ne-am imbolnavi si am muri? raspunse femeia. Mai bine sa ne dorim sanatate si viata lunga.
O viata lunga si grea este un lucru trist. Adica sa induram mai mult timp saracia si necazurile.

In timp ce discutau, femeia puse pe foc o oala cu supa pentru cina. Taietorul de lemne, caruia deja incepuse sa i se faca pofta, exclama:
- Ce n-as da sa am la cina un sir de carnati!
Nici nu rosti bine aceste cuvinte, ca pe camin cazu un sir de carnati.
- Prostule! se enerva femeia. Carnati, carnati! Nu puteai sa-ti doresti ceva mai bun? Bine te-ai mai folosit de una dintre cele trei dorinte! Dupa ce ii mancam, cu ce mai ramanem? Vai, ce nenorocire, ce nenorocire!

Taietorul de lemne isi pierdu calmul si, lovind cu pumnul in masa, spuse:
- Gata cu vaicarerile! Ce n-as da sa ti se lipeasca un carnat de nas, poate asa vei avea un motiv sa te plangi!
Pentru ca vorbi din nou fara sa gandeasca, ultimul carnat din sir se ridica si se lipi cu putere de nasul bietei femei, de nu mai putura sa-l dezlipseasca.
- Eu nu aveam de gand sa-ti fac rau, se planse taietorul de lemne. Mi-a mai ramas o dorinta: am sa cer bogatie si am sa-ti cumpar o cutiuta de aur, ca sa ascunzi nemernicul ala de carnat care a aparut din cauza prostiei mele.
- Sa nu cumva sa faci asta, striga femeia, ingrozita. Nu as putea trai cu acest lucru oribil in nas, mai bine as muri.
- Nu spune asta, zise taietorul de lemne, care isi iubea sotia si isi regreta nerozia. Ce n-as da ca acel carnat pe care il ai in nas sa cada imediat.
Cum termina vorba, carnatul cazu numaidecat.
- Suntem la fel de saraci ca inainte, dar cel putin nu suntem mai nefericiti, zise femeia si rasufla usurata. Bogatia probabil ca nu ne-ar fi adus fericire. Zeul Jupiter a vrut sa ne dea o lectie. Sa nu ne mai dorim nimic si sa mancam acesti carnati cazuti din cer.

Taietorul de lemne si-a imbratisat sotia si au mancat amandoi bucurosi, iar de atunci inainte, au fost multumiti de ceea ce aveau.

Structura anului școlar 2015-2016 – Calendar

Semestrul I
Cursuri – luni, 14 septembrie 2015 – vineri, 18 decembrie 2015
În perioada 31 octombrie – 8 noiembrie 2015, clasele din învățământul primar și grupele din învățământul preșcolar sunt în vacanță.
Vacanţa de iarnă – sâmbătă, 19 decembrie 2015 – duminică, 3 ianuarie 2016
Cursuri – luni, 4 ianuarie 2016 – vineri, 29 ianuarie 2016
Vacanţa intersemestrială– sâmbătă, 30 ianuarie 2016 – duminică, 7 februarie 2016



Semestrul al II-lea
Cursuri – luni, 8 februarie 2016 – vineri, 22 aprilie 2016
Vacanţa de primăvară – sâmbătă, 23 aprilie 2016 – marți, 3 mai 2016
Cursuri – miercuri, 4 mai 2016 – vineri, 17 iunie 2016
Vacanța de vară – sâmbătă, 18 iunie 2016 –duminică, 4 septembrie 2016 Săptămâna18–22 aprilie 2016 din semestrul al doilea este săptămână dedicată activităților extracurriculare și extrașcolare, în cadrul programului numit „Școala altfel: Să știi mai multe, să fii mai bun!”
Calendarul conceput conform  ordinului 4496 – autor: prof. Rodica Nina Secelean – poate fi descărcat și în format Word, accesând: calendar-2015-2016
Puteți descărca în format PDF  : Ordin nr 4496 2015 privind structura an scolar 2015-2016

Taina vindecării


A fost odată un rege care avea o fiică deşteaptă foc şi foarte frumoasă. Prinţesa suferea însă de o boală misterioasă. Pe măsură ce creştea, mâinile şi picioarele-i slăbeau, în timp ce auzul şi văzul i se împuţinau. O mulţime de doctori încercaseră să o vindece, dar în zadar. Într-o zi, la curte sosi un bătrân despre care se spunea că ar cunoaşte secretul vieţii. Toţi curtenii se grăbiră să-l roage să vină în ajutorul prinţesei bolnave.  Bătrânul îi dădu copilei un coşuleţ de nuiele cu capac, şi-i spuse:
– Ia-l şi ai grijă de el. Te va vindeca…

Nerăbdătoare şi plină de bucurie, prinţesa deschise capacul, dar ceea ce văzu o umplu de uimire şi de tristeţe. În coşuleţ era un copil, doborât de boală, şi mai nenorocit şi mai suferind decât ea. Prinţesa îşi lăsă sufletul cuprins de compătimire şi, în ciuda durerilor, luă copilul în braţe şi începu să-l îngrijească. Trecură luni, iar prinţesa nu avea ochi decât pentru copil. Îl hrănea, îl mângâia, îi surâdea, îl veghea nopţile, îi vorbea cu duioşie, chiar dacă toate acestea îi pricinuiau o mare suferinţă şi oboseală.
La aproape şapte ani după acestea… se petrecu ceva de necrezut. Într-o dimineaţă, copilul începu să zâmbească şi să meargă. Prinţesa îl luă în braţe şi începu să danseze râzând şi cântând, uşoară şi nespus de frumoasă cum nu mai fusese de multă vreme. Fără să-şi dea seamă se vindecase şi ea…

26 iunie – Ziua Internationala impotriva Consumului si Traficului de Droguri

Sănătatea este „noua euforie” din viaţa ta, nu drogurile!

Consumul şi traficul ilicit de droguri reprezintă una din problemele majore ale societăţii şi continuă să creeze enorme prejudicii pentru sănătatea şi bunăstarea persoanelor.

Astfel, în data de 7 decembrie 1987, Adunarea Generală a ONU a decis ca ziua de 26 iunie să fie celebrată ca Zi Internaţională de Luptă împotriva Abuzului şi Traficului Ilicit de Drogurica o expresie a determinarii ONU de a consolida acţiunile şi cooperarea la nivelul statelor membre, pentru a atinge obiectivul de a avea o societate internaţională fără consum abuziv de droguri.
În data de 26 iunie 2013, în întreaga lume se comemorează Ziua Internaţională de Luptă împotriva Abuzului și Traficului Ilicit de Droguri, care este menită să ne reamintească faptul că este nevoie să combatem problemele societăţii generate de drogurile ilicite.
Biroul Naţiunilor Unite pentru Droguri şi Crimă (United Nations Office on Drugs and Crime – UNODC) a fost mult timp în fruntea campaniilor de creştere a gradului de conştientizare privind pericolul drogurilor tradiţionale cum sunt canabisul, heroina, cocaina şi amfetaminele.
Cu toate acestea, în prezent există o nouă problemă alarmantă privind drogurile; a crescut cererea pentru substanţe care nu se află sub control internaţional.

Vândute în mod deschis, inclusiv prin intermediul internetului, aceste substanțe, care nu au fost testate pentru siguranţa consumului uman, pot fi mult mai periculoase decât drogurile tradiţionale.
Comercializate ca şi „substanţe euforizante legale”, „substanţe chimice în curs de cercetare”, „îngrășăminte pentru plante”, „săruri de baie” substanțele noi cu proprietăţi psihoactive (SNPP) se înmulțesc într-un ritm fără precedent.
Utilizarea acestor termeni dă o aparență de legalitate şi induce în eroare tinerii care cred că acestea prezintă un risc scăzut şi sunt potrivite pentru distracţii. Etichetarea greşită intenționată a unor SNPP cu menţiuneanu sunt pentru consumul uman”, oferă o modalitate de a evita legislaţia pentru controlul drogurilor.

