Se afișează postările cu eticheta GHICITORI. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta GHICITORI. Afișați toate postările

Ghicitori din folclorul românesc


1. Ce lucru este în toate
Şi fără el nu se poate?

2. Sub pădure îngrămădită
Şade lumea învelită,
Ziua de soare fugită,
Noaptea de luna pitită?

3. Eu n-am din natură
Nici limbă, nici gură
Dar spui la oricare
Cusurul ce-l are,
Şi nu se mânie,
Ci văz a mă ţie.

4. Din toate-s mai grasă
Când întru, de groasă
Umplu toată casa,
Ziua mi-e ruşine,
Noaptea văz mai bine.

5. Eu la orice casă
Sunt slugă aleasă,
Eu pe orişicine
Întâmpin când vine
Când pleacă afară,
Eu îl petrec iară.

6. Ziua în voiaje
Mereu mă pornesc
Noaptea mă pun straje
Casa să păzesc.

7. Sunt cercel cu lacăt
Dar om nu mă poartă
Decât mă agaţă
La casă în faţă

8. În pădure m-am născut
În pădure am crescut,
Şi-n oraş cum m-au adus
Judecătorul am fost pus.

9. Buturuguţă uscată,
O ridică încărcată
Şi o da jos descărcată.

10. Trupul, capul mi-e tot una,
P-un picior stau totdeauna,
Cămăşi am nenumărate
Şi le port toate-mbrăcate.

11. Chipul meu e tot bubos
Şi nu-s la nimeni scârbos,
Chiar de-mpăraţi sunt cinstit
Şi la masă-s primit.

12. Patru fraţi gemeni născuţi,
Tot îmbrăţişaţi crescuţi,
Oricând îi vezi la un loc
Înveliţi într-un cojoc.

13. La trup sunt uşor,
Fără aripi zbor,
Dar nu sunt nici nor.

14. Ce fiară încornorată
Umblă cu gura căscată
Şi numai cu limba râmă,
Tot răstoarnă şi dărâmă?

15. Trupul îmi bagă în casă
Şi capul afară-mi lasă.


3. Oglinda
4. Lumânarea
5. Uşa
6. Broasca uşii
7.Lacătul
8. Băţul
9. Lingura
10. Varza
11. Strugurele
12. Miezul de nuca
13. Fulgul
14. Plugul
15. Cuiul

,,Cinci Chibrituri ”

Fiecare elev primește 5 chibrituri . Cu ajutoru lor el construiește un obiect:  



Scrie denumirea pe o foaie .
Apoi cu acest cuvînt formulează un enunț, scriu familia lexicală a cuvîntului etc.

 Variantă: Elevii lucrează în grup. Se pune condiția ca fiecare grup să obțină 5 cuvinte diferite . Apoi să alcătuiască un text, folosind aceste cuvinte.

,,Sîntem detectivi
Elevilor li se propune un enunț în care trebuie să înlocuiască toate cuvintele cu sinonimele lor (sau doar cele care pot fi înlocuite) .
 De exemplu : Elevii ascultă povața învățătorului.- Școlarii iau în considerare sfatul dascălului.
Se recomandă utilizarea dicționarului de sinonime.
                                                                               


Ghicitori cu partile corpului omenesc

Fetele si femeile n-au
Si nici nu doresc sa aiba;
Barbatii o tin ca o podoaba,
Iar cand o au
Incearca sa se curate de ea.
(barba)

Peste tot gasesti in lume
Cinci frati cu acelasi nume.
(degetele)

Cinci pitici
Cinci voinici…
Cat ii vezi de mititei,
Faci cu ei
Tot ce vrei.
Scrii,
Joci mingea,
Impletesti,
Palate construiesti.
(degetele)

El e sus, are si ochi
Nas si gura de-l deochi.
(capul)


Ce fuge mai repede decat toate?
(gandul)

Am doua ape-aprinse,

Sub doua paturi intinse.
Ghici ce sunt?
(ochii)



Am o rasnicioara

Toata ziua rasneste
Si noaptea se odihneste.
(gura)



Bate fara incetare,
Incepand de la nascare;
Iar cand ceasul a sosit,
Atunci si ea a tacut.
(inima)

Durere rece
Prin inima trece.
(junghiul)
Ce apa este in lume
Fara nisip?
(lacrima)

Ce sede in apa
Si tot se adapa,
Omul imbatraneste,
Ea nu putrezeste.
(limba)
Nu e laie,
Nici balaie,
Nu e brici,
Ca briciul taie.
(limba)

Furculita cu cinci dinti
Capatata din parinti.
(mana)

Ce nu poti cantari?
(mintea)

Am un ciocanas de piele
Cu doua gaurele.
(nasul)

Am doi frati,
Care nu se pot vedea.
(obrajii)

Am doua surori gemene
Ce dorm in picioare.
(sprancenele)

Cina în familie - ghicitoare

 
 Ne-aşezăm la cină toţi:
Bunica şi bunicul
Eu şi încă trei nepoţi...
Şi-amândoi părinţii mei,
La urmă au sosit şi ei.
Cina este bună
Hrana e gustoasă
Eu te rog,răspunde-mi:
Câţi am stat la masă ?

?

Prieteni buni - ghicitoare


E mai mare cu un an
Băieţelul cu-ghiozdan,
Iar după o mică ceartă
Prietenii lui cei mai buni
Un căţel şi-un motănel
L-au condus până la poartă.
Toţi sunt prieteni buni,o ştiţi;
Însă,câţi sunt acei prieteni,îmi ghiciţi?

Rândunelele - ghicitoare





Toamna îmi mângâie frunzele de nuc
Păsări călătoare ,de la noi se duc.
Iată-n zbor cum pleacă de aici,
Şapte dintre ultimele rândunici.
O rândunică mică
De-aici n-ar mai pleca,
Dar tare îi e frică
De iarna cea grea...
Şi-n zbor ,cu celelalte
Porneşte –apoi şi ea.
Să-mi răspunzi aş vrea:
                                                 Câte rândunele părăsesc acum meleagurile mele?

Ghicitorile ALFABETULUI



Sunt harnic şi la toţi pe plac,
Cu mine coşi şi sunt un ac.



De mă umfli-ndată zbor,
Mă înalţ rotund, uşor.
Când mă sparg, ce ghinion!
Aţi ghicit. Sunt un balon.


Eu sunt plină de poveşti,
Dacă ştii să mă citeşti.
Dacă mă iubeşti … ai parte.
Eu prieten sunt şi carte.



Ştiu un căpăcel de fier,
Acul nu trece prin el.
Când Maria coase iar,
Pune- n deget degetar.

Este mare, iute-n pas,
Cu o trompă-n loc de nas.
                                  (elefantul)



Chiar de nu eşti croitoreasă,
Tu mă ţii la tine-n casă.
Tai hârtie, petece
Şi îmi zice foarfece.




În grădina lui, Vasile
A săpat vreo două zile.
Vrea pământul să-l  aşeze,
Brazdele să le grebleze.
Ce unealtă, aţi aflat,
Foloseşte la greblat?
                                  (grebla)



Horia, la şcoală, vine
Îmbrăcat cum se cuvine.
Şi nu este nici o taină
El îşi perie cu grijă,
Zilnic îngrijita-i haină.
Fuge, chiar la deal mai bine
Şi se teme de oricine.
Este mic şi drăgălaş
Şi se cheamă iepuraş.



Ne învaţă lucruri multe.
Cine n-ar vrea s-o asculte?
Eu cu drag i-aduc o floare,
Că e doamna învăţătoare.

Maşinuţe, păpuşele,
Trenuleţe mici, zglobii,
Toate sunt, într- un cuvânt,
Nişte jucării.





Pe cerul nopţii e doar una
Şi se numeşte luna.

E rotund şi roşu
Bun într- adevăr,
Îl muşc cu plăcere
Şi se cheamă măr.



Are coajă, are miez
Şi e bun când se usucă.
Este fruct crescut de nuc.
Cum se cheamă, oare?
                                  (nucă)

E un animal cuminte,
Nu-i prea place însă ploaia,
Paşte-n turmă şi dă lapte,
Dă şi lână şi e... oaia.



Omul seamănă-n ogor,
Boabe, grâul roditor;
Şi udat şi îngrijit
Rodul iese însutit.
Boabele duse la moară
Fac făina albioşoară.
Din făină, până mâine,
Mama face bună pâine.

Negre şi albe-s penele
Coada parc-ar fi un V.
Pleacă de la noi din ţară,
Primăvara vine iară.
Zboară iute, este mică
Şi se cheamă rândunică.






Stă pe viţă brobonat
Şi e dulce la mâncat.
Să fie un ciucure?
Fugi de-aici, că-i  strugure.

Cenuşiu şi tare mic
Mi se teme de pisic.
Stă pitit, deoarece
Se numeşte şoarece.



Are floare mândră tare
Cu parfum şi cu culoare.
Te înţepi când rupi un fir
Că e fir de trandafir.

Are coarne şi bărbiţă,
Merge lângă o căpriţă.
Ştiu că este tare-n cap
Cum se cheamă oare?
                                  (ţap)



O deschidem negreşit,
Dacă ploaia s-a pornit.
Şi ne apără de ploaie,
Chiar de plouă în şiroaie.
                                  (umbrela)

Sare iute prin crenguţe
Cu alune în lăbuţe.
Şi roşcată e blăniţa
Cin' să fie?
                                  (veveriţa)


Când îl trag încet de sfoară,
Vântul bate şi el zboară.
Mi l-am meşterit chiar eu
Şi sunt mândru c-am un zmeu.



Scoicile - ghicitoare


De pe plajă fata strânge
Nouă scoici frumoase,
Dar  acum copila plânge
Că un val s-a repezit
Şi i-a furat şase.
Spuneţi voi:
Câte îi sunt scoicile rămase?


GHICESTE POVESTEA !



Priveau părinţii cu nesaţ
Spre cămăşile de nea,
Dar din toţi ,unul avea
Aripă în loc de braţ.
Cei 11 cocori-H.Ch. Andersen

Ursul când în pom lovea,
Vulpea rău se aolea.
Dar când da pe la picioare,
Ea zicea că nu o doare
Ursul păcălit de vulpe-Ion Creangă

Şi-a venit şi găinuşa
Ca să ouă mărgeluşa.
Punguţa cu doi bani-Ion Creangă

Dar ...muieţi-s posmagii oare?
Că de nu,mai bine este
La spânzurătoare.
Povestea unui om leneş-Ion Creangă


Păsările nu-l primeau,
Îl goneau şi-l alungau,
Vai, cât e de amărât
Bobocul cel urât.
Răţuşca cea urâtă-H Ch. Andersen



Poposind la Hanul –Mare,
Au cerut şi de mâncare.
Unul, zdravăn a mâncat,
Altul, flămând s-a culcat.
Dar la plată, vai săracul,
A plătit tot nemâncatul.
Ciuboţelele ogarului-Călin Gruia

Caută de-atunci prin apă
Încolo şi-ncoace
Nişte încălţări , dar ele
Nu –s şi pace.
Papucii gânsacului-George Coşbuc

Caprele de bucurie
Horă mare au pornit
Şi vor fi jucând şi astăzi
Dacă n-or fi obosit.
Capra cu trei iezi-Ion Creangă

Avea cisme noi jupânul
Şi şi-ambogăţit stăpânul.
Motanul Încălţat-Charles Perrault


Vedea un brad pentru copii
Cu bunătăţi şi jucării
Şi pe bunica sa,
Aşa cum îşi dorea.
Fetiţa cu chibrituri-H.Ch. Andersen


Într-un basm cu,,a fost odată,,
Ştiţi voi cine a purtat
Cizmuliţa ca să-i poată
Fi cuvântul ascultat?
Motanul Încălţat-Charles Perrault
 
Cine merele de aur
Le-a păzit să nu le fure
Păsări cu aripi de-aramă?
Prâslea cel voinic şi merele de aur-Petre Ispirescu

Cunoaşteţi voi oare-o fetiţă
Ce roşie- avea o scufiţă?
Scufiţa Roşie-Fraţii Grimm




Dar pantoful cel de aur
Cui i-a fost tocmai pe seamă?
                   Cenuşăreasa



Ca să intre-n circ ,hoinarul,
Şi –a vândut Abecedarul.
Pinocchio-Carlo Collodi

A fost odată un cocoş
Ce s-a întors bogat la moş.
Punguţa cu doi bani-Ion Creangă

Ştiu un moş cu coada-n cleşte
Fiindc-a vrut să prindă peşte.
Ursul păcălit de vulpe-Ion Creangă

Cu Sora-Soarelui se sfătui
Ţi –apoi spre căsuţa bunicilor porni.
Dumbrava minunată-Mihail Sadoveanu

Bărboşi şi de mulţi ani cărunţi,
Cei 7 se întorceau din munţi.
Albă ca zăpada şi cei şapte pitici-Fraţii Grimm




Related Posts Plugin for WordPress, Blogger...