1. Cum este corect: „din” sau „dintre”?
din – se folosește atunci când este urmat de un substantiv la singular
dintre – se folosește atunci când este urmat de un substantiv la plural
Astfel exprimarea corectă este: „unul dintre ei” nu „unul din ei” sau „2% dintre copii” nu „2% din copii”.
2. Folosirea greșită a cuvântului „debut”
Este un cuvânt folosit des mai ales în media, însă este folosit greșit în cele mai multe cazuri. Conform definiției, „debut” înseamnă: „început, intrare într-o profesie, intrare într-o activitate”. Cu toate acestea cuvântul se întâlnește adesea în expresii de genul „debutul sezonului” sau „debutul anului școlar”.
3. Cum este corect: „decât” sau „doar”?
Mulți consideră că folosirea lui „doar” și a lui „decât” este la libera alegere a vorbitorului. Greșit!
decât – se folosește ori ca termen de comparație, ori în construcțiile negative
doar – se folosește în structurile afirmative
Exemple corecte: Nu am decât un măr. / Am doar un măr.
4. Cum este corect: „datorită” sau „din cauza”?
O altă greșeală făcută des de români este înlocuirea lui „datorita” cu „din cauza” și invers. În general „datorită” este folosit în locul prepoziției „din cauza”, aceasta din urmă fiind tot mai rar întâlnită. Diferența dintre cele două este de nuanța și extrem de importantă în context: „datorită” are sens pozitiv, iar „din cauza” se folosește cu sens negativ. Din acestă cauză este greșit să spunem: „am întârziat datorită traficului”, varianta corectă fiind „am întârziat din cauza traficului”. Un exemplu al prepoziției „datorită” folosite corect este propoziția: „Datorită sprijinului tău, am terminat totul la timp”.
5. Pleonasmul „dar totuși”
Puțini vorbitori ai limbii române știu că structura „dar totuși” este pleonastică. Motivul este unul simplu: conjuncția „totuși” are același rol și semnificație ca și conjuncția „dar”. Deci dacă spunem „dar totuși am luat o notă mare” este ca și cum am spune: „dar dar am luat o notă mare”.
6. Cum este corect: „aceiași” sau „aceeași”?
O greșeală gramaticală întâlnită în limba scrisă, pronumele și adjectivul demonstrativ „aceiași” și „aceeași” apar adesea unul în locul celuilalt creând confuzii. Aceasta eroare întâlnită frecvent în scris poate fi corectată reținând faptul că „aceeași” este o formă de feminin la singular, iar „aceiași” este forma de masculin la plural, formele corecte fiind „aceeași problemă” și „aceiași angajați”.
7. Evitarea greșită a cacofoniilor prin structura „ca și…”
Câți dintre noi nu încercăm să evităm o cacofonie, prin această expresie? Această structură a început treptat să invadeze limba vorbită, forma corectă fiind folosită tot mai rar. Exprimările de genul „ca și părinte”, „ca și situație” sunt greșite. Structura „ca și” se folosește în mod corect în comparații, cu sensul de „la fel de”. De exemplu: „sunt la fel de nerăbdător ca și tine”.
8. Cum este corect: „membri” sau „membrii”?
Problema i-urilor dă mare bătaie de cap vorbitorilor de limba română, iar substantivul „membru” este unul dintre cele mai elocvente exemple. Ambele forme sunt corecte, cu mențiunea că diferența se face la articulare, astfel „membri” este varianta nearticulată, iar „membrii” este varianta articulată.
Exemple corecte: „membrii echipei” și „doi membri”.
9. Folosirea greșită a cuvântului „vizavi”
Este un alt cuvânt care apare în DEX cu sensul de spațiu, dar este folosit într-un context greșit.
Exemplu corect: „Vizavi de restaurant se află stația de metrou.”
Exemplu greșit: „Vizavi de această problemă, am să-ți spun ceva important.”
În exemplul greșit „vizavi” trebuie înlocuit cu „față de”, „în privința” sau „în ceea ce privește”.
10. Folosirea expresiei „Îmi cer scuze” fără a sesiza greșeala
Printre expresiile folosite necorespunzător se află și „îmi cer scuze”.
„Îmi cer scuze” sau „îți cer scuze”?
Printre expresiile folosite necorespunzător se află și „îmi cer scuze”. Dacă ținem cont de faptul că „a cere” înseamnă „a pretinde”, atunci când „ne cerem scuze” nu facem altceva decât să pretindem interocutorului scuze, adică exact opusul intenției noastre.
Varianta „diplomată” ar fi să spunem „vă rog să-mi primiți scuzele” sau „vă rog să-mi acceptați scuzele”. Totuși, sunt și lingviști care nu consideră că expresia frecventată ar avea vreo problemă.
