Potrivit specialiştilor din domeniul mediului, printre cele mai importante cauze care duc la producerea dezastrelor naturale se numără poluarea cu petrol, poluarea fonică şi poluarea radioactivă.
Conform terminologiei adoptate de Organizaţia Naţiunilor Unite, prin dezastru se înţelege o gravă întrerupere a funcţionării unei societăţi, generând pierderi umane, materiale, sau modificări nefaste ale mediului, care nu pot fi refăcute prin resursele acestuia. Prin dezastre naturale se înţeleg fenomenele naturale de origine geologică sau meteorologică, ori îmbolnăvirea unui număr mare de persoane sau animale, produse în mod brusc, ca fenomene de masă. În categoria fenomenelor naturale distructive de origine geologică sau meteorologică sunt cuprinse cutremurele, alunecările şi prăbuşirile de teren, inundaţiile şi fenomenele meteorologice periculoase, care afectează violent zone relativ mari de teren pe termen lung, provocând pierderi de vieţi omeneşti, pagube materiale şi degradarea mediului ambiant.
Este cunoscut faptul că 90% din toate calamităţile naturale sunt legate de vreme, climă şi apă. Statistica din ultimul deceniu arată, că numărul total de calamităţi naturale, inclusiv cele hidrometeorologice, au tendinţă de creştere atât după intensitate cât şi după frecvenţa lor. Aceasta duce la creşterea pagubelor materiale şi a numărului de jertfe umane.
Schimbările climaterice la scară globală şi regională contribuie la accentuarea intensităţii şi creşterea frecvenţei fenomenelor şi proceselor periculoase ca secetele, aversele de ploaie, inundaţiile, îngheţurile, etc. Pentru realizarea cu succes a luptei cu urmările negative a influenţei fenomenelor hidrometeorologice nefavorabile este necesară studierea multilaterală a acestor fenomene, perfecţionarea metodelor de prognozare a lor şi în special a măsurilor de prevenire sau reducere a daunelor de pe urma influenţei acestora asupra economiei naţionale şi a securităţii oamenilor.
Având în vedere că majoritatea dezastrelor nu pot fi evitate, pentru a reduce semnificativ în primul rând pierderile de vieţi omeneşti şi pentru a limita pierderile de bunuri, este bine ca populaţia să fie informată.
Prin atribuţiile pe care le au, Inspectoratul General şi inspectoratele judeţene pentru situaţii de urgenţă sunt în prima linie, atât prin activitatea de prevenire a producerii unor situaţii de urgenţă, respectiv de limitare a efectelor acestora, cât şi prin activitatea de intervenţie în cazul manifestării lor.
Este cunoscut faptul că 90% din toate calamităţile naturale sunt legate de vreme, climă şi apă. Statistica din ultimul deceniu arată, că numărul total de calamităţi naturale, inclusiv cele hidrometeorologice, au tendinţă de creştere atât după intensitate cât şi după frecvenţa lor. Aceasta duce la creşterea pagubelor materiale şi a numărului de jertfe umane.
Schimbările climaterice la scară globală şi regională contribuie la accentuarea intensităţii şi creşterea frecvenţei fenomenelor şi proceselor periculoase ca secetele, aversele de ploaie, inundaţiile, îngheţurile, etc. Pentru realizarea cu succes a luptei cu urmările negative a influenţei fenomenelor hidrometeorologice nefavorabile este necesară studierea multilaterală a acestor fenomene, perfecţionarea metodelor de prognozare a lor şi în special a măsurilor de prevenire sau reducere a daunelor de pe urma influenţei acestora asupra economiei naţionale şi a securităţii oamenilor.
Având în vedere că majoritatea dezastrelor nu pot fi evitate, pentru a reduce semnificativ în primul rând pierderile de vieţi omeneşti şi pentru a limita pierderile de bunuri, este bine ca populaţia să fie informată.
Prin atribuţiile pe care le au, Inspectoratul General şi inspectoratele judeţene pentru situaţii de urgenţă sunt în prima linie, atât prin activitatea de prevenire a producerii unor situaţii de urgenţă, respectiv de limitare a efectelor acestora, cât şi prin activitatea de intervenţie în cazul manifestării lor.
Sursa : aici
