Folclorul roman s-a dezvoltat la confluenta a doua mari regiuni ale civilizatiei europene: vestul si sudul Europei. De-a lungul secolelor, romanii si-au cristalizat propria lor cultura. Aceasta cultura reprezinta nevoia de comunicare a omului cu natura si a omului cu alti oameni. Spiritualitatea romaneasca a fost in perfecta armonie cu pozitia geografica a tarii noastre si cu practicile populare ale romanilor.
Cultura romaneasca prezerva cu grija memoria stramosilor ei, astfel ca
printre cele patru mituri importante ale romanilor il vom intalni alaturi de
"Miorita" si pe cel al "Babei Dochia",
ultimul fiind in stransa legatura cu data de 1 Martie si cu martisorul.
Romanii sarbatoresc venirea primaverii intr-un mod unic, la inceputul
lunii martie.
1 Martie este in calendarul ortodox ziua Evdochiei, o femeie martir, numita si Dochia. Sarbatoarea este de fapt apriori timpurilor crestine, iar Dochia este un personaj pagan.
Traditia martisorului este o mostenire de la stramosii nostrii romani. Cuvantul "martisor" are origini latine si este numele popular al lunii martie.
Acest stravechi obicei al primaverii este specific poporului roman si isi are originea in credintele si practicile agrare. Sarbatoarea lui are loc in prima zi a lui martie, considerata ca prima luna a primaverii. La Roma, inceputul anului nou se sarbatorea la 1 martie, luna care purta numele zeului Marte, ocrotitor al campului si al turmelor, zeu care personifica renasterea naturii.
1 Martie este in calendarul ortodox ziua Evdochiei, o femeie martir, numita si Dochia. Sarbatoarea este de fapt apriori timpurilor crestine, iar Dochia este un personaj pagan.
Traditia martisorului este o mostenire de la stramosii nostrii romani. Cuvantul "martisor" are origini latine si este numele popular al lunii martie.
Acest stravechi obicei al primaverii este specific poporului roman si isi are originea in credintele si practicile agrare. Sarbatoarea lui are loc in prima zi a lui martie, considerata ca prima luna a primaverii. La Roma, inceputul anului nou se sarbatorea la 1 martie, luna care purta numele zeului Marte, ocrotitor al campului si al turmelor, zeu care personifica renasterea naturii.
La vechii traci aceleasi atribute le avea zeul Marsyas Silen,
considerat inventatorul fluierului, cultul sau fiind legat de glia materna si de
vegetatie. Lui ii erau consacrate sarbatorile primaverii, ale florilor si
fecunditatii naturii.
In multe sapaturi arheologice din Romania s-au gasit martisoare cu o vechime mai mare de opt mii de ani. Sub forma unor mici pietre de rau vopsite in alb si rosu, ele erau insirate pe ata si se purtau la gat. Culoarea rosie, data de foc, sange si soare, era atribuita vietii, deci femeii. In schimb, culoarea alba, conferita de limpezimea apelor, de albul norilor era specifica intelepciunii barbatului. De altfel snurul martisorului exprima impletirea inseparabila a celor doua principii ca o permanenta miscare a materiei. El semnifica schimbul de forte vitale care dau nastere viului, necurmatul ciclu al naturii. Culorile alb si rosu au ramas pana in zilele noastre ca simbol al sexelor, ele fiind regasite si la bradul de nunta si inmormantare.
In multe sapaturi arheologice din Romania s-au gasit martisoare cu o vechime mai mare de opt mii de ani. Sub forma unor mici pietre de rau vopsite in alb si rosu, ele erau insirate pe ata si se purtau la gat. Culoarea rosie, data de foc, sange si soare, era atribuita vietii, deci femeii. In schimb, culoarea alba, conferita de limpezimea apelor, de albul norilor era specifica intelepciunii barbatului. De altfel snurul martisorului exprima impletirea inseparabila a celor doua principii ca o permanenta miscare a materiei. El semnifica schimbul de forte vitale care dau nastere viului, necurmatul ciclu al naturii. Culorile alb si rosu au ramas pana in zilele noastre ca simbol al sexelor, ele fiind regasite si la bradul de nunta si inmormantare.
Cand venea primavara, oamenii obisnuiau sa lege de copacii funii albe
si rosii, cu scopul de a alunga duhurile rele. Aceasta masura de precautie era
luata pentru a preintampina orice fel de posibil dezastru care s-ar fi putut
abate asupra florilor copacilor si i-ar fi putut impiedica sa rodeasca.
La originile martisorului a stat o moneda de aur la care se atasa o
sfoara facuta din doua parti rasucite, una rosie si alta alba, pe care copiii
obisnuiau sa o poarte la gat. Exista credinta, conform careia, acesta amuleta
aducea noroc si fericire. Fetele purtau martisorul pana cand infloreau copacii,
moment in care, legau martisorul de trunchiul unui copac iar cu moneda isi
cumparau branza, pentru a avea o fata alba si frumoasa tot anul.
Dupa un timp, margele frumos colorate au luat locul monedei. In unele
parti ale tarii, martisorul este purtat la incheietura mainii, toata luna
martie. Dupa care, inainte de rasaritul soarelui, fetele il innoada de
trunchiul unui copac sau il pun intr-un arbust de trandafiri, cu convingerea ca
toate dorintele lor se vor implini.
Simbolul snurului realizat din cele doua parti rasucite, una alba si
cealalta rosie, a fost initial folosit de daci inainte ca romanii sa-i
cucereasca. Pe acea vreme snurul era alcatuit din alte doua culori: alb si
negru. Culoarea neagra reprezenta lana neagra data de Baba Dochia nurorii sale,
si simboliza intunericul iernii. Partea alba simboliza lumina primaverii. Lana
s-a schimbat, conform legendei, din negru in alb prin sacrificiul fetei. Din
aceasta cauza partea rosie din martisor reprezinta sangele si sacrificiul. In
final, primavara si martisorul vor fi mai puternici decat intunericul cu
ajutorul lui Isus Cristos.
In zilele noastre, martisorul este un simbol al primaverii care va sa
vina, iar realizarea lui a devenit o adevarata opera de arta. Oamenii ofera cu
multa placere de 1 Martie martisoare celor pe care ii iubesc, ca simbol al
admiratiei lor, ca respect si stima speciala pentru doamne si domnisoare.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu