20 martie - Ziua Mondială a Povestitului şi marii noştri povestitori

Marea întrebare este de unde vin poveştile şi când au apărut mai exact? Cât de departe în vremurile păgâne le găsim începuturile? Basmele sunt fascinante pentru că se află peste tot în jurul nostru, fără ca măcar să o conştientizăm. Sunt în film, operă, balet, în viaţa de zi cu zi -- ne referim la ele ca la un punct de referinţă în viaţa noastră.

Povestitul, baza existenţei umane, îmbunătăţeşte comunicarea şi contactul dintre oameni, iar cele mai bune poveşti sunt cele care transmit un mesaj, care reuşesc să capteze atenţia publicului până la final; sunt cele pe care le auzi.

Despre această zi

Ziua Mondială a Povestitului este sărbătorită în fiecare an, cu ocazia echinocţiului de primăvară, în emisfera nordică, şi cu ocazia echinocţoilui de toamnă, în emisfera sudică. În această zi, cât mai mulţi oameni spun şi ascultă poveşti, îşi împărtăşesc poveştile, învaţă unii de la alţii şi creează contacte internaţionale.
“Ziua tuturor poveştitorilor” ("Alla berättares dag") a fost sărbătorită pentru prima dată pe 20 martie 1991, în Suedia şi doreşte să atragă atenţia publicului asupra povestitului ca formă de artă.

În 2009, evenimentul era deja foarte răspândit în Europa, Africa, America de Nord, America de Sud şi Australia.
Astăzi, mulţi părinţi sunt îngrijoraţi că cei mici nu citesc, nu se joacă afară, ci preferă să stea în faţa computerelor sau a televizorului.
Pentru orice copil, poveştile reprezintă primii paşi spre o cultură literară, un plus de valoare şi un vocabulary mai bogat. Poveştile sunt o fereastră deschisă către principii sănătoase şi valori morale. Proiectând imaginile mentale şi emoţionale cu ajutorul cuvintelor vorbite, povestitorii devin “şoferii” care conduc “maşina” numită literatura orală.
Te-ai întrebat vreodată dacă dorinţele devin întradevăr realitate? – aceasta este tema Zilei Mondiale a Povestitului, în 2015 - “Whises" - iar iubitorii de poveşti sunt chemaţi să afle răspunsul la această întrebare, printr-o serie de evenimente ce se desfăşoară în lumea basmului şi a dorinţei.

Povestitori faimoşi

Fiecare ţară şi cultură au celebrii lor povestitori, care prin opera lor ne îmbogăţesc viaţa şi aduc compasiune şi înţelegere între oameni.
Fraţii Grimm
Basmele acestora, culese în principal din Germania, pline de mame vitrege, vrăjitoare, demoni şi goblini, reflectau viaţa grea din Europa Centrală a secolului al XVIII-lea. Acest lucru a fost semnalat de liderii religioşi şi educatori, care i-au obligat pe autori să le modifice. Şi astăzi, la 230 de ani de naşterea lui Jacob Grimm, “Cenuşăreasa”, “Scufiţa roşie”, “Albă ca Zăpada” se numără printre poveştile favorite ale copiilor.

Hans Christian Andersen
Anul acesta se împlinesc 210 ani de la naştere marelui povestitor.

Considerat un copil urât, fără prieteni şi obligat să se joace mai mult singur, imaginaţia şi lumea fantastică cu care s-a înconjurat i-au fost stimulate de cărţi. La vârsta de 14 ani, după moartea tatălui său, Hans s-a mutat la Copenhaga. În timp ce traversa ţara, a jucat în piese de teatru şi a spus poveşti copiilor.
Când a început să scrie poveşti, “răţuşca cea urâtă” s-a transformat în “lebăda” lumii basmelor. Unele dintre celebrele lui poveşti sunt “Hainele cele noi ale împăratului”, “Răţuşca cea urâtă”, “Mica sirenă” şi “Prinţesa şi bobul de mazăre”, care îi încântă în continuare pe copiii de toate vârstele.

Charles Perrault
Charles Perrault a trăit în Franţa, în secolul al XVII-lea şi a scris poveşti bazate pe frumoase basme populare. El a fost unul dintre primii autori francezi care a scris în principal pentru copii. Poveşti precum “Frumoasa din pădurea adormită” “Tom Degeţel” şi “Motanul încălţat”.

--------------------------------------------------

Tot astăzi sunt sărbătorite şi Ziua Internaţională a Fericirii, Ziua Internaţională a Astrologiei şi Ziua Internaţională a Francofoniei.