29 septembrie- Ziua Mondiala a Inimii

Ziua Mondială a Inimii a fost sărbătorită pentru prima dată în anul 2000, cu scopul de a informa populaţia din întreaga lume cu privire la principala cauză de deces, şi anume: bolile cardiovasculare.

La nivel mondial, anual se înregistrează 17,3 milioane de decese, iar acest număr este în continuă creştere. Până în 2030, dacă nu se vor adopta măsuri imediate, se aşteaptă ca 23 de milioane de oameni să moară an de an, din cauza afecţiunilor cardiovasculare.

În fiecare an, 29 septembrie marchează Ziua Mondială a Inimii, eveniment organizat la nivel internaţional de World Heart Organization şi care doreşte să contribuie la creşterea gradului de conştientizare a populaţiei globului asupra factorilor de risc ce duc la apariţia bolilor cardiovasculare şi să determine treptat o schimbare în atitudinea oamenilor faţă de problema adoptării unui stil de viaţă sănătos.

În România, evenimentul este organizat de către Fundaţia Română a Inimii în parteneriat cu Societatea Română de Cardiologie, deoarece, începând cu anul 2005, aceasta din urmă este membră cu drepturi depline a World Heart Federation.

28 septembrie - Ziua Internationala a Dreptului de a Sti

In ultimii ani, peste 50 de state din intreaga lume au adoptat reglementari privind accesul propriilor cetateni la informatie, marcand in acest fel institutionalizarea transparentei prin obligatia guvernantilor de a da socoteala platitorilor de taxe si impozite.

Romania a adoptat Legea accesului la informatiile de interes public in anul 2001 si a publicat anual rapoarte privind modul de implementare a acesteia si de respectare a dreptului de acces la informatiile de interes public, prevazut in art. 31 din Constitutia Romaniei. In data de 12 octombrie 2001, Parlamentul a adoptat Legea nr. 544/2001 privind liberul acces la informatiile de interes public, consacrand legislativ un foarte bun exercitiu de colaborare si transparenta intre administratie, clasa politica si organizatiile neguvernamentale.

In mai multe tari de pe glob, cetateni, organizatii non-guvernamentale, specialisti in domeniul drepturilor omului marcheaza aceasta zi, atragand atentia asupra importantei pe care dreptul la informare o are in orice sistem democratic. In Romania, aceasta zi a fost celebrata pentru prima oara in anul 2003.

Decizia de a sărbători și de a promova ziua de 28 septembrie ca Zi internațională a dreptului de a ști a fost luată în ultima zi a Conferinței despre libertatea de informare, care s-a desfășurat la Sofia, în Bulgaria, între 26 și 28 septembrie 2002. La conferință au luat parte reprezentanți ai organizațiilor pentru Libertatea de Informare (FOI) din 15 de țări, dar și reprezentanți ai organizațiilor internaționale active în domeniul informării.

La 28 septembrie 2002, activiștii FOI au înființat rețeaua internațională "International Freedom of Information Advocates Network" (FOIAnet). Membrii FOIAnet au căzut de comun acord să colaboreze pentru promovarea dreptului individual de acces la informații și au adoptat un memorandum care stabilește obiectivele și activitățile rețelei. În prezent, peste 200 de organizații și grupuri civile din întreaga lume sunt membrii FOIAnet și fac schimb de cunoștințe și de experiențe și se angajează în inițiative internaționale pentru a obține un acces mai larg în standardele de informare.

Activiști FOI din întreaga lume organizează o varietate de evenimente pe 28 septembrie pentru a sensibiliza populația cu privire la dreptul de informare. Au loc conferințe, traininguri, concursuri, acordarea de premii, concerte rock și pop, spectacole de teatru, filme, lansări de campanii prin care se solicită informații și noi site-uri web, cu scopul de a promova în continuare acest drept fundamental al omului și de a încuraja cetățenii, jurnaliștii și ONG-urile în căutările lor pentru a obține informații.

27 septembrie- Moartea regelui Carol I al Romaniei (1914)

I.G. Duca, om politic liberal, prezintă în “Amintiri politice” un moment istoric important: moartea regelui Carol I.

“În dimineaţa de 27 Septembrie 1914 dormeam încă adânc când mă deşteptă telefonul. Suna îndelung şi cu vădită enervare. Ce s-o mai fi întâmplat? Alerg la aparat. “Dl. Prim Ministru vă roagă să poftiţi imediat la dânsul, Majestatea Sa Regele a murit subit.”

Primul meu sentiment a fost de uşurare, soarta a dezlegat ceea ce noi nu puteam dezlega. Iată ieşirea aşteptată şi zadarnic căutată! A găsit-o bătrânul suveran părăsind scena pe care piesa nu se mai putea juca cu el, a găsit-o nu retrăgându-se de pe tron, ci retragându-se de pe lumea aceasta. Mai apoi, cuprinzându-mă simţăminte mai omeneşti, mi-am mărturisit păcatul. M-am gândit la lunga lui domnie ce sfârşea într-o aşa de tragică luptă sufletească, m-am gândit la omul care adormise pentru veci, la însuşirile lui, la binele pe care l-a făcut, la binele pe care a vrut să-l facă. La tot ce opera lui reprezenta în evoluţiunea poporului nostru, iar mintea mea i-a adus dreptul, cuvenitul şi cuviinciosul prinos de recunoştinţă.

Am plecat repede la Brătianu. Dânsul era afectat, îl cunoscuse prea de mult timp şi prea îndeaproape pe Regele Carol ca să nu resimtă în ceasul despărţirii supreme o legitimă emoţiune. Când mai mulţi colegi i-au spus că moartea Suveranului simplifica greutăţile politice în mijlocul cărora ţara se svârcolea, a protestat şi nu ştiu de era sincer.

De la el am aflat amănuntele morţii. În ajun, Regele fusese excepţional de ager şi bine dispus, îl primise pe Virgil Arion într-o lungă audienţă şi se culcase voios. Pe la 5 dimineaţa se trezise plângându-se că nu poate respira. Regina Elisabeta a sunat după ajutor şi a trimis în grabă să cheme pe Dr. Mamulea. După câteva minute Suveranul a oftat din greu de două trei ori şi a aplecat uşor capul. Regina a crezut că doarme. Carol I de Hohenzollern Sigmaringen, primul Rege al României, îşi dăduse însă după 48 de ani de rodnică domnie obştescul sfârşit.

Frământările sufleteşti ale ultimelor luni fuseseră peste puterile organismului său îmbătrânit, ele l-au omorât. Când Doctorul Mamulea a sosit nu a putut face altceva decât să constate încetarea din viaţă şi să vestească familia regală şi guvernul.”

sursa: istoriregasite.wordpress.com

26 septembrie- Ziua Mondiala a Muntilot Curati

“Am învățat că toată lumea vrea să traiască pe vârful unui munte, fără să știe că adevărata fericire este în felul în care urci pantele abrupte spre vârf”. (Gabriel Jose Garcia Marquez)

De ce avem nevoie de munți?

Răspunsul este simplu: avem nevoie de munți, pentru că ei reprezintă diversitatea în orice peisaj, ei sunt sursa noastră de oxigen, de aer curat și nu numai.

Munții alcătuiesc aproximativ o cincime din peisajul lumii, găzduiesc cel puțin o zecime din populația lumii, iar 80% din apa dulce a planetei provine din munți.

Cu toții știm faptul că, încă din cele mai vechi timpuri, munții au oferit hrană, adăpost și protecție în cazul războaielor. De asemenea, prezența munților influențează clima regiunilor în care sunt pozitionați, și oferă populației unei țări resurse valoroase: hidroenergie, lemn, minerale, cărbune, etc.

Ce cautăm atunci când mergem la munte? Aer curat? Un peisaj frumos? Ocazia de a practica un sport extrem? În niciun caz un peisaj cum este cel din imagine!

Oricare ar fi motivul, cu toții ne dorim munți mai curați și un mediu mai plăcut, în care să nu întâlnim (după cum se poate vedea și în imaginea alăturată) hârtii, PET-uri, ambalaje, sau alte deșeuri aruncate în natură.

Un astfel de peisaj este dezolant și poate perturba plăcerea de a urca pe munte și de a beneficia de serviciile ecosistemice pe care mediul montan le oferă.

Ziua de 26 septembrie este destinată munților, și are rolul de a aminti oamenilor de importanța munților și de necesitatea conservării acestora în fața presiunii antropice.

26 septembrie- Ziua Mondiala a Muntilor Carpati

Pe data de 26 septembrie se serbeaza Ziua Mondiala a Muntilor Carpati. In fiecare an aceasta aniversare doreste sa readuca in atentia tuturor faptul ca trebuie sa fim generosi cu natura, pentru ca nu este deloc un efort prea mare iar ea ne ofera, fara rezerve, beneficii inestimabile.

Muntii Carpati reprezinta un lant muntos care apartine marelui sistem muntos central al Europei, cu o lungime de 1.500 de km si se intind pe teritoriul Austriei, Cehiei, Slovaciei, Poloniei, Ungariei, Ucrainei, Romaniei si Serbiei. Muntii Carpati sunt cel de-al doilea lant muntos din Europa, iar cel mai inalt varf din lantul carpatic din Romania este Varful Moldoveanu de 2.544 m, situat in Muntii Fagaras.

Romania detine 40% din lantul carpatic, ceea ce inseamna ca o aproape o treime din suprafata tarii noastre este ocupata de Muntii Carpati. Se estimeaza ca aproximativ 2 milioane de romani traiesc, in prezent, in zona montana in aproximativ 745 de localitati. De-a lungul timpului, Carpatii au generat in imaginatia poporului, mituri si legende fantastice, care se regasesc in obiceiurile si traditiile romanesti. Flora Carpatilor cuprinde 1.350 de specii, dintre care 116 endemice – sunt specii de plante sau animale care se regasesc exclusiv intr-o regiune si care necesita o atentie particulara datorita caracteristicilor habitatului lor.

Ziua Muntilor Carpati ofera prilejul tarilor aflate in acest areal sa colaboreze intre ele pentru indeplinirea diferitelor obiective, care sunt: stabilirea retelelor ecologice din Carpati, managementul durabil al biodiversitatii, eliminarea si prevenirea speciilor straine in ecosistemul din Muntii Carpati si introducerea de organisme modificate genetic, elaborarea si promovarea de inventare regionale ale speciilor si habitatelor, integrarea obiectivelor de conservare si utilizare durabila a diversitatii biologice.

Atat pentru bogatia lor spirituala, cat si pentru cea stiintifica, Muntii Carpati se cuvine a fi sarbatoriti.

25 SEPTEMBRIE- ZIUA INTERNAȚIONALĂ A MEDIULUI MARIN

În fiecare an, pe data de 25 septembrie, se sărbătoreşte Ziua Internaţională a Mediului Marin, eveniment care readuce în prim-plan problematica poluării şi reducerii populaţiei subacvatice la nivel mondial.

Marea – Continentul albastru – poate fi numită pe drept cuvînt, uriaşa piramidă a vieţii. În mediul marin, viaţa se desfăşoară de la zonele polare şi pînă la Ecuator, de la suprafaţa apei şi pînă în abisurile scăldate în întuneric şi mister. Pe deasupra, viaţa din mare este fascinantă, prin abundenţa şi varietatea vieţuitoarelor; scara acestora se întinde de la microorganismele marine şi pînă la balenele din zona antarctică.

Influenţa umană asupra mediului marin, variază dramatic de la un ecosistem la altul. Cele mai afectate zone sunt recifele de corali, iarba marină, crângurile de mangrove, recifele şi platformele stâncoase.

Ziua Internaţională a Mediului Marin, care se sărbătoreşte în fiecare an, este destinată să sensibilizeze publicul asupra importanţei mărilor, să evidenţieze importanţa economică a industriei maritime şi să pună în valoare zonele costiere.

