Prima rezoluție a Adunării Generale a Națiunilor Unite a fost adoptată la 24 ianuarie 1946. Documentul se referea la utilizarea în scopuri pașnice a energiei atomice și eliminarea armelor atomice sau a altor arme de distrugere în masă.
La 1 februarie 1946, Adunarea Generală l-a numit pe norvegianul Trygve Lie, ca primul secretar general al Națiunilor Unite. În cursul Războiului Rece, Adunarea Generală a reprezentat un important cadru de discuții, mai ales în relația Nord-Sud, între statele puternic industrializate și națiunile în curs de dezvoltare.
Prima Adunare Generală a ONU
Foto: (c) RADOR / Arhiva Istorică AGERPRES
Ideea înființării unei organizații internaționale care să faciliteze colaborarea dintre state în scopul menținerii păcii și prevenirea unei noi conflagrații mondiale, a aparținut Statelor Unite și Marii Britanii. Procesul în sine a fost anevoios, dat fiind contextul internațional, când majoritatea statelor europene erau implicate în luptele din cel de-Al Doilea Război Mondial.
Prima Adunare Generală a ONU
Foto: (c) RADOR / Arhiva Istorică AGERPRES
În 1945, reprezentanți din 50 de țări s-au întâlnit la San Francisco, la Conferința Națiunilor Unite pentru Organizația Internațională, pentru a redacta Carta Națiunilor Unite. Delegații au deliberat pe baza propunerilor la care lucraseră reprezentanții Chinei, Uniunii Sovietice, Regatului Unit și ai SUA, la Dumbarton Oaks, în august — octombrie 1944. Carta a fost semnată la 26 iunie 1945 de către reprezentanți din 50 de țări. Polonia, care nu a fost reprezentată la conferință, a semnat mai târziu documentul și a devenit unul din cele 51 de state membre fondatoare.
Prima Adunare Generală a ONU
Foto: (c) RADOR / Arhiva Istorică AGERPRES
Oficial, Organizația Națiunilor Unite a luat ființă la 24 octombrie 1945, când Carta ONU a fost ratificată de China, Franța, Uniunea Sovietică, Regatul Unit, SUA și de o majoritate de alți semnatari.La 14 decembrie 1955, Adunarea Generală a ONU a decis primirea României în rândul statelor membre, alături de alte 15 țări.
În prezent, Organizația Națiunilor Unite are 193 de state membre. Singurele două state observatoare nemembre ale ONU sunt Palestina și Vaticanul.
Prima Adunare Generală a ONU
Foto: (c) RADOR / Arhiva Istorică AGERPRES
În componența Sistemului ONU intră șase organe principalele: Adunarea Generală, Consiliul de Securitate, Consiliul Economic și Social, Curtea Internațională de Justiție, Secretariatul și Consiliul de Tutelă. Consiliul de Tutelă a fost format în 1945 pentru supervizarea internațională a 11 Teritorii sub tutelă, plasate sub administrarea a șapte state membre, și pentru asigurarea măsurilor adecvate pentru autoguvernare și independență. Până în 1994, toate Teritoriile sub tutelă au ajuns la guvernare proprie și independență, astfel că odată cu îndeplinirea acestei misiuni, la 1 noiembrie 1994, Consiliul și-a suspendat activitatea până la momentul în care vor fi necesare alte intervenții.
Adunarea Generală reprezintă principalul organism de deliberare, fiind compus din reprezentanți ai tuturor statelor membre. Activitatea ONU pentru un an decurge în cea mai mare parte din mandatele emise de Adunarea Generală. Organismele subsidiare ale Adunării Generale sunt împărțite în: conduceri, comisii, comitete, consilii și grupuri de experți, grupuri de lucru și altele. Între acestea, se numără: Comisia pentru Dezarmare, Consiliul Drepturilor Omului, Comisia de Drept Internațional.
În perioada 26-30 septembrie 2015 a avut loc, la New York, cea de-a 70-a Adunare Generală a ONU, în cadrul căreia a fost stabilită agenda Națiunilor Unite post 2015, respectiv strategia organizației mondiale pe următorul deceniu și jumătate.
AGERPRES/(Documentare — Irina Andreea Cristea, Roxana Mihordescu; redactor Arhiva foto: Elena Bălan; editor: Anca Pandea)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu