The little doll

I once had a sweet little doll, dears,

The prettiest doll in the world;

Her cheeks were so red and so white; dears,

And her hair was so charmingly curled.

But I lost my poor little doll, dears,

As I played in the heath one day;

And I cried for her more than a week, dears;

But I never could find where she lay.

I found my poor little doll, dears,

As I played in the heath one day:

Folks say she is terrible changed, dears,

For her paint is all washed away,

And her arm trodden off by the cows, dears,

And her hair not the least bit curled:

Yet for old sakes' sake she is still, dears,

The prettiest doll in the world. 

Ghid ilustrativ de igiena

[ VIDEO ] My Black Hen

Hickety, pickety, my black hen,

She lays eggs for gentlemen;

Gentlemen come every day,

To see what my black hen does lay.

Sometimes nine, sometimes ten;

Hickety, pickety, my black hen.

Animal talk

I think that I've got it all figured out...

what animal talk is all about.

"Moo" means excuse me, that's my

milk you're takin'.

"Oink" means quit lookin' at me

like I'm bacon.

"Nay" means no shoes, no shirt,

no ride.

"Baa" means, gee lately it's

colder outside.

"Arf" means my tail

is my very best feature.

"Meow" means I'm such

an exquisite creature.

"Quack" means this water

is turning quite icy.

"Hiss" means you look

so delicious and spicy.

"Roarrr" means I am

the king of the beasts.

"Honk" means I am

the queen of the geese.

"Grrrr" means I'll eat you

when you go for a walk.

Boy am I glad

I speak animal talk! 

POEZII DESPRE IGIENA

Apa rece 

Cu sapun ma spal 

Si cu apa rece... 

Ne-ndurat, clabucul 

Printre gene trece.

Dar, de-acolo, somnul 

Iute o sa plece!

Caci daca ma spal 

Sun vioi cat zece... 

Prietenii curateniei 

Apa. mana si sapunul 

Numai trei. doar parcam unul. 

Spala-ntai perechile

Ochii si urechile. 

Spala corpul jumatate. 

Si pe fata si pe spate. 

Bucuroasa, periuta 

Spala dintii uta. uta. 

Periuta cea glumeata 

Vesela e periuta: 

Toata ziua se da huta 

Si se joaca, si glumeste, 

Nici n-ai spune ca munceste. 

Uite-asa, mai mult in gluma, 

Zburda pana face spuma. 

Dintilor le infiripa 

Alb vesmant ce tine-o clipa. 

Ii iubeste, ii albeste 

Si pe cei mai mici ii creste. 

Si-o asculta, ca-i isteata, 

Periuta cea glumeata.  

Prietenii

de Dan Faur

Dis-de-dimineata, 

Trei prieteni ma rasfata: 

Apa, peria si sapunul. 

Mi-s prieteni toti, ca unul.

Apa-mi zice: 

Vin la mine, 

Sa te spal cum se cuvine! 

Sa te mangai pe-ndelete, 

Cu sapun si cu burete.

Joaca asta cu clabucul, 

Chiar de-mi gadila nasucul. 

Tare-mi place. 

Las' sa joace 

Ca pe-o pajiste pe fata 

Ca-i doar dis-de-dimineata.

Vine apoi si periuta, 

Dar deodata si dispare 

Unde-o fi? 

Pai se da huta 

Peste dinti, voioasa tare.  

Prosoapele noastre 

Albe si curate, 

Langa spalator 

Cateva prosoape 

Flutura usor.

JOCURI MUZICALE ÎN CLASA PREGATITOARE

                    

   Jocul  muzical  este  foarte  important  în clasa I,  având  un rol  covârşitor, întrucât  este o activitate care produce satisfacţii şi plăceri copiilor, îi atrage  şi îi interesează,  prilejuindu-le  trăiri emoţionale  din cele mai puternice.

            PODUL DE PIATRĂ

Podul  de piatră s-a dărâmat ,

A venit apa şi l-a luat.

Vom face altul pe râu în jos,

Altul mai trainic şi mai frumos.

În timpul cântecului, doi copii care stau faţă în faţă îşi ţin mâinile împreunate şi ridicate formând un pod.Ceilalţi copii trec pe sub ”pod”(format din mâinile celor doi copii) cântând.

În clipa în care ultimul cuvânt din cântecel va fi pronunţat, cei doi copii care formează podul vor lăsa mâinile în jos, prinzând copilul care trecea în acel moment pe sub podul format din braţele lor. Acel copil nu va mai trece pe sub pod, va sta în spatele unuia dintre cei doi copii şi va aştepta până când toţi ceilalţi copii vor fi prinşi şi vor face parte din zidul podului.

           URSUL  SOMNOROS

Ursul doarme,ursul doarme,

A uitat bietul de foame.

Mâncarea i-o furi uşor,

De eşti iute de picior.

Copiii formează un cerc ţinându-se de mâini.Dintre ei, se aleg doi copii : ursuleţul,(copilul va purta masca de urs), care se aşează în mijlocul cercului şi îşi păzeşte mâncarea (găleata cu cuburi) şi  lupul , care rămâne în picioare, în spatele ursuleţului , intenţionând să fure hrana. La un moment dat ursul se preface că a adormit , lupul fură mâncarea şi ieşind din cerc fuge pe marginea acestuia , iar ursul aleargă să-l prindă.

           BATISTUŢA

Am pierdut o batistuţă

Şi mă bate mama ,

Cine are să mi-o dea,

Că-l sărut o dată.

Batista-i parfumată,

Ea este la o fată,

La o fată frumoasă,

Pe care o iubesc.

Copiii sunt aşezaţi în cerc, fără a se ţine de mâna.Conducătorul de joc începe să alerge în afara cercului, prin spatele copiilor, în timp ce aceştia cântă.Va pune batistuţa în spatele unui copil, fără să-l atenţioneze, apoi continuă alergarea. Copiii nu au voie să se întoarcă, iar dacă unul dintre ei se va întoarce înainte de sfârşitul jocului, va fi eliminat primind chiar şi o pedeapsă hazlie. Cel care va primi batista va continua jocul.

           TARAFUL CHIŢ

Ne cunoaşte o lume întreagă

Noi ,suntem taraful Chiţ.

Jucăuşi şi buni de şagă,

N-avem frică de pisici.

Refren:

Chiţ,chiţ,chiţ,chiţ,

N-avem frică de pisici

Chiţ,chiţ,chiţ,chiţ,

Când nu sunt pe aici.

Cu o cobză şi-o chitară ,

C-un ţambal şi-un conrabas

Ne distrăm seară de seară

Şi cântăm aşa pe nas:

Refren:

Chiţ,chiţ,chiţ,chiţ,

N-avem frică de pisici

Chiţ,chiţ,chiţ,chiţ,

Când nu sunt pe aici.

La comanda: Pisica!, toţi copiii aleargă în cele patru colţuri ale clasei ,unde au fost marcate căsuţele şoriceilor şi se ghemuiesc unul lângă altul. La comanda :Pisica a plecat, copiii revin în mijlocul clasei şi reiau joaca. Dacă pisica reuşeşte să prindă un şoricel, înainte de a ajunge în căsuţă, schimbă rolul cu el şi continuă  jocul.

           ŢĂRANUL E PE CÂMP

Ţăranul e pe câmp,

Ţăranul e pe câmp.

Ura, drăguţa mea

Ţăranul e pe câmp.

El are o nevastă,

El are o nevastă.

Ura, drăguţa mea

El are o nevastă.

Nevasta un copil ,

Nevasta un copil.

Ura, drăguţa mea

Nevasta un copil.

Copilul, o dădacă,

Copilul, o dădacă.

Ura,drăguţa mea

Copilul o dădacă.

Dădaca un pisoi,

Dădaca un pisoi.

Ura, drăguţa mea

Dădaca un pisoi.

Pisoiul prinde şoareci,

Pisoiul prinde şoareci.

Ura, drăguţa mea

Pisoiul prinde şoareci.

Şi şoarecii la brânză

Şi şoarecii la brânză.

Ura, drăguţa mea

Şi şoarecii la brânză.

Şi brânza  la butoi

Şi brânza la butoi.

Ura, drăguţa mea

Şi brânza la butoi.

Butoiul la gunoi,

Butoiul la gunoi.

Ura, drăguţa mea

Butoiul la gunoi.

Ţăranul să-şi aleagă,

Ţăranul să-şi aleagă.

Ura,drăguţa mea

Ţăranul să-şi aleagă.

Jocul începe cu un copil care va alege un partener din grupul celorlalţi copii, ca având rolul nevestei la sfârşitul primei strofe, acest partener alege la rândul său un copil cu rolul din următoarea strofă cântată şi tot aşa până la sfârşitul cântecului. Se va forma un şir de copii care se ţin de mijloc unul pe altul gen trenuleţ imaginar, cântând şi dansând în formă de cerc.

                 ÎNFLORESC GRĂDINILE

Înfloresc grădinile,

Ceru-i ca oglinda,

Prin livezi, albinele,

Şi-au pornit colinda.

Cântă ciocârliile ,

Imn de veselie,

Fluturii cu miile,

Joacă pe câmpie.

Joacă fete şi băieţi

Hora-n bătătură,

Ah, de ce n-am zece vieţi,

Să te cânt,natură!

Copiii formează un cerc simbolizând o grădină înflorită.În interiorul cercului se aşează 5-6 copii ce reprezintă diferite flori. Se mai stabilesc câţiva copii-albine, şi câţiva copii-fluturi, care stau în afara grădinii.Jocul începe cu intonarea melodiei de către copiii din cerc şi de către copiii-flori.La versurile”Prin livezi albinele”, aceştia ocolesc grădina (cercul) şi intră în ea, oprindu-se la câte o floare. La versul „Fluturii cu miile”,fluturii înconjoară în zbor grădina sau intră în cerc, unde îşi continuă zborul.Când melodia ajunge la versurile „Joacă fete şi băieţi”, copiii din cerc încep să joace o horă. Jocul se reia, mereu cu alţi copii în rolurile de flori, albine şi fluturi.

             DESCHIDE URECHEA BINE

Deschide urechea bine,

Să vedem  ghiceşti, ori ba?

Cine te-a strigat pe tine?

Hai, ghiceşte nu mai sta!

Un copil este ales să stea cu ochii închişi (sau legat cu o eşarfă), iar ceilalţi cântă. Unul dintre copii, îl va striga pe nume pe copilul care a stat cu ochii închişi , acesta trebuind să ghicească cine l-a strigat.Pentru amuzament, copiii îşi pot schimba vocea, iar cei care nu recunosc vocea, vor primi porunci hazlii.

              CASTELUL

A fost odata un castel,

Uite-aşa.

Cu mii de turnuleţe-n el

Uite-aşa.   Bis

Castelul  avea un geam mic,

Uite-aşa. 

Prin care privea un pitic,

Uite-aşa.  Bis

Piticul nostru se juca

Uite-aşa.

Şi  o pitică-l imita

Uite-aşa .  Bis

Veniţi cu toţii  pe la noi,

Uite-aşa.

Veniţi să vă jucaţi  şi voi.

Uite-aşa.  Bis

La versurile „Uite-aşa”, copiii vor fi cât se poate de expresivi, în funcţie de versurile cântecului.

          CÂNTEC  CU  MIŞCARE

Luaţi seama bine,

În picioare, drepţi!

Ochii toţi la mine!

Mâinile la piepţi!

1,2,3; 1,2,3; 1,2,3.

Aşa, copii!

Luaţi seama bine

După cum v-am spus,

Ochii toţi la mine!

Braţele în sus!

1,2,3; 1,2,3; 1,2,3.

Aşa, copii!

Luaţi seama bine

Cum am învăţat,

Ochii toţi la mine!

Braţele în lat!

1,2,3; 1,2,3; 1,2,3.

Aşa, copii!

Copiii sunt grupaţi în patru echipe, aşezate în şir. Copiii cântă şi execută mişcările cerute de versuri.

                  COPILUL NEASTÂMPĂRAT

S-a suit  copilu-n pom

Sus,sus,sus

Şi pe-o cracă  mi s-a pus

Sus,sus,sus.

Îi părea grozav de bine şi striga:

Cine e mai sus ca mine?

Şi râdea.

Atunci craca se  rupea.

Trosc, trosc, trosc!

Şi copilul jos cădea:

Buf, buf, buf!

A căzut din deal  în vale .

Uite-aşa,

Ştiu că n-a căzut pe moale,

Că plângea.

Copiii merg în cerc, unul după altul, cântând şi executând mişcările. Acestea sunt: 

           sus- copiii vor merge pe vârfuri, cu mâinile deasupra capului;

           râdea- vor bate din palme;

           trosc- vor tropăi;

           buf- se vor ghemui;

           uite-aşa- vor imita cu mâinile morişca;

           plângea- se vor preface că plâng.

              FAMILIA MEA

 Acesta e tata bun şi serios( degetul mare)

Aceasta e mama exemplu frumos ( arătătorul)

Fratele cel mare merge la şcoală( mijlociul)

Sora cea mare  cu păpuşa-n poală( inelarul)

Sora cea mică la mama aleargă (degetul mic)

Aceasta formează familia întreagă ( se înconjoară cu mâna opusă toate degetele împreunate)

Se prinde şi se răsuceşte, pe rând, fiecare deget, cu trei  degete de la mâna cealaltă.

         SĂ NE JUCĂM CU DEGEŢELELE

Hai să arătăm  degetul cel mic

Şi cu el să ne jucăm un pic!

Hai să arătăm care-i inelar;

Să-i aducem un inel în dar.