UE s-a implicat activ în protejarea şi conservarea mediului marin, depunând eforturi pentru stabilirea unor standarde de siguranţă mai riguroase şi pentru combaterea pescuitului ilegal.

23 septembrie- Ziua Mondiala a Curateniei

În ultima perioadă de timp acutizarea problemelor ecologice ne pune în gardă pe toţi. Noţiuni precum efectul de seră, diminuarea stratului de ozon, deşertificarea, topirea gheţarilor, poluarea oceanelor, dispariţia unor specii de plante şi animale, sunt lucruri despre care se vorbeşte tot mai frecvent şi citim pretutindeni. Mai puţin mediatizată în ultimul timp „curăţenia”, ar trebui totuşi să ne preocupe pe fiecare dintre noi. Câţi din noi ştim că ziua de 23 septembrie este „Ziua Mondială a Curăţeniei”?

Probabil foarte puţini, dar acest lucru are o importanţă deosebită pentru fiecare în parte, dar şi la nivel global. Protejarea mediului înconjurător şi habitatului unde locuim este un obiectiv de interes public major şi constituie obligaţia şi responsabilitatea autorităţilor administraţiei publice locale, precum şi a tuturor persoanelor fizice şi juridice.

S-a constatat că mai bine de 80% din maladii şi un sfert din decesele din lumea a treia se datorează alimentelor şi apei contaminate, dar şi deşeurilor. Ca atare sunt luate măsuri de depoluare a apei şi pentru gospodărirea corectă a tuturor tipurilor de deşeuri: menajere, industriale, periculoase şi radioactive. Aceste deşeuri sunt perturbatoare ale peisajului. Ele merg de la simplele cutii de conserve din pajişti până la construcţiile dezafectate.

Deşeurile propriu-zise constituie una din problemele dificile ale lumii moderne şi nu este de mirare că ele intervin şi în consideraţiile noastre privind peisajul. În primul rând sunt deşeurile oraşelor şi comunelor care ar trebui depuse în locuri special amenajate. Nu de puţine ori însă, gunoaiele ajung în albia râurilor sau în apropierea lor poluând puternic apa şi împrejurimile acestora. Aşa se face că unele albii sunt pline de pungi de plastic, resturi de încălţăminte, cutii de conserve şi alte deşeuri metalice, acestea fiind lucrurile cele mai persistente.

Pentru a avea un mediu sănătos depinde în primul rând de noi. Este timpul să conştientizăm că fiecare cetăţean al planetei are o contribuţie vitală în menţinerea unui mediu curat.

Direcţia Monitoring al Calitaţii Mediului în cazul menţinerii condiţiilor meteorologice nefavorabile (timp uscat cu temperaturi înalte) şi acumularea nocivelor în aerul atmosferic emite către autorităţile administraţiei publice centrale şi locale cu funcţii de luare a deciziilor recomandări de curăţarea umedă sistematică a străzilor şi modificarea regimului de lucru a întreprinderilor.

Pe această cale venim cu îndemn către toate autorităţile publice centrale şi locale, precum şi serviciilor de salubrizare pentru a demara acţiuni concrete de ecologizare a localităţii pe care o administrează sau deserveşte prin intensificarea în perioada premergătoare acestei zile, a acţiunilor pentru salubrizarea şi igienizarea localităţilor, pentru eliminarea deşeurilor de orice fel depozitate necontrolat la intrările în localităţi sau în alte zone mai puţin salubre, tăierea vegetaţiei ierboase pe aliniamentele stradale, curăţarea rigolelor stradale şi a malurilor cursurilor de apă cât şi în acelaşi timp pentru a creşte gradul de informare şi conştientizare a publicului privind importanţa acestui eveniment ecologic cu caracter internaţional.

Mediul este prezent în toate momentele vieţii noastre, este tot ceea ce ne înconjoară, natural şi artificial, şi depinde de noi de a ni-l face mai favorabil vieţii noastre. Iată deci, necesitatea de a menţine şi a îngriji toţi factorii de mediu, efort din ce în ce mai mare într-o lume unde civilizaţia umană încearcă sa-şi deterioreze propriul habitat.