[ FOTO ] MICII GRĂDINARI

Roaba, grebla si lopata. 

Si harletul toate-s gata. 

Stropitoarele sunt pline, 

Ziua-i calda si senina.

Si sapam, caram, cladim, 

Straturi drepte randuim. 

Semanam la rand pe straturi 

Fel de fel de zarvaturi.

Recomandari pentru a-l ajuta pe copil sa memoreze mai usor

Pregatirea pentru examen presupune nu doar intelegerea in profunzime a materiei, ci si memorarea informatiilor. Pe langa stresul resimtit din cauza situatiei de examinare, deseori, copiii se confrunta cu frica de esec si frustrarile ce survin de pe urma necunoasterii unor tehnici de memorare utile. Studii de imagistica cerebrala si multe alte cercetarii realizate de-a lungul timpului arata ca memoria poate fi exersata si imbunatatita in timp.

Iata cateva rezultate si sugestii pentru ca cel mic sa memoreze mai bine, oferite de Judy Willis, neurolog si cadru didactic:

Informatiile prezentate in moduri diferite sunt mai usor de memorat.

Ajuta-ti copilul sa invete informatiile cele mai importante folosind mai multe cai senzoriale: vizual, auditiv, kinestezic. Astfel ca, poate sa citeasca materialul de invatat, il poate asculta inregistrat, poate urmari materiale video care ofera explicatii, poate folosi scheme sau desene, poate imita miscari sau sunete asociate cu ceea ce invata, daca este posibil.

Atunci cand invata de exemplu pentru limba romana, incurajeaza-l sa vizualizeze cat mai detaliat evenimentele din nuvela sau roman ori peisajele descrise de poezie. Apoi poate desena o schema in care sa marcheze cele mai importante momente ale operei si poate prezenta verbal succesiunea evenimentelor.

Incurajeaza-l pe copil sa isi puna intrebari despre ceea ce urmeaza sa invete. Dupa ce a terminat de invatat, poate formula intrebari de evaluare a ceea ce a invatat.

Inainte de a invata ceva, cere copilului sa puna cateva intrebari despre subiectul respectiv (de exemplu: „Cu ce se ocupa?”, „Cu ce ma ajuta?”, „Ce mi-ar placea sa aflu?”, „Ce curiozitati pot sa mi satisfac?” etc.). Pe masura ce invata, ajuta-l sa isi gaseasca raspunsurile la intrebari (de exemplu: „Cu ce e similar ceea ce am aflat acum?”, „M-a surprins ceea ce am aflat?”, „Ce mi s-a parut deosebit?”, „Ce am aflat nou?” etc).

Ulterior poate formula intrebari de evaluare pentru a-si dea seama singur, cat de mult a reusit sa retina (de exemplu: „Cred ca e util ce am invatat pentru ca...”, etc. ).  Adresandu-si singur intrebari, ii va fi trezita curiozitatea, care este o conditie esentiala pentru memorarea eficienta. De asemenea, a incerca sa anticipeze ce urmeaza sa invete, a face evaluari si pentru a pune intrebari sau a rezolva probleme ajuta creierul sa stocheze mai bine informatiile.

Curiozitatea si noutatea sunt esentiale in memorare.

Copiii se nasc cu un simt foarte ridicat al curiozitatii, iar daca reusesti sa o alimentezi si sa ii oferi si lucruri noi, invatarea devine in mod semnificativ mai usoara. Atentia si memoria copilului vor functiona mult mai bine atunci cand invata lucruri noi, surprinzatoare si care ii trezesc curiozitatea.

Creierul „reincalzit” ajuta la o mai buna memorare.

Creierul reuseste sa retina informatii pe scurte perioade de timp, de aceea se recomanda sa identifici acele informatii pe care copilul deja le stie si sa le conectezi de cele pe care urmeaza sa le invete. Aminteste-i informatiile anterioare pentru a-l ajuta sa faca mai usor conexiuni cu materialul nou pe care il are de memorat. Intregul proces de memorare va fi mult mai simplu daca folosesti aceasta tehnica.

Folosirea informatiilor memorate.

Dupa scoala sau dupa ce a finalizat de invatat o lectie, ajuta-l sa poata pune in aplicare informatiile nou memorate. Poate face rezumate, schite, diagrame sau scheme, folosind informatiile invatate. Creierul pastreaza informatia in memoria de scurta durata pentru un timp relativ scurt (de la cateva secunde la cateva minute), iar daca informatia este folosita in continuare, poate trece in memoria de lunga durata-adica va fi retinuta pentru mai mult timp. Curba uitarii arata felul in care pierdem informatiile deja stocate in memoria de lunga durata.

