CLASA NOASTRĂ

[ FOTO ] GANDIND LA EMINESCU

Azi Eminescu mi-e in gand

Ratacitor prin Universuri

Alunecand pe-o raza spre Pamant

El inca scrie versuri!

………………………

El caută ca-n alte dăți

În “Dex” și-n alte urne

Cuvinte grele de-nțeles

Ce nu putem pătrunde.

Tu vrei egal să îl socoți,

Cu noi să îl asemeni,

De-ar piere muza chiar la toți,

El, scânteiază-n cremeni.

Trăind în cercul nostru strâmt,

Ne-ndeamnă spre căutare,

“Porniți cu toții cu avânt,

Deschideți dicționare !…”

Nu cată vorbe pe-nțeles,

Deci, nu-l putem pricepe…

El, vorbele și le-a ales,

Cu tact și …sânge rece !

Și tot la fel, ca în trecut

(Doar no fi astăzi altul)

De ne-nțeles, umil, tăcut,

Își „publică” talantul.

Cu alții-n vers, îl rog și eu,

Cu stima, „gelozie”,…sfântă,

Cobori la noi, „mărite zeu”

Pe-a noastră limbă „cântă” !

Chicago 01/15/2014

Marius Alexandru

[ FOTO ] Mihai Eminescu - " Somnoroase păsărele "

Somnoroase păsărele

Pe la cuiburi se adună,

Se ascund în rămurele -

Noapte bună!

Doar izvoarele suspină,

Pe când codrul negru tace;

Dorm şi florile-n grădină -

Dormi în pace!

Trece lebăda pe ape

Între trestii să se culce -

Fie-ţi îngerii aproape,

Somnul dulce!

Peste-a nopţii feerie

Se ridică mândra lună,

Totu-i vis şi armonie -

Noapte bună!

-------------------------------------------------

Ansamblul Artistic "Doina" al Armatei

Compozitor:T.Flondor

Dirijor:Gheorghe Popescu

Solişti:Pompei Hărăşteanu,Andrei Borsos

[ AUDIO ] SCRISORILE LUI MIHAI EMINESCU

Nemuritor, Luceafărul

de Passionaria Stoicescu

Bat din gene stele reci

brumărind peste poteci

drumuri lungi, vrăjitoreşti

că-n sătuc la Ipoteşti

chiar Luceafăru-a căzut

nemurind cu cântec mut

poezia românească,

veacurile să răzbească.

[ VIDEO ]Un bulgăre de humă (1989) (Ion Creangă și Mihai Eminescu)

Povestea lui Ion Creanga, scriitorul care a reusit sa impresioneze generatii de-a randul cu basmele si povestirile sale. Continuand un har mostenit de la stramosii sai, Creanga considera povestile lui o simpla sursa de amuzament, lipsita de profunditate. Mihai Eminescu este cel care incearca sa-l convinga ca detine un talent deosebit. Poetul, insa, are alte probleme, fiind implicat intr-o imposibila poveste de dragoste cu Veronica Micle.... Respectul pe care il avem in mod firesc fata de marile personalitati Ion Creanga si Mihai Eminescu a devenit, in momentul realizarii acestui film extrem de inhibant. Acesta a constituit principalul handicap pe care l-am avut de trecut. Pentru a deveni personaje de film, Eminescu si Creanga trebuiau sa coboare de pe statui, sa prinda viata imprumutand chipurile unor actori: sa vorbeasca, sa se miste si sa evolueze intr-un chip cat mai firesc. In loc sa pastram un ton solemn, omagial, care ar fi imprimat filmului, cred, un aer sedentios, an incercat sa ne apropiem cu discretie si caldura de personalitatile readuse la viata. Chiar daca primele lor aparitii in film risca sa deceptioneze printr-o fireasca neidentificare cu fotografiile icoana, atat de cunoscute, speram ca personajele sa devina convingatoare pe parcursul desfasurarii povestirii cinematografice. Este un omagiu pe care ila duce cu intarziuere implinirii a 100 de ani de la moartea lui Ion Creanga, Mihai Eminescu si Veronica Micle" (Nicolae Margineanu).

Mihai Eminescu - scurta biografie

1850 : se naşte la Ipoteşti pe data de 15 ianuarie ca al şaptelea copil al familiei Eminovici.

1858 – 1860 : urmează şcoala primară.

1860 – 1861 : urmeazã cursurile Ober Gymnasyum din Cernăuţi

1867 : este angajat ca sufleur în trupa de teatru a lui Mihail Pascaly.

1869 : se înscrie la Universitatea de Filosofie din Vienna.

1872-1874 : este student la Berlin.

1873 : primeşte o slujbă la Consulatul român din Berlin.

1874 : este numit ca director la Biblioteca Centrală din Iaşi.

1877 : se stabileşte la Bucureşti, unde este redactor la ziarul « Timpul », unde desfăşoară o intensã activitate publicistică.

1883 : începe o perioadă dramatică pe planul sănătăţii sale, marcată de internări în spital, urmate de reveniri în viaţa publică şi de activitate literară, alternanţe ce se vor întîmpla pînă la prematura sa moarte.

1889 : în cursul noptii de 15 iunie, la ora 3 a.m., moare în sanatoriul doctorului Şutu şi va fi înmormîntat, două zile mai tîrziu la cimitirul Bellu din Bucureşti.

Poeziile sale cele mai cunoscute, care i-au adus faima şi titlul de cel mai mare poet român: Luceafărul, Mortua Est, Scrisoarea a III-a, Epigonii, Lacul, Singurătate, O mamă, Adio, Înger si demon, Melancolie, Dorinţa, Floare-albastră, Memento Mori, Strigoii, Odã (în metru antic), Mai am un singur dor, La steaua.