Lânga noi , toamna ...


                   

                               
        
    oLuna octombrie... O zi tristă de toamnă, cu ploaie și vânt ce anuntă apropierea iernii.   
    Elevii, înfofoliți și cu ghiozdanele grele se grabesc spre școală unde-i așteaptă sălile de clasă.Frigul toamnei nu le potolește neastâmpărul și gălăgia.Codrii sunt pustii și lipsiți de frunze verzi.
   Acum, grădina mea este împodobita într-un văl de bruma argintie, deși strălucitor, acest strat provoacă moartea naturii și  uscarea florilor gingașe .Ies afară, un sentiment ciudat mă cuprinde. Mă întreb unde sunt păsările și cântecul lor.Câmpiile și păduriile sunt fără viață.Pe jos sunt mii și mii de frunze maronii.De pe o zi pe alta soarele nu mai strălucea așa de tare și diminețile friguroase îsi făceau și ele loc.Pădurea deja a început să ducă dorul verii.E toamnă, e foșnet și copacii oftează pe stradă.

   Păsările și-au părăsit cuiburile și au fugit de zilele rele.Pămantul nu mai este învelit în covorul acela verde și acum este îmbrăcat în culoriile toamnei.
Crengile copacilor tremură în bătaia vântului și frunzele de culoare aurie sunt purtate de vânt.

   Sentimentele oamenilor sunt de melancolie și schimbările bruști ale toamnei i-au impresionat pe toți.Culoriile dominate de toamnă sunt argintiul brumei, cenușiul cerului și  plumburiul norilor.Toamna este un anotimp admirat de toți oamenii și câteodată este  un anotimp neplacut.

   Rândunele trec în stol spre alte tărâmuri mai calde.Seara luna nu-și mai arată stralucirea ca pe timpul verii.
   

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

Related Posts Plugin for WordPress, Blogger...