Hai sa-i arătăm care-i mijlociu

Să vedem cât este de zglobiu.

Hai să arătăm şi arătătorul

Şi să îl rotim cu binişorul.

Hai să arătăm degetul cel mare

Şi să-l facem semn de întrebare.

Hai să arătăm palmele curate

Şi uşor să le lovim

Până nu le obosim.

Se execută mişcări cât mai expresive ale degetelor, jocul se poate desfăşura  pe roluri, alegându-se câte un copil pentru fiecare dintre cele  zece degete. Cel care  va face greşeli va indeplini câte o poruncă amuzantă.

         UN ELEFANT

Un elefant, se legăna,

Pe o pânză de păianjen,

Şi fiindcă ea nu se rupea,

A mai chemat un elefant.

Doi  elefanti se legănau

Pe o pânză de păianjen

Şi fiindcă ea nu se rupea ,

Au mai un elefant.

Trei elefanţi se legănau

Pe o pânză de păianjen

Şi fiindcă ea nu se rupea,

Au mai chemat un elefant.

Patru  elefanţi se legănau

Pe o pânză de păianjen,

Şi fiindcă ea nu se rupea

Au mai chemat un elefant.

Cinci elefanţi se legănau

Pe o pânză de păianjen,

Şi fiindcă ea nu se rupea,

Au mai chemat un elefant.

Şase  elefanţi se legănau

Pe o pânză de păianjen

Şi fiindcă ea nu se rupea,

Au mai chemat un elefant.

Şapte elefanţi se legănau

Pe o pânză de păianjen

Şi fiindcă ea nu se rupea,

Au mai chemat un elefant.

Opt  elefanţi se legănau

Pe o pânză de păianjen

Şi fiindcă ea nu se rupea,

Au mai chemat un elefant.

Nouă elefanţi se legănau

Pe o pânză de păianjen

Şi fiindcă ea nu se rupea,

Au mai chemat un elefant.

Zece elefanţi se legănau

Pe o pânză de păianjen

Şi pentru că pânza s-a rupt

Toţi elefanţii au căzut!!!

Buff!

Copiii fac un cerc iar unul stă în mijloc şi se învârte  destul de încet, în timp ce copiii cântă :”Un elefant se legăna pe o pânză de păianjen/ Şi fiindcă ea nu se rupea / A mai chemat un elefant/ şi copilul alege alt copil, acesta din urmă prinzându-l  de mijloc pe primul  etc. Şi tot aşa pâna la zece elefanţi, moment în care toţi elefanţii vor cădea!

Bibliografie:

Jocuri pentru preşcolari, Editura Aramis, Bucureşti, 1998;

INVĂȚAND LITERA " B "

Dupa A, in alfabet

Vine B cu pas incet.

Parca ar fi greier bortos

Nici urat, dar nici frumos.

Cu B incepe cuvantul ban,

Broscuta, barza si borcan,

Buburuza si bondar

Hai cu B-ul in insectar.

LITERA " B "

Berzele-au făcut cuibar

Cât o roată de la car,

Colo sus, lângă un nor,

La poarta bunicilor,

Între ramuri şi frunziş,

Cerul li-i acoperiş

Şi de-alaltăieri, din zori,

Berzele au puişori.

Îi întreabă:

- Vreţi halva?

Iar ei dau din cap că „da”!

POVESTEA LITEREI " B "

[ VIDEO ] Hora Unirii - LTPA M.Berezovschi

Hai sa dam mâna cu mâna
Cei cu inima româna, 
Sa-nvârtim hora fratiei
Pe pamântul României! 

Iarba rea din holde piara! 
Piara dusmania-n tara! 
Între noi sa nu mai fie
Decât flori si omenie! 

Mai muntene, mai vecine, 
Vina sa te prinzi cu mine
Si la viata cu unire, 
Si la moarte cu-nfratire! 

Unde-i unul, nu-i putere
La nevoi si la durere. 
Unde-s doi, puterea creste
Si dusmanul nu sporeste! 

Amândoi suntem de-o mama, 
De-o faptura si de-o seama, 
Ca doi brazi într-o tulpina, 
Ca doi ochi într-o lumina. 

Amândoi avem un nume, 
Amândoi o soarta-n lume. 
Eu ti-s frate, tu mi-esti frate, 
În noi doi un suflet bate! 

Vin' la Milcov cu grabire
Sa-1 secam dintr-o sorbire, 
Ca sa treaca drumul mare
Peste-a noastre vechi hotare, 

Si sa vada sfântul soare
Într-o zi de sarbatoare
Hora noastra cea frateasca
Pe câmpïa româneasca!

versuri de 

Vasile Alecsandri