Jocul
muzical este foarte important în clasa I, având un
rol covârşitor, întrucât este o activitate care produce satisfacţii şi
plăceri copiilor, îi atrage şi îi
interesează, prilejuindu-le trăiri emoţionale din cele mai puternice.
PODUL
DE PIATRĂ
Podul de piatră s-a dărâmat ,
A venit
apa şi l-a luat.
Vom face
altul pe râu în jos,
Altul
mai trainic şi mai frumos.
În timpul cântecului, doi
copii care stau faţă în faţă îşi ţin mâinile împreunate şi ridicate formând un
pod.Ceilalţi copii trec pe sub ”pod”(format din mâinile celor doi copii)
cântând.
În clipa în care ultimul
cuvânt din cântecel va fi pronunţat, cei doi copii care formează podul vor lăsa
mâinile în jos, prinzând copilul care trecea în acel moment pe sub podul format
din braţele lor. Acel copil nu va mai trece pe sub pod, va sta în spatele unuia
dintre cei doi copii şi va aştepta până când toţi ceilalţi copii vor fi prinşi
şi vor face parte din zidul podului.
URSUL SOMNOROS
Ursul
doarme,ursul doarme,
A uitat
bietul de foame.
Mâncarea
i-o furi uşor,
De eşti
iute de picior.
Copiii formează un cerc
ţinându-se de mâini.Dintre ei, se aleg doi copii : ursuleţul,(copilul va purta masca de urs), care se aşează în
mijlocul cercului şi îşi păzeşte mâncarea (găleata cu cuburi) şi lupul
, care rămâne în picioare, în spatele ursuleţului , intenţionând să fure hrana.
La un moment dat ursul se preface că a adormit , lupul fură mâncarea şi ieşind
din cerc fuge pe marginea acestuia , iar ursul aleargă să-l prindă.
BATISTUŢA
Am
pierdut o batistuţă
Şi mă
bate mama ,
Cine are
să mi-o dea,
Că-l
sărut o dată.
Batista-i
parfumată,
Ea este
la o fată,
La o
fată frumoasă,
Pe care
o iubesc.
Copiii sunt aşezaţi în
cerc, fără a se ţine de mâna.Conducătorul de joc începe să alerge în afara
cercului, prin spatele copiilor, în timp ce aceştia cântă.Va pune batistuţa în
spatele unui copil, fără să-l atenţioneze, apoi continuă alergarea. Copiii nu
au voie să se întoarcă, iar dacă unul dintre ei se va întoarce înainte de
sfârşitul jocului, va fi eliminat primind chiar şi o pedeapsă hazlie. Cel care
va primi batista va continua jocul.
TARAFUL CHIŢ
Ne
cunoaşte o lume întreagă
Noi
,suntem taraful Chiţ.
Jucăuşi
şi buni de şagă,
N-avem
frică de pisici.
Refren:
Chiţ,chiţ,chiţ,chiţ,
N-avem
frică de pisici
Chiţ,chiţ,chiţ,chiţ,
Când nu
sunt pe aici.
Cu o
cobză şi-o chitară ,
C-un
ţambal şi-un conrabas
Ne
distrăm seară de seară
Şi
cântăm aşa pe nas:
Refren:
Chiţ,chiţ,chiţ,chiţ,
N-avem
frică de pisici
Chiţ,chiţ,chiţ,chiţ,
Când nu
sunt pe aici.
La comanda: Pisica!, toţi copiii aleargă în cele
patru colţuri ale clasei ,unde au fost marcate căsuţele şoriceilor şi se
ghemuiesc unul lângă altul. La comanda :Pisica
a plecat, copiii revin în mijlocul clasei şi reiau joaca. Dacă pisica
reuşeşte să prindă un şoricel, înainte de a ajunge în căsuţă, schimbă rolul cu
el şi continuă jocul.
ŢĂRANUL E PE CÂMP
Ţăranul
e pe câmp,
Ţăranul
e pe câmp.
Ura,
drăguţa mea
Ţăranul
e pe câmp.
El are o
nevastă,
El are o
nevastă.
Ura,
drăguţa mea
El are o
nevastă.
Nevasta
un copil ,
Nevasta
un copil.
Ura,
drăguţa mea
Nevasta
un copil.
Copilul,
o dădacă,
Copilul,
o dădacă.
Ura,drăguţa
mea
Copilul
o dădacă.
Dădaca
un pisoi,
Dădaca
un pisoi.
Ura,
drăguţa mea
Dădaca
un pisoi.
Pisoiul
prinde şoareci,
Pisoiul
prinde şoareci.
Ura,
drăguţa mea
Pisoiul
prinde şoareci.
Şi
şoarecii la brânză
Şi
şoarecii la brânză.
Ura,
drăguţa mea
Şi
şoarecii la brânză.
Şi
brânza la butoi
Şi
brânza la butoi.
Ura,
drăguţa mea
Şi
brânza la butoi.
Butoiul
la gunoi,
Butoiul
la gunoi.
Ura,
drăguţa mea
Butoiul
la gunoi.
Ţăranul
să-şi aleagă,
Ţăranul
să-şi aleagă.
Ura,drăguţa
mea
Ţăranul
să-şi aleagă.
Jocul începe cu un copil
care va alege un partener din grupul celorlalţi copii, ca având rolul nevestei
la sfârşitul primei strofe, acest partener alege la rândul său un copil cu
rolul din următoarea strofă cântată şi tot aşa până la sfârşitul cântecului. Se
va forma un şir de copii care se ţin de mijloc unul pe altul gen trenuleţ
imaginar, cântând şi dansând în formă de cerc.
ÎNFLORESC GRĂDINILE
Înfloresc
grădinile,
Ceru-i
ca oglinda,
Prin
livezi, albinele,
Şi-au
pornit colinda.
Cântă
ciocârliile ,
Imn de
veselie,
Fluturii
cu miile,
Joacă pe
câmpie.
Joacă
fete şi băieţi
Hora-n
bătătură,
Ah, de
ce n-am zece vieţi,
Să te
cânt,natură!
Copiii formează un cerc
simbolizând o grădină înflorită.În interiorul cercului se aşează 5-6 copii ce
reprezintă diferite flori. Se mai
stabilesc câţiva copii-albine, şi
câţiva copii-fluturi, care stau în
afara grădinii.Jocul începe cu intonarea melodiei de către copiii din cerc şi
de către copiii-flori.La versurile”Prin livezi albinele”, aceştia ocolesc
grădina (cercul) şi intră în ea, oprindu-se la câte o floare. La versul
„Fluturii cu miile”,fluturii înconjoară în zbor grădina sau intră în cerc, unde
îşi continuă zborul.Când melodia ajunge la versurile „Joacă fete şi băieţi”,
copiii din cerc încep să joace o horă. Jocul se reia, mereu cu alţi copii în
rolurile de flori, albine şi fluturi.
DESCHIDE
URECHEA BINE
Deschide
urechea bine,
Să
vedem ghiceşti, ori ba?
Cine
te-a strigat pe tine?
Hai,
ghiceşte nu mai sta!
Un copil este ales să
stea cu ochii închişi (sau legat cu o eşarfă), iar ceilalţi cântă. Unul dintre
copii, îl va striga pe nume pe copilul care a stat cu ochii închişi , acesta
trebuind să ghicească cine l-a strigat.Pentru amuzament, copiii îşi pot schimba
vocea, iar cei care nu recunosc vocea, vor primi porunci hazlii.
CASTELUL
A fost odata
un castel,
Uite-aşa.
Cu mii
de turnuleţe-n el
Uite-aşa. Bis
Castelul avea un geam mic,
Uite-aşa.
Prin
care privea un pitic,
Uite-aşa. Bis
Piticul
nostru se juca
Uite-aşa.
Şi o pitică-l imita
Uite-aşa
. Bis
Veniţi
cu toţii pe la noi,
Uite-aşa.
Veniţi
să vă jucaţi şi voi.
Uite-aşa. Bis
La versurile „Uite-aşa”,
copiii vor fi cât se poate de expresivi, în funcţie de versurile cântecului.
CÂNTEC
CU MIŞCARE
Luaţi
seama bine,
În
picioare, drepţi!
Ochii
toţi la mine!
Mâinile
la piepţi!
1,2,3;
1,2,3; 1,2,3.
Aşa,
copii!
Luaţi
seama bine
După cum
v-am spus,
Ochii
toţi la mine!
Braţele
în sus!
1,2,3;
1,2,3; 1,2,3.
Aşa,
copii!
Luaţi
seama bine
Cum am
învăţat,
Ochii
toţi la mine!
Braţele
în lat!
1,2,3;
1,2,3; 1,2,3.
Aşa,
copii!
Copiii sunt grupaţi în
patru echipe, aşezate în şir. Copiii cântă şi execută mişcările cerute de
versuri.
COPILUL NEASTÂMPĂRAT
S-a
suit copilu-n pom
Sus,sus,sus
Şi pe-o
cracă mi s-a pus
Sus,sus,sus.
Îi părea
grozav de bine şi striga:
Cine e
mai sus ca mine?
Şi
râdea.
Atunci
craca se rupea.
Trosc,
trosc, trosc!
Şi
copilul jos cădea:
Buf,
buf, buf!
A căzut
din deal în vale .
Uite-aşa,
Ştiu că
n-a căzut pe moale,
Că
plângea.
Copiii merg în cerc, unul
după altul, cântând şi executând mişcările. Acestea sunt:
sus- copiii
vor merge pe vârfuri, cu mâinile deasupra capului;
râdea- vor bate din palme;
trosc- vor tropăi;
buf- se vor ghemui;
uite-aşa-
vor imita cu mâinile morişca;
plângea- se vor preface că
plâng.
FAMILIA MEA
Acesta e tata bun şi serios( degetul mare)
Aceasta
e mama exemplu frumos ( arătătorul)
Fratele
cel mare merge la şcoală( mijlociul)
Sora cea
mare cu păpuşa-n poală( inelarul)
Sora cea
mică la mama aleargă (degetul mic)
Aceasta
formează familia întreagă ( se înconjoară cu mâna opusă toate degetele
împreunate)
Se
prinde şi se răsuceşte, pe rând, fiecare deget, cu trei degete de la mâna cealaltă.
SĂ NE JUCĂM CU DEGEŢELELE
Hai să
arătăm degetul cel mic
Şi cu el
să ne jucăm un pic!
Hai să
arătăm care-i inelar;
Să-i
aducem un inel în dar.
Hai sa-i
arătăm care-i mijlociu
Să vedem
cât este de zglobiu.
Hai să
arătăm şi arătătorul
Şi să îl
rotim cu binişorul.
Hai să
arătăm degetul cel mare
Şi să-l
facem semn de întrebare.
Hai să
arătăm palmele curate
Şi uşor
să le lovim
Până nu
le obosim.
Se execută mişcări cât
mai expresive ale degetelor, jocul se poate desfăşura pe roluri, alegându-se câte un copil pentru
fiecare dintre cele zece degete. Cel
care va face greşeli va indeplini câte o
poruncă amuzantă.
UN ELEFANT
Un elefant, se legăna,
Pe o
pânză de păianjen,
Şi
fiindcă ea nu se rupea,
A mai
chemat un elefant.
Doi
elefanti se legănau
Pe o
pânză de păianjen
Şi
fiindcă ea nu se rupea ,
Au mai
un elefant.
Trei elefanţi se legănau
Pe o
pânză de păianjen
Şi
fiindcă ea nu se rupea,
Au mai
chemat un elefant.
Patru
elefanţi se legănau
Pe o
pânză de păianjen,
Şi
fiindcă ea nu se rupea
Au mai
chemat un elefant.
Cinci elefanţi se legănau
Pe o
pânză de păianjen,
Şi
fiindcă ea nu se rupea,
Au mai
chemat un elefant.
Şase
elefanţi se legănau
Pe o
pânză de păianjen
Şi
fiindcă ea nu se rupea,
Au mai
chemat un elefant.
Şapte elefanţi se legănau
Pe o
pânză de păianjen
Şi
fiindcă ea nu se rupea,
Au mai
chemat un elefant.
Opt
elefanţi se legănau
Pe o
pânză de păianjen
Şi
fiindcă ea nu se rupea,
Au mai
chemat un elefant.
Nouă elefanţi se legănau
Pe o
pânză de păianjen
Şi
fiindcă ea nu se rupea,
Au mai
chemat un elefant.
Zece elefanţi se legănau
Pe o
pânză de păianjen
Şi
pentru că pânza s-a rupt
Toţi
elefanţii au căzut!!!
Buff!
Copiii fac un cerc iar
unul stă în mijloc şi se învârte destul
de încet, în timp ce copiii cântă :”Un elefant se legăna pe o pânză de
păianjen/ Şi fiindcă ea nu se rupea / A mai chemat un elefant/ şi copilul alege
alt copil, acesta din urmă prinzându-l
de mijloc pe primul etc. Şi tot
aşa pâna la zece elefanţi, moment în care toţi elefanţii vor cădea!
.jpg)
Bibliografie:
Jocuri
pentru preşcolari, Editura Aramis, Bucureşti, 1998;
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu