Ziua Mondială a Meteorologiei o sărbătorim în fiecare an la 23 martie, deoarece în această zi, acum 62 de ani, pe lângă Organizaţia Naţiunilor Unite (ONU) a fost înfiinţată Organizaţia Meteorologică Mondială (OMM), evocând o eră nouă care a impulsionat progresul şi cooperarea internaţională în domeniul meteorologiei, hidrologiei şi în activităţile anexe acestor domenii.
Această instituţie autoritară a contribuit semnificativ la realizarea unor sisteme operaţionale globale, destinate protecţiei vieţii oamenilor, bunurilor materiale şi diminuării consecinţelor dezastrelor naturale. Republica Moldova a aderat la Organizaţia Meteorologică Mondială, la 29 iulie 1994, conform Hotărîrii Parlamentului Nr. 210–XIII.
Astfel, Serviciul Hidrometeorologic de Stat, ca instituţie de stat subordonată Ministerului Mediului, reprezintă şi promovează interesele Republicii Moldova în domeniul meteorologiei, hidrologiei şi monitoringului calităţii mediului în relaţiile cu organizaţiile internaţionale şi cu serviciile hidrometeorologice din alte ţări. Aici aşi mai adăuga că succesul activităţii OMM este de neconceput fără o colaborare internaţională globală, din simplul motiv că vremea şi clima nu recunosc hotare administrative şi economice.
În fiecare an, de 23 martie, OMM acordă o atenţie deosebită unei anumite tematici, stringentă la momentul de faţă.
Subiectul adoptat de Consiliul Executiv al OMM pentru anul 2012 este “Vremea, clima şi apa – forţele motrice ale viitorului nostru", ales în special pentru a ilustra beneficiile oferite de vreme, climă şi apă în diferite sectoare socio-economice.
Conform mesajului dlui Michel Jarraud, Secretar General al OMM, cu ocazia Zilei Mondiale a Meteorologiei – 2012, “Un astfel de subiect este cu atît mai mult actual pentru anul acesta, dat fiind faptul că cel de-al 16-lea Congres Meteorologic din 2011 a convenit în mod unanim sa lanseze în 2012 Cadrul Global de Deservire Climatică (GFCS), care este un rezultat al celei de-a treia Conferinţe Climatice Mondiale (WCC-3) care, în vara anului 2009, a urmat după alte două Conferinţe istorice organizate de OMM în 1979 şi 1990.
Cel de-al 16-lea Congres al OMM din 2011 a stabilit că cele patru priorităţi iniţiale ale GFCS vor fi reducerea riscului dezastrelor, apa, sănătatea şi securitatea alimentară. Prima prioritate a GFCS- reducerea riscului dezastrelor - a fost prioritară pentru OMM de-a lungul anilor şi continuă să fie, în special luînd în consideraţie comunităţile vulnerabile din lume care luptă pentru a-şi spori eficienţa în prevenirea şi atenuarea dezastrelor naturale, dintre care cca. 90% sunt de origine hidrometeorologică şi, astfel, fac parte din mandatul OMM.
Numărul acestor comunităţi vulnerabile a crescut considerabil în ultimele decenii ca rezultat al creşterii nivelului de urbanizare, strămutării populaţiei în zone mai sensibile, cum ar zonele de coastă, zonele depresionare, regiunile aride, deltele şi luncile rîurilor.
Această problemă se asociază şi cu sporirea frecvenţei şi intensităţii fenomenelor extreme, fapt prognozat în cel de-al patrulea Raport de Evaluare al IPCC. Prin urmare, factorii de decizie şi managerii situaţiilor de urgenţă vor solicita informaţii mai calitative privind vremea şi apa, precum şi servicii climatice pentru a putea formula cele mai potrivite planuri a situaţiilor de urgenţă.
Furnizarea informaţiei privind vremea, clima şi apa este necesară şi pentru suportul unor activităţi socio-economice vitale cum sunt, agricultura, sănătatea, transportul, producerea energiei şi managementul resurselor acvatice, toate avînd un potenţial de a produce beneficii considerabile cu investiţii relativ modeste.
În timpul ultimei Conferinţe a Părţilor Convenţiei Cadru a ONU cu privire la schimbarea climei - UNFCCC COP 17 - în Durban (Africa de Sud), OMM a menţionat încă o dată că, îmbunătăţirea cercetărilor, observaţiilor, prognozelor şi dezvoltarea capacităţilor sunt elementele esenţiale pentru protecţia vieţii şi bunurilor materiale în statele cele mai vulnerabile, o parte din care deja întîmpină dificultăţi în procesul de menţinere a reţelei lor de observaţii hidrometeorologice şi de telecomunicaţii şi care vor avea nevoie de suport sporit pentru a lichida decalajul ştiinţific şi tehnologic comparativ cu statele dezvoltate.
Mai mult ca atît, OMM a continuat să accentueze faptul că statele slab dezvoltate, statele insulare slab dezvoltate şi alte state vulnerabile în curs de dezvoltare trebuie încurajate să implementeze sistemele de alertă timpurie pentru a-şi proteja dezvoltarea durabilă, şi fără asta destul de fragilă, precum şi mediul şi clima globală, pentru generaţiile prezente şi viitoare.
Prin urmare, subiectul Zilei Mondiale a Meteorologiei-2012 este în special potrivit pentru a oferi membrilor OMM oportunitatea de a ilustra cele mai semnificative beneficii care pot deriva din observaţiile şi prognozele legate de vreme, climă şi apă, în particular din perspectiva climei ca resursă.
Aceste beneficii vor fi vitale pentru toate resursele şi la toate nivelele. Spre exemplu, în cazul generării energiei, în timp ce multe proiecte dedicate energiei regenerabile trebuie să fie neapărat de scară mare, există cîteva tehnologii “verzi cum sunt energia eoliană, solară şi hidroenergia care se potrivesc mai mult pentru zonele rurale şi cele îndepărtate, unde sursele locale de energie sunt de regulă indispensabile pentru dezvoltare”.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu