19 februartie - Ziua Brâncuși

Ziua Brâncuși se sărbătorește, începând cu anul 2016, la 19 februarie, amintind de data nașterii marelui sculptor român, respectiv 19 februarie 1876.

Sculptorul Constantin Brâncuși

La data de 2 februarie 2015, scriitorul Laurian Stănchescu, președintele Fundației Ideea Contemporană, a solicitat oamenilor politici să declare "Ziua Națională Constantin Brâncuși", pe data de 19 februarie. "Vă cer în numele memoriei lui Constantin Brâncuși să declarați ziua de 19 februarie "Ziua Națională Constantin Brâncuși."

Propunerea legislativă privind instituirea acestei zile a fost inițiată de mai mulți parlamentari PSD, PC, UNPR, PNL, PP-DD și independenți. În expunerea de motive, inițiatorii susțineau că declararea datei de 19 februarie drept "Ziua Brâncuși" — sărbătoare națională legală lucrătoare ar reprezenta "o reparație morală față de refuzul și umilirea sculptorului de către statul român atunci când a vrut să doneze toată opera sa poporului nostru". "Constantin Brâncuși ne-a dus în universalitatea lumii, făcând din națiunea română o mitologie. Drept urmare, este datoria noastră pentru a nu fi mai prejos de omagiul pe care îl aduce lumea contemporană lui Brâncuși să declarăm ziua lui de naștere sărbătoare națională. (...) Această inițiativă onorează spiritul nostru și în același timp arată dragostea și recunoștința noastră față de valoarea lui Brâncuși". 

Propunerea legislativă a fost respinsă de Plenul Senatului, în calitate de primă Cameră sesizată, la data de 16 iunie 2015, Comisia pentru cultură motivând că "a institui prin lege o nouă sărbătoare națională, în condițiile în care există deja o Zi a Culturii Naționale în cadrul căreia pot fi omagiate toate personalitățile culturii române, ar putea duce lucrurile în derizoriu".

Proiectul legislativ a fost, însă, adoptat de Camera Deputaților, în calitate de for decizional, la data de 4 noiembrie 2015, iar președintele Klaus Iohannis a promulgat, la 27 noiembrie 2015, legea prin care data de 19 februarie este declarată Ziua Brâncuși ca sărbătoare națională. Potrivit legii, autoritățile administrației publice centrale și locale pot organiza sau sprijini logistic și material manifestări cultural-artistice dedicate acestei zile.

AGERPRES/

(Documentare-Andreea Onogea, 

editor: Cerasela Bădiță, 

editor online: Anda Badea)

[ FOTO ] ORTOGRAME ( 3 )

Ce avem de învățat de la alte sisteme de învățământ

De ce in unele tari copiii obtin performante scolare mai bune decat copiii din alte tari? Cum ar fi sa iti cresti copilul intr-o lume noua in care educatia sa ii ofere super-puteri? Cele mai bune rezultate scolare sunt obtinute de copiii din Coreea de Sud, Finlanda si Polonia, conform Programul International de Evaluare a Studentilor (PISA). Acesta a fost introdus in 2000 pentru a evalua abilitatea adolescentilor de a gandi critic si de a rezolva probleme de matematica, probleme de citire si de stiinta peste tot in lume.

Programul este un instrument util pentru a putea face comparatii si a descoperi elementele care diferentiaza rezultatele intre tari in privinta eficientei sistemului de invatamant.

Amanda Ripley este autoarea cartii „Cei mai destepti copii din lume si cum au reusit acest lucru” si cea care a realizat o analiza a tarilor cu performante bune la PISA: Coreea de Sud, Polonia si Finlanda.

Educatia in Finlanda a avut cea mai rapida si extinsa crestere incepand cu anii ‘70. Programele de formare a cadrelor didactice au devenit mult mai riguroase si selective, profesia de dascal devenind una dintre cele mai respectate din tara, iar cariera de invatator pentru clasele primare, una dintre cele mai vanate. Profesorii se bucura de prestigiu intrucat doar cei mai buni studenti sunt selectati pentru a deveni cadre didactice (unul din 10 candidati sunt admisi) si dupa ce au ajuns profesori, au libertate in abordarea curriculum-ului, fiind incurajati sa gaseasca metode noi de predare.

Salariile profesorilor in Finlanda sunt atragatoare, dar nu sunt cu mult mai ridicate fata de salariile din alte tari vest europene.

In Coreea de Sud, educatia de la scoala este completata cu cea realizata in centre numite „hagwon”. Hagwon este o institutie axata pe profit care ofera programe de pregatire educationala suplimentara pentru copiii care doresc sa isi imbunatateasca notele. Aceste hagwon indeplinesc mai multe functii: ofera educatie suplimentara copiilor care au nevoie sa se tina de curriculumul scolii, ajutor suplimentar pentru cei care nu reusesc sa tina pasul, training in domenii care nu sunt oferite de scoala si pregatire pentru cei care doresc sa intre la facultate. Majoritatea copiilor mici iau lectii de pian aici, de arte martiale, inot sau taekwondo. Hagwon-urile sunt importante pentru copii fiindca ii ajuta pe acestia sa socializeze si sa isi gaseasca noi prieteni. Exista si centre pentru adulti, iar majoritatea, atat cele pentru copii, cat si pentru adulti ofera ajutor in domenii precum matematica, limbi straine, stiinte sau arte. Copiii pot petrece timpul aici dupa scoala, uneori si pana la ora 11 seara.

Scolile sunt evaluate anual de catre comisii externe de monitorizare, pe baza unor planuri de evaluare realizate de Ministerul Educatiei. Evaluarile scolilor cuprind practicile de predare si invatare, curriculum-ul si nevoile elevilor si nu au ca scop sanctionarea scolilor, ci oferirea de recomandari pentru imbunatatirea rezultatelor. Rezultatele evaluarilor sunt raportate public. Cadrele didactice sunt evaluate de catre directorii scolilor, iar cei cu performante ridicate pot primi bonusuri si oportunitatea de a studia in strainatate.

Parintii sunt implicati in educatia copiilor, putand face parte din grupuri de parinti care monitorizeaza activitatea scolilor sau beneficiind de programe de pregatire si servicii de consiliere. O alta modalitate prin care parintii indeplinesc un rol important in educatia copiilor este alegerea hagwon-ului si suportarea costurilor pregatirilor extracurriculare. Parintii din Coreea de Sud pot ajunge sa dedice pana la 22% din venitul familiei pentru educatie.

In Polonia, dupa caderea comunismului, a avut loc o reforma a invatamantului, prelungind invatamantul obligatoriu cu un an in plus fata de cei 8 si oferind sanse egale tuturor elevilor de a intra la facultate. La prima evaluare PISA din 2000, Polonia a obtinut rezultate sub media europeana in toate domeniile (citit, matematica si stiinte). Pana in 2012, Polonia a obtinut in clasamentul PISA la stiinta si citit locuri in top 10 si a fost pe locul 13 la matematica.

Ciclul primar incepe la 7 ani si se incheie la 12 , fiind urmat de gimnaziu (pentru elevii cu varsta intre 12-15 ani). Dupa gimnaziu, exista mai multe optiuni pentru elevi: liceul „academic” care dureaza 3 ani, liceul de specialitate (3 ani) care ofera pregatire vocationala generalizata si academica, liceul tehnic (care dureaza 4 ani), care ofera pregatire tehnica si program academic si scoala vocationala de baza (care dureaza 2-3 ani). Oricare ar fi liceul sau scoala profesionala urmata, elevii au cu totii acces la invatamantul universitar, in urma sustinerii unui examen. Polonia a adoptat sistemul Bologna, iar dupa 3 ani de facultate, studentii pot urma masteratul 2 ani.

In incheiere, iata un text despre rolul educatiei in Finlanda:„Educatia inseamna sa respecti nevoile fiecarui copil in parte si sa oferi sansa ca fiecare sa se dezvolte ca persoane unice. Cadrele didactice trebuie sa ii ghideze pe elevi sa isi dezvolte abilitati sociale si interactive, sa ii incurajeze sa acorde atentie nevoilor celor din jur si sa le pese de altii, precum si sa dezvolte o atitudine pozitiva referitoare la alti oameni, alte culturi si medii diferite. Scopul de a oferi oportunitati de dezvoltare a independentei este acela de a permite copiilor sa aiba grija de ei, iar pe masura ce devin adulti, sa fie capabili sa ia decizii responsabile, sa participe productiv in societate ca cetateni activi si sa aiba grija de alti oameni care au nevoie de ajutor” (Anneli Niikko, "Finnish Daycare: Caring, Education and Instruction). Tu ce parere ai despre asta?

Surse: 

Fatherly.com

NCEE.org

Folosește eficient metoda observației !

Metoda observatiei ma ajuta sa ma adaptez continuu observand ce functioneaza si poate fi imbunatatit sau ce nu functioneaza si trebuie schimbat in viata mea.Metoda observatiei este feedback-ul pe care mi-l iau singur.

Definitie: A observa inseamna a cunoaste, a examina, a face constatari si remarci in legatura cu obiectul, subiectul sau fenomenul supus observatiei.

Metoda observatiei este o metoda pe care am recreat-o si adaptat-o ca sa-mi foloseasca nu doar in comunicare ci si in viata.

Aceasta metoda am inceput s-o folosesc in mod constient acum 10 ani cand eram pe bancile facultatii de psihologie.
Eram atunci destul de nesigur pe mine si preferam sa tac decat sa spun prostii si petreceam mare parte din timp observand si analizand comportamentul celorlati de la distanta.

Mi-am dat seama atunci ca-mi pot dezvolta astfel spiritul de observatie fiind atent la lucrurile importante si relevante care se petrec in jur.

Apoi m-am gandit: ok si ce fac cu aceste informatii, cum le pot utiliza intr-un mod util si practic?

Si am inceput sa implementez si sa dezvolt metoda observatiei.

Cum folosim metoda observatiei?

Ca sa intelegeti usor am sa va dau cateva exemple.

Exemplul 1:

Cu totii am fost martori sau participanti la certurile casnice obisnuite, in familie, intre parinti si copii sau in cuplu, intre parteneri:

– Du si tu gunoiul!
– Dar tu de ce nu-l duci? sau – Sa-l duca X (fratele sau sora).

sau

– Spala si tu vasele!
– Dar tu ce ai de nu le speli?

De cele mai multe ori aceste discutii se repeta ani in sir, in acelasi mod, ca un disc stricat. Ba mai mult, cu timpul se acumuleaza si mai multa inversunare si frustrare, iar rezultatele sunt aceleasi. Cel care nu facea inainte nu face nici acum, decat foarte, foarte rar.

Aplicarea metodei observatiei:

Ce observam in primul rand?
Observam ca de-a lungul timpui cel care nu duce gunoiul, prefera sa adauge in el pana face varf si tot nu-l duce. Cel care nu spala vasele, prefera sa umple chiuveta cu vase pana la refuz si tot nu le spala. …. etc (puteti completa lista din experientele voastre)

Ce mai observam?
Observam ca TU, cel/cea care este deranjat/a de aceasta pasivitate, urli, tipi, ii faci observatie, te enervezi si iti consumi energia repetand acelasi lucru, facand acelasi lucru, dar asteptand rezultate diferite.

Ce se intampla de fapt?
S-a format un automatism! Si al tau si al lui/ei.

Tu vrei neaparat ca el/ea sa faca acele lucruri, activitati si rabufnesti de frustrare si nervi cand vezi ca nu le face.

Persoana pasiva ti-a aratat si ti-a spus de nenumarate ori si in multiple moduri, ca nu are chef, ca nu-i place sau ca pur si simplu nu vrea sa faca acele lucruri si, ca mecanism de aparare, cand te aude tipand iar pe aceasta tema, isi astupa urechile si te ignora.

Solutia:
Nu vrea sa duca gunoiul? Du-l TU! Cat dureaza? 1-2 min.
Nu vrea sa spele vasele? Spala-le TU! 5 min.
Fara sa te mai enervezi, sa tipi sau sa ii faci observatie, faci tu aceste lucruri. Oricum le faceai, de ce sa te si consumi nervos, sa creezi discutii, scandal, galagie, cand poti sa faci sa fie liniste, armonie si pace?

Vor fi astea responsabilitatile tale de acum incolo.

Incearca sa-i delegi lui/ei alte responsabilitati. "Ok,nu-ti place sa speli vasele, sa duci gunoiul, le fac eu de acum inainte, iar tu iei paine si dai cu aspiratorul cand e nevoie …sau… stergi praful/speli geamurile/faci cumparaturi …etc."

Metoda observatiei imbunatateste comunicarea in orice tip de relatie. In familie, in cuplu, intre prieteni, la locul de munca.

Folosirea metodei observatiei pe scurt:

Impartim in 3 metoda:
1. Celalalt/Ceilalti
2. TU
3. Care este solutia?

1. Observatii despre ceilalti/celalalt. Cum reactioneaza, cum se simt, ce fac, ce zic?

2. Observatii despre noi insine. Cum reactionam, cum ne simtim, ce facem, ce zicem?

3. Solutia:
Solutia intotdeuna este la noi si depinde doar de noi. Cum ne putem adapta situatiei? Ce ar trebui sa facem sa fie bine, liniste, cooperare, buna intelegere, echilibru, armonie?

Nu astepta de la altii! Nu cere altora! Tu stii cel mai bine ce vrei de la viata si cum vrei sa fie viata ta. Daca nu stii inca, experimenteaza diverse activitati, relatii, senzatii, etc, pana te lamuresti si iti clarifici ce vrei si cum vrei de la viata.

Lasa de la tine si vei observa ca si celalalt/ceilalti, in timp, vor fi mai cooperanti, te vor aprecia mai mult si te vor respecta mai mult. Arata-i celuilalt ca pentru tine sunt mai importante linistea, echilibrul, armonia si buna intelegere decat certurile pe lucruri marunte.

 

Exemplul 2:

Sunt in trafic, conduc prin Bucuresti.
Conform generalizarii, in Bucuresti, soferii sunt: tupeisti, prost crescuti, injura, se baga aiurea, te jeneaza in trafic, etc.

Cand un sofer greseste fata de mine, nu-l iert! Il claxonez, deschid geamul si-i zic de tot neamul. Daca incearca sa-si ceara scuze ii zic “fac ceva pe scuzele tale”. Daca e cu gura mare tip si mai tare, injur si mai abitir si cu foc, sa-l acopar si sa-l domin.

Tabloul acesta se repeta ori de care ori un alt sofer incalca o regula de circulatie si ma jeneaza in trafic.

Meotoda observatiei:
1. Observ ca traficul din Bucuresti este agitat si soferii incalca multe reguli de circulatie jenand alti participanti la trafic si uneori si pe mine.

2. Observ ca imi ies din fire si incep sa injur, sa ma enervez si asta imi strica toata ziua. Ba mai mult cand ma intalnesc cu un cunoscut ii povestesc si lui ce mi s-a intamplat si retraiesc momentele enervandu-ma si ambalandu-ma iar.

3. Are rost pentru un moment din zi sa-mi stric toata ziua?

Cine imi strica ziua, celalalt sau eu? EU, ca ma las provocat si dezlantui salbaticul si razboinicul fara minte din mine.

Ce pot sa fac? Schimbare de atitudine.

Solutia: Cand conduc ascult muzica, ma simt bine si savurez experienta sofatului. Cand un alt participant la trafic ma deranjeaza in vreun fel, imi infranez primul impuls. Il iert, trec cu vederea si merg mai departe cu aceeasi buna dispozitie. Daca eu gresesc fata de un alt participant la trafic, imi cer scuze si nu stau la discutii pentru ca astfel de discutii degenereaza in scandaluri, certuri sau alte bazaconii care nu merita.

Metoda observatiei te ajuta sa iesi din rutina, din zona de confort si sa-ti faci viata mai frumoasa traind in liniste si armonie cu cei cu care interactionezi.

IMPORTANT!

In acest articol am dat cateva cateva exemple, dar metoda observatiei poate fi folosita oricand in orice situatie si arie a vietii tale.

Viorel Elefterescu

Arta hârjonelii

Bataia cu perne, cursele prin casa, rostogolirile sau joaca de-a avionul fac toate parte din tipul de joaca definit drept harjoneala, activitate fizica interactiva intre parinte si copil sau intre mai multi copii.

Intr-o perioada in care siguranta copilului castiga din ce in ce mai multa importanta, harjoneala sau joaca fizica poate pierde teren, privand copiii, dar si parintii, de o modalitate de conectare si relaxare.

In cartea „Arta harjonelii.Exercitii amuzante de practicat cu copilul” de Anthony T.Debendet si Lawrence J.Cohen, aparuta la Editura TREI poti gasi informatii interesante pe acest subiect, pornind de la recomandari pentru siguranta copilului si continuand cu idei de jocuri care sa te inspire.

Recomandari pentru joaca sigura

• Joaca-te atunci cand si tu, si copilul tau sunteti in forma si aveti energie.
• Securizeaza spatiu de joaca. Asigura-te ca nu au ramas in preajma obiecte ascutite sau obiecte care se pot sparge sau darama peste voi si verifica daca pe podea sunt carpete care pot aluneca sau alte obstacole in care copilul se poate impiedica. Scoate-ti inelele, ceasul sau alte bijuterii care il pot rani pe copil. Alege suprafete moi, saltele, covoare sau iarba si evita podeaua de lemn sau gresia.

In timpul jocului:

• Nu incepe brusc jocul, ci urmareste-l pe copilul tau, pentru a vedea de cata miscare are nevoie
• Alege cu atentie momentul in care va jucati. Daca va jucati seara, este recomandabil sa o faceti inainte de cina, pentru a avea timp ca apoi sa se linisteasca si sa poata adormi usor.
• Evita gadilatul neplacut. Il poti inlocui cu amenintarea ca il vei gadila sau cu un gadilat usor, care ii permite copilului sa isi revina. Faptul ca un copil rade atunci cand este gadilat nu inseamna ca ii face placere. Rasul este o reactie automata.
• Ai grija la zonele sensibile care pot fi ranite usor: capul, gatul, incheieturile, abdomenul.
• Luati pauza frecvent in timpul jocului, pentru a va odihni si calma putin.
• Ia in serios accidentarile copilului, fie ca sunt grave, usoare sau imaginare.

Exemple de jocuri

• Faceti o scurta incalzire inainte de joaca propriu-zisa. Puteti sta fata in fata, cu coatele indoite, atingandu-va palmele. Incepeti sa va impingeti usor unul pe celalalt, avand grija sa nu il impingi prea departe pe copil. Apoi puteti introduce un element de intrecere, incercand sa va scoateti reciproc dintr-un cerc imaginar sau de pe saltea, in functie de contextul in care va jucati. Desigur ca poti folosi imaginatia pentru a da sens acestor jocuri: sunteti doi cavaleri care se infrunta, doi vrajitori sau doua masini care se accidenteaza.
• Avionul. Jocul este preferat de copiii mai mici, dar si de cei mai mari. Trebuie sa te asezi pe podea pe spate, cu picioarele indoite la 90 de grade de la coapse la genunchi.Copilul este asezat pe picioarele tale, cu burta in jos. Misca apoi usor picioarele dintr-o parte in alta, dand copilului senzatia ca pluteste.
• Alcatraz. Unul dintre voi trebuie sa incerce sa evadeze dintr-un spatiu delimitat. Poti delimita inchisoarea prin perne sau marginile covorului. Prizonierul va incerca in moduri cat mai spectaculoase sa pacaleasca vigilenta paznicului, care trebuie sa il impinga inapoi in inchisoare.
• De-a prinselea. Avertizeaza-l pe copil sa vii dupa el sa il prinzi si fugi dupa el. Desigur, iti va fi foarte greu sa il prinzi, ratandu-l in ultima clipa. :) Iar daca regizezi si o mica aterizare fortata in timp ce incerci sa il prinzi, cu siguranta il vei amuza copios pe cel mic. Poti incheia jocul prinzandu-l sau declarandu-te invins.
• Atacul asupra sosetelor. Acest joc se poate juca si in grup, nu doar in doi. Asezati-va in cerc sau fata in fata, avand in picioare doar sosete. Fiecare participant la joc trebuie sa scoata sosetele celorlalti participanti fara ca propriile sosete sa ii fie scoase. Puteti ascunde sosetele furate in buzunar, dar ceilalti participanti au voie sa le fure inapoi si sa si le puna in picioare. Jocul se incheie cand toti participantii in afara de unul au ramas fara sosete in picioare.
• Caderea spectaculoasa. Spune-i copilului sa te impinga cu un deget in piept, pentru a-i demonstra ca nu te poate da jos. Desigur ca vei cadea caraghios, te vei ridica si il vei provoca din nou sa te impinga.
• Roaba. Copilul merge in maini in timp ce parintele il tine de picioare. Pe traseu, poti pune diverse recompense pe care copilul va trebui sa le ridice cu o singura mana, in timp ce cu cealalta se sprijina.

Harjoneala sau joaca fizica:

• Stimuleaza mai multe zone ale creierului copilului, pornind de la cele responsabile cu emotiile, pana la centrii care coordoneaza miscarile si planifica si ajuta la luarea deciziilor
• Ii ajuta pe copii sa comunice mai usor si sa isi controleze emotiile, invatand sa se calmeze singuri dupa ce s-au agitat jucandu-se.
• Ii invata cum o persoana mai puternica isi controleaza forta fizica pentru ca ambii parteneri de joaca sa se bucure de activitate, incurajandu-i sa devina empatici si sa isi controleze agresivitatea.

Poti afla mai multe informatii despre cum este mai sigur sa te joci cu copilul tau in acest fel in cartea „Arta harjonelii.Exercitii amuzante de practicat cu copilul”de Anthony T.Debendet si Lawrence J.Cohen, aparuta la Editura TREI. Lectura si joaca placuta! :)

Zonele de oxigen din oceane

Oamenii de stiinta spun ca cel mai scăzut nivel de oxigen din oceanele Pământului, este în special în afara oceanului Pacific, Statele Unite ale Americii "coasta de nord-vest, locuri unde ar putea fi un semn de schimbări fundamentale legate de schimbările climatice la nivel mondial.

Ei avertizează că complexitatea "ecosistemelor subacvatice şi lanţurile de alimentare fragile, ar putea fi perturbate. 

În unele locuri în afara statului Washington şi Oregon, absenţa aproape completă de oxigen a lăsat mormane de crab, stele de mare vechi, colonii schilod de anemone de mare şi de chioscuri, produs de bacterii potenţial nocive pe care prospera în asemenea condiţii. 

Domenii de hipoxie, sau oxigen scăzut, au existat mult timp în oceanul adanc. Aceste zone - în Pacific, Oceanul Atlantic şi Oceanul Indian - par a fi de raspandire, cu toate acestea, acoperind mai multe mile pătrate, târâtor spre suprafaţă şi în unele locuri, cum ar fi Nord-Vest din Pacific, atentează pe platoul continental în vedere din zona litorală. 

În unele locuri, cum ar fi în largul coastelor California de Sud, nivelurile de oxigen au scăzut aproximativ 20 de procente în ultimii 25 de ani. În altă parte, oamenii de ştiinţă spun, s-ar putea nivelurile de oxigen au scăzut cu o treime peste 50 de ani. 

"Surpriză real este modul în care aceasta a devenit o normă noi", a declarat Jack Barth, un profesor de oceanografie la Oregon State University. "Asistăm la o an după an." 

Barth şi alţii spun modificări sunt conforme cu climatice actuale modele schimbare. Studiile anterioare au descoperit că oceanele devin mai acide în care acestea absorb dioxidul de carbon mai mult şi a altor gaze cu efect de seră. 

"În cazul în care Pamantul va continua să se încălzească, speranţa este vom avea niveluri mai scăzute şi mai mici de oxigen", a spus Francis Chan, un cercetator marin la Oregon de stat. 

Ca ocean temperaturile cresc, apa calda de pe suprafaţa acţionează ca un capac, care interferează cu circulaţie naturale care permite în mod normal, ape mai adânci, care sunt deja epuizate oxigen, pentru a ajunge la suprafata. Este de pe suprafaţa în cazul în care apele oceanului sunt reîncărcate cu oxigenul din aer. 

Frecvent, ocean "zone moarte", au fost legate de scurgerile agricole şi a altor forme de poluare coboară râuri importante, cum ar fi Mississippi sau Columbia. Una dintre cele mai mari din zonele oceanului 400 sau atât de mort se află în Golful Mexic, în apropiere de gura de Mississippi. 

Cu toate acestea, acum oamenii de ştiinţă spun că unele dintre aceste domenii, inclusiv cele de pe de Nord-Vest, aparent sunt asociate cu modificările mai largă la nivelul de oxigen ocean. 

Apele Pacific off Washington şi Oregon se confruntă cu un dublu Whammy, ca urmare a circulaţiei oceanului. 

Oamenii de stiinta au cunoscut mult timp a unei zone naturale de oxigen scăzut rămas în apă mai adânci de pe platoul de Nord-Vest continentale. 

In timpul verii, North nord, de-ajutat de apă de suprafaţă rotaţie a Pământului conduce departe de ţărm. Această acţiune suge oxigen-sărace de apă la suprafaţă într-un proces numit creşterea apelor de adâncime. 

Deşi apa care a tras în sus de la adâncimi este săracă în oxigen, este bogat in substante nutritive, care a fertiliza fitoplancton. Aceste organisme microscopice forma partea de jos a unuia dintre cele mai bogate lanţuri alimentare ocean din lume. În ceea ce ei mor, cu toate acestea, ele chiuveta şi începe să se descompună. Procesul de descompunere foloseste de oxigen, care epuizeaza nivelurile de oxigen, chiar mai mult. 

South sud, de-proces invers, în ceea ce este cunoscut sub numele de jos-Welling. 

Modificări în vânt şi circulaţia oceanică începând cu anul 2002 au întrerupt ceea ce a fost un echilibru delicat între creşterea apelor de adâncime şi în jos-Welling. Oamenii de stiinta au descoperit acum completarea scăzute de oxigen în apropierea zonelor de ţărm. 

"Este în concordanţă cu modele de încălzirea globală, dar interval de timp este prea scurt pentru a şti dacă este vorba de o tendinţă sau de un fenomen vreme", a spus Johnson. 

Alţii au fost uşor mai definitiv, mai rapid pentru a lega nivelurile de oxigen mai mici la încălzirea globală, mai degrabă decât la fenomene meteorologice, cum ar fi El Nino sau Pacific Decadal Oscilaţia, o schimbare a vremii care are loc la fiecare 20 de la 30 de ani în oceane de nord. 

"Este o perturbare mare în ecosistemul care ar fi putut schimbări biologice imense", a declarat Steve Bograd, un oceanograf la sud-vest NOAA în domeniul pescuitului Science Center din California de Sud. 

Bograd a fost studiat nivelul de oxigen, în curent California, care se va desfăşura lungul coastei de vest de la frontiera canadian la Baja California şi, unii oameni de ştiinţă cred că, în cele din urmă ar putea fi afectate de schimbările climatice. 

Până în prezent, cel mai grav zona hipoxice în largul coastei de Nord-Vest a fost găsit în 2006. Este acoperit de aproape 1,200 mile pătrate off Newport, Ore, şi în conformitate cu Barth a fost atât de aproape de ţărm ai putea lovi cu o minge de baseball. Zona de acoperit 80 la sută din coloana de apă şi a durat pentru un anormal de mult timp de patru luni. 

Din cauza creşterea apelor de adâncime, unele dintre zonele cele mai fertile oceanului din lume sunt găsite în afara Washington şi Oregon. Creşterea apelor de adâncime similare are loc în doar trei alte locuri, în largul coastelor din Peru şi Chile, într-o zonă care se întinde din nordul Africii la Portugalia şi-a lungul coastei atlantice din Africa de Sud şi Namibia. 

Oamenii de ştiinţă nu sunt siguri cât de nivelurile scăzute de oxigen va afecta ecosistemul oceanului. Bottom-specii de locuinţă ar putea fi la cel mai mare risc, deoarece se misca lent şi ar putea să nu fie în măsură să scape de nivelurile de oxigen mai mici. Cele mai multe de peşte pot înota în afara pericolului. Unele specii, cu toate acestea, cum ar fi somonul Chinook, pot avea să înceapă de înot la adâncimi mai mici decât acestea sunt utilizate pentru a. Fie că zonele scăzut de oxigen se va schimba rutele de migraţie a somonului este neclară. 

Unele specii, cum ar fi meduze, va cum ar fi mai mici-oxigen de apă. Calmar Jumbo, de obicei găsite în afara Mexic şi America Centrală, poate supravieţui ca să scadă concentraţiile de oxigen, iar acum sunt găsite în măsura în nordul Alaska. 

"Este ca si cum un experiment", a declarat Chan. "Suntem trăgând unele lucruri din lanţul trofic şi va trebui să vedem ce se întâmplă. Dar daca trage destul de lucruri, aceasta ar putea avea un impact real."

De unde avea Ştefan cel Mare bani pentru războaie?

Izvoarele nu ne îngăduie să reconstituim cu exactitate potenţialul economic al Moldovei în timpul domniei lui Ştefan cel Mare. Datele istorice sînt foarte lacunare la acest capitol. Moldova în acea epocă avea circa 400 000 de locuitori. Aceşti oameni trăiau mai mult în sate, oraşele cele mai mari ale Moldovei din acea vreme – Cetatea Albă şi Suceava – nu depăşeau 10 000 de locuitori. Comerţul era modest, deşi Moldova era o verigă a vestitului „drum moldovenesc“ care făcea legătura între Orient şi Europa Centrală. Totuşi, doar o mică parte dintre produsele locale erau vîndute pe piaţă, iar majoritatea locuitorilor erau agricultori preocupaţi să-şi asigure cît mai multe dintre nevoi din producţia proprie.

Banii domnitorului, atîţia cîţi îi avea, îi obţinea fie din taxele vamale, fie din dările indirecte impuse oraşelor, fie din unele vînzări de bunuri domneşti, fie din diverse surse neregulate (prăzi, topire de obiecte din metal preţios, daruri etc.).

Deşi circulaţia monetară nu era cu totul absentă, economia Moldovei şi puterea domnului nu se bazau însă atîta pe bani, cît pe controlul asupra pămîntului şi asupra oamenilor. Atunci cînd Ştefan avea de construit o cetate sau o mănăstire, el nu aloca bani pentru proiectul respectiv, ci punea pe locuitori să muncească în contul obligaţiilor lor faţă de domnie.

Materialele folosite erau şi ele obţinute gratuit, cu excepţia, desigur, a celor care nu se puteau găsi la nivel local. Aşa au fost construite cetăţi precum cele de la Chilia şi Roman, aşa au fost construite multele mănăstiri ctitorite de Ştefan.

Aşa ne putem explica cum a putut Ştefan să lupte şi să construiască de-a lungul domniei sale, deşi cele două activităţi nu s-au suprapus, ci mai degrabă au alternat.