Numărul mare de SNPP care intră în scenă aproape săptămânal, în combinaţie cu lipsa de înțelegere a efectelor negative și a potențialului de dependență al acestor substanțe necontrolate, reprezintă o provocare majorăpentru sănătatea publică.
De multe ori, diferența dintre o doză "sigură" și o doză toxică este aproape inexistentă și, astfel, SNPP au fost asociate cu decese, delir și comportament violent.
Amestecuri de SNPP cumpărate în necunoștință de cauză de către utilizatori au dus la efecte imprevizibile si uneori dezastruoase.
Drogurile aflate sub control internaţional sunt:
- stimulenţii de tip amfetamine,
- cannabisul,
- coca/cocaina,
- halucinogenele,
- opiaceele şi sedativele hipnotice,
toate cele care au efecte fizice imediate. Chiar dacă unele efecte fizice sunt tentante, acestea nu durează mult.
De asemenea, drogurile pot influenţa negativ dezvoltarea psihologică şi emoţională, mai ales în cazul tinerilor. În plus, pentru unii consumatori apare riscul dependenţei.
Substanţele noi cu proprietăţi psihoactive (SNPP) care sunt preparate chimic în aşa fel încât să rămână în afara controlului internaţional, sunt tot mai mult utilizate, identificate şi raportate.
Cele mai remarcate astfel de substanţe sunt mefedrona şi methylenedioxypyrovalerone (MDPV), care cel mai frecvent sunt vâdute ca şi „sare de baie” sau „îngrăşământ pentru plante” şi sunt utilizate ca şi înlocuitori pentru drogurile stimulante aflate sub control, cum sunt amfetaminele sau ecstasy.
În mod similar, derivaţii de piperazină continuă să fie vânduţi ca şi înlocuitori pentru ecstasy, în timp ce câţiva canabinoizi sintetici care imită efectele canabisului, dar conţin produse care nu se află sub control internaţional, au fost detectaţi încă din 2008 în amestecuri de plante pentru fumat vândute sub denumirea de Spice.
Drogurile au puterea de a îmbunătăţi sau de a deteriora starea de sănătate, în funcţie de tipul drogului utilizat, de cantitatea consumată şi de scopul pentru care au fost utilizate.
De exemplu, morfina poate alina durerea, în timp ce heroina poate cauza dependenţă. Asemenea exemple ilustrează necesitatea de control asupra drogurilor.

Consumul de droguri poate fi prevenit prin activităţi de prevenire, care oferă publicului şi mai ales tinerilor informaţii, abilităţi şi oportunităţi de care au nevoie pentru a lua decizii sănătoase, inclusiv să aleagă evitarea utilizării drogurilor nocive.
Se face un apel către tinerii din cadrul comunitatii, care sunt expuşi consumului de droguri de două ori mai mult faţă de adulţi, să îşi protejeze sănătatea.
Primul pas este să se informeze în privinţa drogurilor. Sunt disponibile informaţii referitoare la prevenirea consumului de droguri sau tratamentul dependenţei. Informaţiile sunt utile pentru tineri, populaţia generală şi medici.

Traditii si obiceiuri de Sanziene / Dragaica



Numele de Sanziene provine de la zeita romana Santa Diana, patroana vanatorilor si a padurilor. Totusi, Sanzienele sunt cunoscute si sub alte nume precum: Frumoasele, Zanele sau Dragaicele (aceasta denumire este folosita in special in sudul tarii). Semnificatia acestei sarbatori este una a iubirii si a fertilitatii.
Conform credintei populare, in noaptea de 23 spre 24 iunie, cerurile se deschid iar Sanzienele incep sa danseze. Aceasta sarbatoare este una a Soarelui, a dragostei dar si a poftei de viata.
Daca ar fi sa ne luam dupa legende, acestea spun ca sanziene sunt niste fiinte foarte frumoase care traiesc pe campii sau in paduri. Acestea se prin in hora si confera florilor sau buruienilor intrebuintari deosebite. Plantele devin de leac, care sa ajute oamenii sa amelioreze sau sa vindece toate bolile. Mai mult, in noaptea aceasta, Zanele zboara prin aer sau umbla pe pamant, canta si impart rod holdelor, femeilor casatorite si contribuie la inmultirea animalelor si a pasarilor. Iar daca toate acestea nu sunt de ajuns, Sanzienele tamaduiesc bolnavii si apara semanaturile de grindina.

Exista superstitia conform careia persoanele care nu le sarbatoresc corespunzator aceasta zi vor ajunge sa supere Sanziene. Acestea se razbuna pe femeile care nu sarbatoresc aceasta celebrare, pocindu-le gura. Totusi, nici barbatii nu scapa usor. Cei care au jurat stramb sau au facut unele fapte rele vor suferi pedepse ingrozitoare.
In unele regiuni din tara inca se tine traditia de Sanziene, cand fetele mari culeg flori de sanziene de pe camp si le impletesc cununi. Mai apoi, fetele le arunca peste case coronitele. Iar daca acestea se lovesc sau ajung sa se aghete de horm, acest lucru inseamna ca urmeaza o cununie in cel mai scurt timp. In zorii zilei de 24 iulie baietii se aduna in cete si bat satele in lung si in lat cu flori de sanziene la palarii. Tot astazi se alege Dragaica. Aceasta este aleasa dintr-un grup de sapte fete. Aleasa trebuie sa fie cea mai cuminte, cea mai frumoasa, dar si cu cea mai buna inima dintre toate. Dupa ce fata este aleasa, aceasta este impodobita cu spice de grau in timp ce restul tinerelor se imbraca in alb. Mai apoi, alaiul porneste prin sat. La rascruri de drumuri fetele fac o hora si incep sa cante voioase.

Una dintre cele mai cunoscute datini ale locului se refera la roua din noaptea de Sanziene. Despre aceasta se crede ca ar avea proprietati miraculoase. In multe regiuni ale globului credinciosii cred ca daca te stropesti cu aceasta pe trup, acesta va deveni frumos si suplu. Iar daca te speli cu roua pe fata vei deveni chipes si mandru. Daca te aventurezi si te decizi sa culegi in dimineata sarbatorii roua de pe frunze de sanziene aceasta va vindeca artroza si durerile osoase.
Unele persoane mai numesc sarbatoarea de Sanziene si Amutitul Cucului. Daca acesta inceteaza din cantat inainte de Sanziene, vara va fi una secetoasa. Pentru ca oamenii sa fie sanatosi si a avea spor la munca campului, acestia se incingeau peste sale cu tulpini de cicoare.
Pentru a alunga spiritele rele oamenii aprindeau focuri peste care se aruncau substante foarte puternic mirositoare. Mai mult se buciuma si se striga in jurul focurilor pentru a tine la distanta spiritele malefice.
In unele sate din partea de sud-vest a Bucovinei se tinea si obiceiul boului instrutat. In cadrul ceremoniei, masca taurina murea si renastea simbolic la acest inceput de timp calendaristic.

Tot de Sanziene au loc si bine cunoscutele balciuri. Acestea reprezentau un prilej ideal pentru intalnirea tinerilor in vederea casatoriei. Cele mai cunoscute targuri aveau loc la Focsani, Buzau, Campulung Muscel, Pitesti, si altele.

21 iunie – Ziua Soarelui



Astronomii considera Soarele ca o sfera gazoasa gigantica, in varsta de patru miliarde si jumatate de ani, stea care pluteste pe un brat spiralat al Caii Lactee, printre miliarde de alte stele. Soarele are un diametru de 1.4 milioane de kilometri, o masa de 2 miliarde de miliarde de tone.
 In compozitia sa sunt incluse hidrogenul, heliul, carbonul, azotul, oxigenul, neonul, fierul si alti atomi grei.
 Temperatura la suprafata soarelui este de aproximativ 5500 o C si in centru de 15 milioane o C.
Soarele este doar una dintre cele circa 100 de miliarde de stele din galaxia noastra, cu forma de spirala lamelara. In jurul lui, timp de milenii, s-a organizat un sistem de planete interdependente, supuse fortei de atractie solare, care se invart in jurul lui pe orbite.
 Pe orbita acestei stele de proportii graviteaza unele planete a caror masa nu reprezinta decat 1/1000 din masa sa. El le furnizeaza lumina, caldura si un numar incalculabil de particule prin intermediul atmosferelor sale gazoase. Este un reactor termonuclear natural, care produce o energie comparabila cu cea a unui miliard de centrale nucleare terestre.


 Aceasta energie este supusa unor fluctuatii, mai ales in momentul eruptiilor care agita suprafata globului solar. De fapt, aproape in fiecare zi, se observa acolo protuberante insotite de jeturi de plasma cu viteze de sute de kilometri pe secunda. Aceste imense limbi de foc, masurand mai multe sute de kilometri pe secunda, cad de indata pe suprafata astrului sau se topesc incet in spatiu, provocand turbulente pe Pamant.
 Forta de gravitatie sau gravitatia mentine stabila configuratia elementelor Sistemului Solar, creeaza atractia intre planete, produce fenomenul mareelor vizibil in oceane si rauri.
 Forta electromagnetica asigura coeziunea in interiorul Sistemului Solar si in mediul nostru inconjurator.


 Soarele a asigurat permanent si va asigura pe toata durata existentei sale un flux cu densitate relativ constanta de energie si care a inclus, respectiv va include, o componenta semnificativa de energie utilizabila ce a constituit si ar putea sa constituie singura sursa majora de energie pentru dezvoltarea si evolutia sistemelor ecologice.
 Cea mai mare parte a oceanului planetar si zonele desertice ale uscatului, reprezentand aproximativ 75% din suprafata planetei, au cea mai redusa eficienta in absorbtia si concentrarea energiei solare.
 Factorii fizici care influenteaza organismele sunt temperatura, umiditatea, lumina si focul.
Variatiile de temperatura ale mediului pe parcursul unui an produc profunde modificari in activitatea de ansamblu a vietuitoarelor si implicit a ecosistemului.
Viata organismelor este influentata de lumina prin trei aspecte: durata, intensitate si lungime de unda. 

Durata luminii variaza in diverse zone geografice din cauza inegalitatii zilelor si noptilor. Pe masura ce ne apropiem de poli, perioadele zilelor si noptilor continue cresc si sfarsesc prin a predomina.
In functie de lungimea perioadei de iluminare la care s-au adaptat unele specii, exista organisme de zi lunga, de exemplu unele plante (grau, orz, ovaz, crin, ceapa), animale (vulpea argintie, nevastuica, etc.) si organisme de zi scurta, ca de exemplu: brandusa de toamna, porumbelul, majoritatea raselor de ovine, etc.
Lumina exercita o actiune importanta asupra zooplanctonului marin, care efectueaza migratii verticale de la zi la noapte; seara se apropie de suprafata apei, apoi ziua coboara pana la o anumita adancime. In regiunile arctice, cand lumina este constanta timp de 24 de ore, zooplanctonul nu migreaza, aceasta deplasare se explica prin reactia organismelor planctonice la intensitatea luminii.
Tinand seama de faptul ca pozitia in ecosfera a fiecarui ecosistem este constanta, variatia factorului lumina in fiecare punct al planetei noastre depinde atat de pozitia Pamantului fata de Soare, cat si de miscarile sale, fenomene cu stricta periodicitate. Variatiile ritmice ale intensitatii luminii determina o anumita ritmicitate metabolica, fiziologica si comportamentala a lumii vii.
Homocromia, umbra criptica, avertizarea, mimetismul sunt influentate de actiunea luminii si de adaptarea animalelor de a percepe culorile din mediul ambiant. Lipsa luminii in conditiile vietii subterane (pesteri, galerii) duce la depigmentarea animalelor, atrofierea ochilor, etc.
In functie de alternanta zilelor si noptilor, unele animale sunt active in timpul zilei si se adapostesc noaptea, in timp ce altele se comporta invers. Durata zilei determina ciclizarea si a altor fenomene: inmultirea, migratiile, ecloziunea oualor, etc.
Fara lumina, viata plantelor verzi nu poate exista. Lumina solara este indispensabila plantelor ca sa se poata realiza la nivelul frunzelor, fotosinteza. Plantele acvatice, cum sunt algele, au pigmenti care le permit sa utilizeze din mediu cantitatea de lumina necesara. Ele folosesc lumina din ce in ce mai putin pe masura ce adancimea apei creste. Datorita acestor cerinte fata de factorul lumina, algele verzi si brune nu traiesc mai jos de 30 de metri, in timp ce algele rosii, adaptate la o luminozitate mai redusa, se intalnesc pana la 60-80 m.
Terra este fara indoiala principalul beneficiar al darurilor celei mai apropiate stele de noi, singurul corp fierbinte din universul nostru planetar, Soarele.
In drumul lor prin spatiul interplanetar, radiatiile solare nu suporta nici un proces de transformare, dar cand strabat atmosfera sunt supuse unor modificari esentiale. Radiatiile ultraviolete sunt in cea mai mare parte retinute chiar de la inceput in atmosfera inalta unde ionizeaza aerul, iar cele infrarosii sunt absorbite cu usurinta de moleculele de gaze, de vapori de apa sau de catre praf.
Odata receptionate de suprafata planetei, radiatiile solare exercita un rol hotarator asupra tuturor fenomenelor fizice, ca si asupra organismelor, influente foarte complexe si cu urmari deosebite, provocand perturbatii climatice pe planeta noastra, ca de exemplu, seceta in unele perioade, ploi abundente in altele, ierni mai reci sau mai calde, etc.
Energia solara este pe cale de a deveni energia viitorului. Deja pana la sfarsitul mileniului doi ea a ocupat o pondere de 5% in balanta energetica mondiala, iar previziunile arata ca in urmatoarele doua secole din mileniul trei, utilizarile energiei solare vor predomina.
Zorile “Erei solare” au inceput, asadar. Punerea in valoare a imensului potential pe care il daruieste planetei noastre astrul zilei constituie in conceptia oamenilor de stiinta solutia cea mai sigura si mai lesnicioasa de depasire a crizei energetice. Problema principala ramane perfectionarea tehnologiilor de captare, conversie si stocare in instalatii adecvate, cat si utilizarea durabila a resurselor regenerabile si neregenerabile ale planetei, intre ele existand o neincetata interactiune ce se resfrange in existenta noastra planetara.



Related Posts Plugin for WordPress, Blogger...