A-nflorit o păpădie!

de Otilia Cazimir

                        Nici o floare:

                        Numai pete mari, de soare...

                        Doar din frunza cafenie

                        Putrezită-n umbra rară,

                        Iese-un pui de păpădie

                        Să mai vadă ce-i pe-afară.

                        Se întinde drept spre cer

                        Pe codiţa lui de gumă.

                        Dar când vede că nu-i glumă,

                        Că-i tot brumă

                        Şi-i tot ger –

                        Îşi adună pămătuf,

                        În tecuţa-i vătuită,

                        Pentru-o zi mai potrivită,

                        Soarele călduţ, de puf!

Racul si lipitoarea

Si racul si lipitoarea sunt animale care traiesc in apa.

Corpul racului e imbracat cu o coaja tare si verde inchisa. La rac deosebim: capul, unit cu pieptul intr-o coaje; pantecele sau coada formata din mai multe inele miscatoare si cinci perechi insirate pe sub piept. Capul este mai ascutit. La cap are doi ochi mari si patru mustati, cu care pipaie. Picioarele dinainte sunt mai lungi ca celelalte si fiecare despicat in chip de foarfeci.

Pe ultimul inel din coada, este asezat un sir de lopeti.Acest varf de coada seamana a cap. De aceea se zice ca racul merge inapoi. E drept ca racul inoata in apa si inainte si inapoi, dupa cum ii vine lui la socoteala.

Racul traieste in namolul raurilor, lacurilor si elesteelor. Racii se inmultesc din icre, tot ca pestii. Icrele lor insa sunt mai mari.

Racul se hraneste cu viermi, pestisori, iarba, broaste si chiar mortaciuni. Racii se mananca. Cand ii fierbem, coaja li se face rosie. Carnea lor e alba, dar e mai mult coaja decat carne. De aceea se si zice: “C-un rac tot sarac!”

Lipitoarea are corpul moale. Ea este un vierme lung, lat si subtiat la capete. E de culoare cenusie-neagra. Nu se cunoaste usor unde este coada si capul. La unul din capete este gura cu trei falci dintate.

Lipitoarea traieste in lacuri si in raurile care curg incet. Cel mai adesea, ea se hraneste sugand sange de la alte animale. Si medicii pun lipitori, astfel incat sa suga sangele stricat, de la unii oameni bolnavi. Dupa ce se umfla de sange, lipitoarea cade singura.

Lipitorile se inmultesc tot din oua. E bine de stiut ca pestii, racii si lipitorile traiesc si se inmultesc din oua.

De pe-o "bună-dimineaţă"

de Otilia Cazimir

                        De pe-o "bună dimineaţă"

                        Cu tulpină de cârcel,

                        A sărit un gândăcel

                        Cu mustăţile de aţă.

                        Alţi gândaci mărunţi şi roşii,

                        Care-şi poartă fiecare

                        Ochelarii pe spinare,

                        Dorm la soare, somnoroşii!

                        Iar pe-un fir de păpădie

                        Ce se-nalţă, drept, din iarbă,

                        Suie-un cărăbuş cu barbă,

                        În hăinuţa aurie.

                        Suie, mândru şi grăbit,

                        Să vestească-n lumea mare:

                        - Prea cinstită adunare,

                        Primăvara a sosit!

Primăvara

Vine primăvara!

Ghioceii înfloresc.

Deasupra bălţii adânci

Fazanii se-ncălzesc.

Vine primăvara!

Soarele răsare.

Pe crengile copacilor

Vezi păsări călătoare.

În aer rândunica

Cu voioşie zboară

Iar greieraşii veseli

Pe noi ne înconjoară! 

Primăvara

Elena Dragoş

Sub fereastra casei mele

Vin şi trec atâţia paşi,

Dar eu ştiu când trece mama,

Mersul ei e mai gingaş.

Când îi sună glasul dulce

Eu un cântec îl socot,

Când mă strânge-n braţe mama,

Eu mă fac micuţ de tot.

Cerul e senin de parcă-i

Floare de nu mă uita,

Primăvara-i mai frumoasă

Când zâmbeşte mama mea.

SCURTE POEZII DESPRE PRIMAVARA

Primăvara

Astăzi, omul de zăpadă

Are fruntea-ngândurată.

Ca o rază aurie

I-a ciupit din pălărie

Şi la câţiva paşi de el,

S-a trezit un ghiocel. 

Primăvara

Vreau să plece repede

Iarna din grădină,

Primăvara veselă

Vreau acum să vină.

S-au topit zăpezile

Caldă-i ziua, caldă,

Pârâiaşe sprintene

Prin grădină saltă.

Ne lăsăm paltoanele

Dragă primăvară,

Şi cu toţi de-a prinselea

Ne-om juca pe-afară.

Primăvara

Floare mică, ghiocel,

Eşti frumos şi mititel,

Tu vesteşti în toată ţara

Primăvara, primăvara.

Dinspre marea cea albastră

Rândunica ne-a sosit,

Ea aduce primăvara,

Să-i urăm "bine-ai venit".

Primăvara

Primăvara a venit

Cu alai de flori albastre

Şi cu cerul însorit

Pe meleagurile noastre.

- Hai copile, pe câmpii

Să fugim să prindem fluturi,

Galbenelor păpădii

Pălăria să le-o scuturi.

 

 

Primăvara

 

In hora mii de flori se prind,

Albinei oferind nectar,

Razele soarelui se-ntind,

Trezind la viata totul iar.

 

Sosit-a astazi randunica

Sub streasina la cuibul drag,

Copilasii ies la joaca

Si bunicii stau in prag.

 

Ruză buburuză

de Emilia Plugaru

                        Mica buburuză

                         Cu aripi subţiri,

                        Şi-a-njghebat căsuţă

                        Chiar în trandafiri.

                        Ruza buburuză

                        Se trezeşte-n zori,

                        Îşi petrece ziua,

                        Colo, printre flori.

                        Seara se întoarce

                        La căsuţa sa,

                        În pătucul moale

                        Ca de catifea.

                        O petală roză,

                        Îşi aşterne-n faţă

                        Şi-apoi doarme dulce

                        Până dimineaţă.

23 aprilie - Ziua Mondială a Cărții și a Dreptului de Autor

Azi este sărbătorită Ziua Mondială a Cărții și a Dreptului de Autor, proclamată la cea de-a 28-a sesiune a Conferinței Generale a UNESCO, în 1995, prin Rezoluția 3.18, considerând evenimentul o oportunitate pentru recunoașterea puterii cărți în schimbarea în bine a vieții și, totodată, pentru a-i sprijini pe autorii de cărți.

 Alfabetizarea este ușa spre cunoștințele esențiale pentru individ în sine. Cărțile, în toate formele lor, joacă un rol decisiv în formarea omului. Ca simboluri globale ale progresului social, cărțile pentru studiu și lectură au devenit ținte pentru cei care denigrează cultura și educația, care resping dialogul și toleranța. În ultima perioadă au avut loc atacuri asupra copiilor în școli și arderea publică a cărților. În acest context, se impune intensificarea eforturilor de promovare a cărții, împreună cu toate formele de citire și scriere, în scopul de a lupta împotriva analfabetismului și a sărăciei, pentru a construi societăți durabile, pentru a consolida bazele păcii în lume, menționează secretarul general al UNESCO, Irina Bokova, în mesajul său din acest an.

UNESCO a desemnat orașul Incheon, din Republica Coreea, "Capitala Mondială a Cărții 2015". Acest concept a fost inițiat în 2001, orașul capitală ales fiind Madrid. În urma succesului obținut, Conferința Generală a adoptat, la 2 noiembrie 2001, Rezoluția 29, prin care în fiecare an este ales un oraș "Capitală Mondială a Cărții". Orașul Incheon a fost ales ca recunoaștere a programului său de a promova lectura în rândul persoanelor și categoriilor defavorizate ale populației, potrivit site-ului en.unesco.org.

În această zi, în aproape toate țările lumii au loc activități dedicate cărții, autorilor, editorilor, librarilor, bibliotecarilor și, implicit, cititorilor. În toată lumea, sunt organizate expoziții de carte, lecturi publice și alte manifestări menite să încurajeze și să popularizeze lectura.

Pentru celebrarea Zilei Mondiale a Cărții și a Dreptului de Autor se urmărește implicarea a milioane de oameni din peste 100 de țări, a sute de organizații de voluntari, școli, instituții publice, grupuri profesionale și întreprinderile private. În decursul anilor această zi a câștigat un număr considerabil de participanți de pe toate continentele și din toate mediile culturale. În ultimii ani, evenimentele desfășurate au demonstrat că această zi poate fi un simbol puternic pentru lansarea de operațiuni majore de susținere a importanței cărților, în special în America Latină și Africa.

23 aprilie reprezintă și o dată simbolică pentru literatura universală. La această dată, în 1616, au murit scriitorul spaniol Miguel de Cervantes, scriitorul britanic William Shakespeare, Inca Garcilaso de la Vega — scriitor peruan de origine spaniolă.

Ideea marcării acestei zile la 23 aprilie a fost oferită de Spania, unde are loc, la 23 aprilie, Festivalul Trandafirilor, o manifestare în care este sărbătorit Sf. Gheorghe (Sfântul Jordi) și este comemorat Miguel de Cervantes, alături de William Shakespeare. În această zi, în Spania, încă din Evul Mediu, fetele și femeile primesc flori, fiind o sărbătoare a veseliei. După 1925, a devenit un obicei ca bărbaților să le fie oferită, în schimbul unei flori, o carte. Obiceiul se păstrează și astăzi în Catalonia, unde aproximativ o jumătate din vânzările anuale de cărți se realizează cu acest prilej.

În România, prin Hotărârea de Guvern nr. 293 din 14 aprilie 2005, ziua de 23 aprilie a fost declarată "Ziua Bibliotecarului din România", astfel că în România, începând cu 2005, în ziua de 23 aprilie se sărbătorește și Ziua Bibliotecarului concomitent cu Ziua Internațională a cărții și a drepturilor de autor.

În mai multe orașe din țară sunt organizate evenimente pentru a celebra această zi. În București, printre alte manifestări se regăsesc a patra ediție a ''Programului de carte'' organizat de Muzeul Național al Literaturii Române din București, Administrația Națională a Penitenciarelor din România, Fundația Națională pentru Știință și Artă și Librăria Open Art, și Ziua Cervantes, organizată la Institutul Cervantes din București, anul 2015 având o semnificație specială, aceea a împlinirii a 400 de ani de la publicarea celei de-a doua părți a binecunoscutului roman "Don Quijote de la Mancha", de Miguel de Cervantes, potrivit unui comunicat al Institutul Cervantes din București.

Documentare-Daniela Dumitrescu,

 editor: Marina Bădulescu

Grupul de litere " GHE "

Ghetele stau îngheţate,

Înghesuite sub pat.

Ar trebui curăţate,

Dar Gheorghe e supărat.

A fost cu Anghel pe gheaţă,

A mai stat şi la gheretă,

Ghemuit în frig şi ceaţă

Să cumpere o baghetă.