INTREBARI PENTRU ISTETI

Care dintre următoarele obiecte foloseşte electricitatea ca să funcţioneze?
a). Un cântec
b). Bicicleta
c). Televizorul
d). Masa

Care dintre următoarele propoziții este falsă?
a). Toate florile sunt roz.
b). Toate florile cresc în pământ.
c). Toate florile au nevoie de apă.
d). Toate florile au petale.

Obiectele cad atunci când le scapi din cauza…?
a). Căldurii
b). Frigului
c). Gravitaţiei
d). Vitezei

Este sănătos pentru corpul tău…?
a). Să te joci pe calculator
b). Să faci sport şi exerciţii
c). Să te uiţi la televizor
d). Să mănânci prăjituri

Dacă îngheţi apa vei obţine…?
a). Foc
b). Gheaţă
c). Aburi
d). Nisip

Care dintre următoarele obiecte e din altă categorie decât restul?
a). Brăţara
b). Mâna
c). Piciorul
d). Genunchiul

Dacă fierbi apa obţii?
a). Gheaţă
b). Aburi
c). Nisip
d). Sticlă

[ FOTO ] CINE SUNT CELTII ? - Proiect realizat de Vladimir-Stefan Vasile

Celţii sunt o populaţie antică, de origine aproximativ din zona actualei Franţe, şi care în antichitate au fost răspândiţi pe arii largi în Europa, inclusiv pe teritoriul Daciei.

Celţii ajung în spaţiul carpato-danubiano-pontic aproximativ în anul 300 î. Hr., după domnia regelui get Dromihetes. În procesul lor de migrare, celţii au urmat două rute, una de-a lungul Dunării, iar cealaltă de-a lungul munţilor Carpaţi. Prin urmare, ei se apropie de Dacia din două părţi şi se aşează la marginile acesteia, iar unele populaţii, cum ar fi anarţii şi britolagii, pătrund chiar în interiorul Daciei. O parte a celţilor se va deplasa în sudul Balcanilor, unde vor şi întemeia un regat care va rezista o scurtă durată de timp. Alţii, în schimb, trec în Asia Mică, iar unii vor rămâne pe teritoriul carpato-dunărean, unde vor întemeia oraşe, pe care Ptolemeu le consemnează pe harta sa.

În sud-vestul Daciei se vor aşeza scordiscii, care vor întemeia oraşul Singidunum, Belgradul de azi. Terminaţia numelor în -dunum este specific de origine celtă şi s-a păstrat în unele localităţi franceze precum Verdun, Chateaudun etc. În nordul Moldovei se vor aşeza tauriscii, inclusiv în Galiţia, şi ei vor întemeia oraşele Carrodunum, Maetonium, Vibantavarium şi Eractum.

În Bugeac se stabileşte tribul britolagilor, având ca centru mai important aşezarea numită Aliobrix, iar pe malul dobrogean al Dunării, pe locul Isaccei de azi, Noviodunum.

În Transilvania s-au aşezat anarţii între Tisa şi Someş, iar în estul Munteniei cotensii, până la hotarul cu Moldova.

Celţii au fost însoţiţi în migraţia lor şi de alte neamuri, ca de exemplu bastarnii de origine germanică, care se vor stabili la nord de Nistru şi care vor da multă bătaie de cap dacilor.

Stăpânirea celţilor a durat cam două sute de ani, timp în care dacii au dus lupte împotriva lor şi a aliaţilor lor bastarni, după cum în unele momente se pare că dacii le-au fost aliaţi împotriva altora. Oricum, nu se cunosc prea multe date certe despre această epocă. O referinţă aminteşte pe regele dac Oroles care şi-a pedepsit luptătorii pentru că nu luptaseră bine împotriva bastarnilor. Drept pedeapsă luptătorii daci au fost puşi să facă muncile femeilor lor şi să doarmă cu picioarele pe căpătâi, până când şi-au spălat ruşinea într-o altă luptă.

În secolul al II-lea î. Hr. are loc în Peninsula Balcanică începutul cuceririi romane, iar dacii vor lupta împotriva romanilor aliaţi cu celţii şi ilirii. În urma acestor lupte prelungite, puterea celţilor va scădea din ce în ce mai mult, până când nu va mai putea domina spaţiul dacic, ieşind astfel din istorie din această parte de lume.

Unul dintre cele mai importante împrumuturi ale populaţiei dacice de la celţi este roata olarului. Se pare că înainte de venirea celţilor, toată ceramica autohtonă era făcută cu mâna. Influenţa celţilor asupra populaţiei dacice pare să fi fost foarte mare, multe aspecte însă necesită cercetări minuţioase pe viitor.

----------------------------------------------------------------------------------

Proiect realizat de Vladimir-Stefan Vasile

[ FOTO ] Povestea Sfântului Nicolae, protectorul prichindeilor. De ce se pun daruri în ghetuţe

An de an, în noaptea de 5 spre 6 decembrie, milioane de copii îl aşteaptă cu nerăbdare pe Moş Nicolae, unul dintre cei mai iubiţi şi mai populari sfinţi ai creştinătăţii. Ştiind că Moşul le va lăsa daruri, prichindeii îşi lustruiesc ghetuţele sau cizmuliţele înainte de culcare.

Moş Nicoale vine negreşit şi le aduce copiilor cuminţi dulciuri, fructe sau jucării, în vreme ce micuţilor neascultători le lasă câte o nuieluşă. Tradiţia de a face daruri în această zi îşi are originea în povestea episcopului din Myra-Lichia (teritoriul actual al Turciei).

Scrierile teologice spun că era Nicolae de Myra era o persoană cu credință nețărmurită în Dumnezeu şi că a trăit în secolul al IV-lea. În anul 325, Sfântul Nicolae a participat la primul Sinod Ecumenic de la Niceea, eveniment la care Arie, un preot din Alexandria, a susţinut că Iisus Hristos nu este de aceeaşi natură cu Dumnezeu Tatăl. Deranjat de această afirmaţie, Sfântul Nicolae i-a dat o palmă ereticului, de unde s-a împământenit obiceiul ca obraznicii să primească o nuieluşă de la Moș Nicolae. Lui Nicolae de Myra îi sunt atribuite numeroase fapte bune, dar și miracole, numele său traducându-se prin "biruitor de popor". Provenind dintr-o familie înstărită, Sfântul Nicolae şi-a dăruit întreaga avere, după moartea părinților săi, celor nevoiași.

Galbeni în şosete

“Fiind bun şi darnic, după mutarea sa la cele veşnice, i-a ajutat în chip minunat pe nevoiaşi, printre care şi un tată cu trei fete. Din cauza sărăciei, părintele voia să le trimită pe copile să se prostitueze”, povesteşte preotul Eugen Tănăsescu pentru adevarul.ro. “Legenda spune că fetele s-au rugat Sfântului Nicolae să le ajute şi acesta le-a ascultat”, adaugă preotul. Sfântul Nicolae le-a aruncat fetelor pe geam, într-o noapte, câte un săculeț de bani. Săculeții au căzut fie în ciorapii puși la uscat, fie în ghete. De la acest episod provine obiceiul ca darurile de Moș Nicolae să fie puse în ghetuțe.

Crenguţe de măr în apă

Dar Sfântul Nicolae nu este numai protectorul copiilor, ci şi al celor sărăci şi al marinarilor, fiind venerat în întreaga lume. El ajută văduvele, orfanii şi fetele care doresc să se mărite, scapă marinarii de la înec şi îi apără pe soldaţi de război. “Pe 6 decembrie, creştinii pun crenguţe de măr în apă. Dacă înfloresc până la Anul Nou, anul viitor va fi roditor”.

Sfântul Ierarh Nicolae a murit în anul 340, iar din anul 1087, moaştele sale sunt păstrate la o biserică din Bari, în sudul Italiei.

Sursa : aici