Unde se aduna apele curgatoare?
Apele curgatoare se varsa unele in altele, adunandu-se ca ramurile unui copac spre trunchi, apoi toate se varsa intr-o apa, ale carei maluri nu le mai poti cuprinde cu ochii, asa e de lata. Vom face referire, in acest articol, la mare, peninsula, golf, istm, cap, insula, arhipelag, stramtoare, lac.
Apele acestea mari de tot nu mai curg, ci stau locului.
Mare. Marea sau oceanul este o apa statatoare si lata, cat nu o cuprinzi cu ochii. Unele mari sunt adanci, iar daca ar fi sane cufundam in ele, chiar muntelui celui mai inalt nu i s-ar ma zari varful!
Peste mari nu se mai poate face pot. Ca sa treci de la un pod la altul, cel mai des trebuie sa te sui pe corabie ori vapor. Adesea, ori plutesti zile si saptamani intregi, fara ca sa vezi altceva decat cerul sus, iar jos apa limpede ca lacrima, dar sarata si amara, asa ca ai muri de sete daca nu ai lua apa dulce la plecare. Acum peste mari, se poate trece si cu aeroplanul, avionul etc.
Pe harta, marea e vopsita cu culoare albastra, fiindca apa adanca si limpede a marii e albastra aproape ca cerul senin.
Peninsula. Malul marii nu e peste tot drept. In unele locuri, tarmul inainteaza in apa ca o pana infipta in mare. Limba de uscat care inainteaza in apa se numeste peninsula.
Golful. Uneori, apa marii intra in uscat, iar scorbitura din malul marii, unde apa intra mai adanc in uscat, se numeste golf. In fiecar ebalta, chiar in cele facute de ploi, putem deosebi peninsule si golfuri marunte.
Istm. Uneori, peninsula abia se leaga de tarm, cum se tine o frunza de trunchiul unui copac, iar fasia ingusta de pamant – care leaga o peninsula de tarm – se numeste istm.
Cap. Un capat de uscat, intrat putin in mare, se numeste cap.
Insula. O bucata de uscat, inconjurata din toate partile de apa marii, se numeste insula.
Arhipelag. Cand mai multe insule sunt apropiate unele de altele, ele fac impreuna un arhipelag.
Stramtoare. Locul ingust, unde apa e stransa intre doua uscaturi, se numeste stramtoare.
Lac. In marginea marii sunt unele scobturi pline cu apa de mare, iar ele sunt mult mai adanci decat baltile. O scrobitura mai adanca decat balta si plina cu apa se numeste lac.
Nu numai langa mare sunt lacuri, ci si pe uscat. De exemplu, un rau gaseste in calea lui o scobitura mare. apa o umple, face un lac, apoi curge mai departe. Uneori, un munte se surpa si umple valea curmezis, in chipul unui stavilar. Atunci apa raului se ridica la inaltimea stavilarului, adica face un lac adanc. Chiar pe varful muntilor sunt scobituri pline cu apa. Ciobanii spun ca sunt fara fund – atat le cred ei de adanci!
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu