[ FOTO ] „Ziua Porţilor Deschise” la Şcoala Gimnazială nr. 7 „Remus Opreanu” din Constanţa - 2016

Şcoala Gimnazială nr. 7 „Remus Opreanu” Constanţa  a organizat astăzi, începând cu ora 9:00, „Ziua Porţilor Deschise”, iar mâine sărbătorește 10 ani de la primirea numelui primului prefect tomitan.

 Astfel, elevii claselor primare au aşteptat cu drag pe viitorii şcolari, preşcolarii din grădiniţele din apropiere, scopul acestei manifestări fiind prezentarea ofertei educaţionale a şcolii şi familiarizarea preşcolarilor cu şcoala. Activitatea s-a înscris în cadrul manifestărilor dedicate zilei şcolii, iar acțiunile au continuat şi după ora 12:00, când elevii claselor gimnaziale au organizat diverse competiţii sportive.

18 noiembrie – Ziua Mondială de Luptă Împotriva Bronhopneumopatiei cronice obstructive (BPOC)

Bronhopneumopatia obstructiva cronica (BPOC) este o afectiune cronica caracterizata prin dispnee datorata faptului ca aerul nu este expirat corespunzator din plamani. In timp, bronhopneumopatia obstructiva cronica se agraveaza si poate duce la insuficienta respiratorie, afectare cardiaca si moarte. Cele doua boli asociate cu BPOC sunt bronsita cronica si emfizemul. Aceste afectiuni sunt cauzate de fumat. Riscul pentru BPOC creste cu cantitatea de tutun fumata pe zi si de numarul de ani de fumat.

In bronsita cronica, bronsiile (caile care transporta aerul spre plaman) sunt inflamate, ceea ce determina ingustarea lor si aparitia dispneei. Simptomul caracteristic al bronsitei cronice este tusea productiva (cu expectoratie de sputa).

In emfizem, tesutul pulmonar si alveolele (cele mai mici componente ale sistemului respirator) sunt afectate, blocand aerul in interiorul lor. Aceasta determina scurtarea respiratiei, simptomul caracteristic al emfizemului.

Se crede ca in afara fumatului, alti iritanti pulmonari (cum ar fi poluarea aerului, praful industrial, substante chimice volatile etc.), inhalati o perioada lunga de timp, contribuie la dezvoltarea bronhopneumopatiei obstructive cronice.

Bronhopneumopatia obstructiva cronica nu poate fi vindecata, dar poate fi ameliorata si tinuta sub control. Metoda sigura de a incetini evolutia bolii este abandonarea fumatului. Medicamentele pot reduce sau ameliora simptomele. Schimbarea modului de viata, cum ar fi exercitiile fizice, gimnastica respiratorie, amelioreaza simptomele.

Exacerbarile (agravarea) bronhopneumopatiei obstructive cronice constau in scurtarea brusca a respiratiei, wheezing, tuse severa, seaca sau productiva. Exacerbarile pot fi amenintatoare de viata si necesita spitalizare.

Simptomele caracteristice includ:

– tusea cronica
– productia cronica de sputa odata cu tusea
– insuficienta respiratorie cronica cu risc de acutizare
– respiratii scurte, simptom care este persistent si care se agraveaza, aparand in timpul efortului fizic si agravandu-se in timpul infectiilor respiratorii, cum ar fi guturaiul.

Cauze – 10-15% din fumatori dezvolta simptomatologie iar unele studii evidentiaza ca 50% din fumatorii cronici cu varsta peste 45 de ani fac BPOC.

Diagnostic

BPOC este diagnosticata prin anamneza (discutia cu pacientul care releva informatii despre simptome, dar si despre suferintele anterioare) si prin testele functionale pulmonare – spirometria. Medicul specialist va face examenul fizic complet si poate recomanda radiografie pulmonara, pentru a releva alte suferinte sau boli coexistente care pot agrava si pot face dificil tratamentul BPOC.
Diagnosticarea precoce a BPOC este foarte importanta. Cu cat mai repede se abandoneaza fumatul si se evita factorii ambientali care contribuie la BPOC, cu atat este mai lenta distrugerea cailor respiratorii si a plamanilor.

Organizatiile medicale au clasificat BPOC pe baza simptomelor si a functiei pulmonare. Evaluarea functiei pulmonare se face prin teste de spirometrie pulmonara, care masoara volumul de aer pe care bolnavul il expira si determina volumul de aer pe care bolnavul il expira intr-o secunda intr-o expiratie fortata (volumul expirator fortat, sau FEV1 = forced expiratory volume) si volumul de aer pe care il poate expira bolnavul dupa o inspiratie profunda, fortata (capacitatea vitala fortata sau FCV = forced vital capacity). Spirometria releva informatii esentiale pentru diagnosticul, stadializarea, tratamentul si monitorizarea BPOC.

Radiografia pulmonara confirma sau infirma ca nu exista afectare pulmonara sau cardiaca (cum ar fi cancerul) care sa cauzeze simptomele.

Tratament

Medicamentele sunt folosite pentru ameliorarea respiratiei scurtate, pentru controlarea tusei si wheezingului si pentru a preveni si ameliora exacerbarile BPOC. Cei mai multi bolnavi si studiile clinice confirma ca medicamentele le amelioreaza respiratia.

Medicamentele bronhodilatatoare si corticosteroizii sunt adesea administrati cu ajutorul unor inhalatoare sau unor nebulizatoare (masca sau piesa bucala prin care se administreaza medicamentul).

Multi bolnavi folosesc inhalatoarele incorect si nu obtin intreg beneficiul medicamentelor.

Tratamente complementare:

Reabilitarea pulmonara este facuta de o echipa de specialisti care monitorizeaza si trateaza din punct de vedere medical, fizic si emotional aspectele BPOC. Aceasta metoda combina exercitiile fizice, terapia respiratiei, suportul emotional, dieta si educatia.
Oxigenoterapia – creste nivelul oxigenului din sange si poate imbunatatii respiratia si prelungii supravietuirea bolnavilor cu BPOC sever.
Dispozitivele ventilatorii sunt folosite pentru a usura respiratia. Cel mai frecvent sunt folosite in timpul spitalizarii in cazul exacerbarilor BPOC insa pot fi utilizate si la domiciliu (oxigenoterapia domiciliara de lunga durata).

Prevenire

Subliniem importanta abandonarii fumatului ca fiind cea mai eficienta metoda de prevenire a aparitiei si agravarii BPOC.

Exista asociatii care conduc programe de abandonare a fumatului. De asemenea, medicul poate face recomandari in acest sens, dar vointa pacientului este cel mai important factor in reusita acestui demers.

Sursa: www.sfatulmedicului.ro