Diminueaza nivelul de stres.

Atunci cand copiii sunt stresati, nu pot invata eficient. Asadar, amenintarile, pedepsele sau criticile exagerate legate de invatare nu il vor ajuta pe copil sa inteleaga mai usor sau sa fie mai motivat sa studieze.

Relevanta personala a informatiei.

Copilul va retine mai usor informatiile pe care le considera importante din punct de vedere personal. Il poti incuraja sa faca legaturi intre ceea ce invata si ceea ce a trait sau poti inlocui in probleme numele „personajelor” cu numele copilului sau cu numele animalului vostru de companie. Vei aduce un plus de umor si vei creste, macar putin, interesul copilului pentru rezolvarea problemei:).

Specialistii mai recomanda folosirea hartilor si a diagramelor, dar si gasirea relevantei personale a fiecarei informatii invatate.

Sursa : aici 

18 aprilie - Ziua Internaţională a Monumentelor şi Siturilor

La data de 18 aprilie, în fiecare an, se marchează Ziua internațională a monumentelor și a siturilor. Scopul acestei sărbători este de a oferi posibilitatea conștientizării valorii și diversității patrimoniului la nivel național și mondial. Prin urmare, se pune accent pe încurajarea eforturilor privind protecția și conservarea.

Această zi oferă posibilitatea de a organiza numeroase evenimente, precum conferinţe, mese-rotunde, expoziţii, work-shopuri, decernări de diplome.

Ţara noastră a acceptat Convenția privind protecția patrimoniului mondial, cultural și natural pe 30 martie 1990, prin Decretul 187/1990, devenind stat parte a Convenției. România are trecute pe Lista Patrimoniului Mondial Delta Dunării, Biserici din Moldova, Mănăstirea Horezu, Satele cu biserici fortificate din Transilvania, Cetățile dacice din Munții Orăștiei, Centrul istoric din Sighișoara, Biserici de lemn din Maramureș.

 Anul trecut, prin evenimentele programate, a avut loc aniversarea a 50 de ani de activitate a Comitetului Internațional al Monumentelor și Siturilor.

Pupăza din tei

Amintiri din copilărie

                                                                   după Ion Creangă

- fragment prescurtat -

Mă trezeşte mama într-o dimineaţă din somn cu vai-nevoie, zicându-mi:

- Scoală, duglişule, înainte de răsăritul soarelui; iar vrei să te pupe cucul arminesc şi să te spurce, ca să nu-ţi meargă bine toată ziua?... Căci aşa ne amăgea mama, cu o pupăză, care-şi făcea cuib de mulţi ani într-un tei foarte bătrân şi scorburos, pe coasta dealului, la moş Andrei, fratele tatei cel mai mic. Şi numai ce-o auzeai vara: „Pu-pu-pup! Pu-pu-pup!" des-dimineaţă, în toate zilele de vuia satul. Şi cum mă scol, îndată mă trimite mama cu demâncare la ţarină, la nişte lingurari ce-i aveam tocmiţi prăşitori, tocmai în Valea-Sacă, aproape de Topoliţă. Şi pornind cu demâncarea, numai ce şi aud pupăza cântând:

-„Pu-pup! Pu-pu-pup! Pu-pu-pup!"

    Eu. atunci, să nu-mi caut de drum tot înainte? Mă abat pe la tei, cu gând să prind pupăza, căci aveam grozavă ciudă pe dânsa; nu numaidecât pentru pupat cum zicea mama, ci pentru că mă scula în toate zilele cu noaptea-n cap din pricina ei. Şi cum ajung în dreptul teiului, pun demâncarea jos, în cărare pe muchia dealului, mă sui încetişor în teiul care te adormea de mirosul floarei, bag mâna în scorbură unde ştiam, şi, norocul meu!... găbuiesc pupăza pe ouă şi zic plin de multămire:

    - Taci, leliţă, că te-am căptuşit eu! îi mai pupa tu şi pe dracul de-acum!

    Şi când aproape să scot pupăza afară, nu ştiu cum se face, că mă spariu de creasta ei cea rotată de pene, căci nu mai văzusem pupăză până atunci, şi-i dau iar drumul în scorbură. Şi cum stam eu acum şi mă chiteam în capul meu că şerpe cu pene nu poate să fie, după cum auzisem, din oameni, că se află prin scorburi câteodată şi şerpi - unde nu mă îmbărbătez în sine-mi şi iar bag să scot pupăza... pe ce-a fi...; dar ea, sărmana se vede că se mistuise de frica mea prin cotloanele scorburei, undeva, căci n-am mai dat de dânsa nicăieri; parcă intrase în pământ.

- Măi! anapăda lucru ş-aista! zic eu înciudat, scoţând căciula din cap şi tuflind-o în gura scorburei, apoi mă dau jos, caut o lespede potrivită, mă sui cu dânsa iar în tei, îmi iau căciula şi în locul ei pun lespedea, cu gând c-a ieşi ea, pupăza de-undeva, până m-oi întoarce eu din ţarină. După aceea mă dau iar jos şi pornesc răpede cu demâncarea la lingurari...

Şi scăpând eu cu obraz curat, îmi ieu traista cu blidele, pornesc spre sat, mă abat iar pe la tei, mă sui într-însul, pun urechea la gura scorburei şi aud ceva zbătându-se înlăuntru. Atunci ieu lespedea cu îngrijire, bag mâna şi scot pupăza vlăguită de atâta zbucium, iar ouăle, când am vrut să le ieu, erau toate numai o chisăliţă. După asta, vin acasă, leg pupăza de picior c-o aţă ş-o îndosesc de mama vro două zile prin pod prin cele putini hârbuite; şi una-două, la pupăză, de nu ştiau cei din casă ce tot caut prin pod aşa de des. Însă a doua zi după asta, iaca şi mătuşa Măriuca lui moş Andrei vine la noi, c-o falcă în cer şi una în pământ, şi se ia la dondănit cu mama din pricina mea:

- Mai auzit-ai dumneata, cumnată, una ca asta, să fure Ion pupăza, care, zicea mătuşa cu jale, ne trezeşte des-dimineaţă la lucru de atâţia ani?

- Ce spui, cumnată? Da' că l-aş ucide în bătaie, când aş afla că el a prins pupăza s-o chinuiască. De-amu, bine că mi-ai spus: lasă pe mine, că ţi-l iau eu la depănat!

- Nici nu te mai îndoi despre asta, cumnată Smaranda, zise mătuşa, căci de zbânţuitul ista al dumitale nimica nu scapă! Ce mai atâta? Mi-au spus mie cine l-au văzut că Ion a luat-o; gâtul îmi pun la mijloc.

Eu fiind ascuns în cămară, cum aud unele ca aceste, iute mă sui în pod, umflu pupăza de unde era, sar cu dânsa pe sub streşina casei şi mă duc de-a dreptul în târgul vitelor, s-o vând, căci era tocmai lunea, într-o zi de târg. Şi cum ajung în iarmaroc, încep a mă purta ţanţoş printre oameni, de colo până colo, cu pupăza în mână, că doar şi eu eram oleacă de fecior de negustor. Un moşneag nebun, c-o viţică de funie, n-are ce lucra?

- De vânzare ţi-e găinuşa ceea, măi băiete?

    - De vânzare, moşule!

- Şi cât cei pe dânsa?

- Cât crezi şi dumneata că face!

- Ia ad-o-ncoace la moşul, s-o drămăluiască!

Şi cum i-o dau în mână, javra dracului se face a o căuta de ou şi-i dezleagă atunci frumuşel aţa de la picior; apoi mi-o aruncă-n sus, zicând:

- Iaca poznă, c-am scăpat-o! Pupăza zbrr! pe-o dugheană şi, după ce se mai odihneşte puţin, îşi ie apoi drumul în zbor spre Humuleşti şi mă lasă mare şi devreme cu lacrimile pe obraz, uitându-mă după dânsa!... Eu, atunci, haţ! de sumanul moşneagului, să-mi plătească pasărea...

- Ce gândeşti dumneata, moşule? Te joci cu marfa omului? Dacă nu ţi-a fost de cumpărat, la ce i-ai dat drumul? Că nu scapi nici cu giunca asta de mine! Înţeles-ai? Nu-ţi paie lucru de şagă! Şi mă băgam în ochii moşneagului, şi făceam un tărăboi, de se strânsese lumea ca la comedie împrejurul nostru; dă, iarmaroc nu era?!

- Dar ştii că eşti amarnic la viaţă, măi băiete?! zise moşneagul de ia o vreme, râzând. În ce te bizui, de te îndârjeşti aşa, nepoate? Dec! nu cumva ai pofti să-mi iei viţica pentru un cuc armenesc? Pesemne te mănâncă spinarea, cum văd eu, măi ţică, şi ia acuş te scarpin, dacă vrei, de-i zice „aman, puiule!" când îi scăpa din mâna mea!

- Dă pace băietului, moşule, zise un humuleştean de-ai noştri, că-i feciorul lui Ştefan a Petrei, gospodar de la noi din sat, şi ţi-i găsi beleaua cu dânsul pentru asta...

- He, he! să fie sănătos dumnealui, om bun, d-apoi chiteşti dumneata că nu ne cunoaştem noi cu Ştefan a Petrei? zise moşneagul; chiar mai dinioarea l-am văzut umblând prin târg cu cotul subsuoară, după cumpărat sumani şi trebuie să fie pe-aici pe undeva în vro dugheană la băut adălmaşul. Apoi bine că ştiu a cui eşti, măi ţică! ian stăi oleacă, să te duc la tată-tău şi să văd, el te-a trimis cu pupăzi de vânzare, să spurci iarmarocul?

Toate ca toatele, dar când am auzit eu de tata, pe loc mi s-a muiet gura; apoi încet-încet m-am furişat printre oameni, şi unde am croit-o la fugă spre Humuleşti, uitându-mă înapoi, să văd de nu mă ajunge moşneagul.

Rolul pauzelor in invatare

Iti doresti ca fiul sau fiica sa aiba numai rezultate bune la scoala? Atunci sa invete! E obosit(a)? Inca un pic si o sa-i treaca! Incepe sa caste? Probabil ca nu se concentreaza suficient de mult. A inceput sa isi scrie temele dar ramane cu privirea in gol si are nevoie de o atentionare din partea ta ca sa continue? Este distrat(a), nu ii place sa invete sau e lenes(a). Sau... poate are nevoie de o pauza.

Iata cateva informatii despre importanta pauzelor in invatare:

• Pentru a avea performante scolare bune este necesara o perioada de maxim 25 de minute de concentrare, dupa care este recomandat sa ia o pauza de maxim 10 minute.
• Nu este nevoie sa ia o pauza daca simte ca invata eficient si cu placere. O activitate placuta de invatare, aleasa in mod voluntar, poate sa il energizeze pe copil. Pauza este recomandata atunci cand invatarea devine obositoare si copilul simte ca nu isi mai poate concentra atentia.
• Pentru cei care pot dormi in timpul zilei, un somn scurt, de maxim 20 minute este recomandat dupa o perioada de invatare. Memorarea si fixarea materialului invatat se face mai rapid atunci cand se ia o mica pauza de relaxare profunda, similara unui somn de cateva zeci de minute.
• Pauzele ar trebui sa delimiteze sesiunile de invatare pentru materii diferite. Este recomandabil sa se ocupe de o singura materie sa ia o pauza de 10-20 minute si apoi sa invete la urmatoarea materie. De asemenea, materiile care seamana intre ele (de exemplu, limba spaniola si limba italiana) trebuie asezate in programul de invatare la distanta una de cealalta.

Ce e recomandat sa faca copilul in pauzele de invatare?

• Sa se relaxeze.
• Sa bea apa.
• Sa faca ceva ce ii place si il deconecteaza pentru cateva zeci de minute.
• Sa se ridice de pe scaun si sa se puna in miscare. Afla de ce este bine pentru copil sa faca miscare in pauzele dintre ore.
• Sa se plimbe pe afara.
• Sa caute sa priveasca cat mai mult in departare (exercitii foarte bune pentru a indeparta oboseala globilor oculari dupa o perioada de concentrare).
• Sa faca exercitii de respiratie sau relaxare.
• Sa evite sa intre pe retelele de socializare sau pe chaturi.
• Sa faca ordine pe birou.

Cu toate ca sunt indicate pauzele in invatare, cel mic ar putea sa devina prea des adeptul lor sau ar putea sa le prelungeasca mai mult decat este bine. In asemenea cazuri, apare amanarea sau procrastinarea, fenomen care afecteaza semnificativ eficienta invatarii.

Sursa : aici