Ce este Istoria?

"Istoria este martorul care confirmă trecerea timpului; iluminează realitatea, vitalizează memoria, oferă călăuzire în viaţa de zi cu zi şi ne aduce ştiri din antichitate." (Cicero)

Ce este Istoria?

Este o întrebare la care, fie dintr-o anumită curiozitate fie mânaţi de porniri contradictorii, ne-am gândit cu toţii. Întrucât tema este Istorie doresc să fac de la început câteva clarificări asupra a ceea ce este Istoria şi ce utilitate găsim în această ştiinţă.

Încă din clasele mai mici suntem obişnuţi cu tradiţionala definiţie a Istoriei conform căreia aceasta este ştiinţa care studiază omenirea de la apariţia societăţii şi până în zilele noastre.
Abordând o explicaţie mai ştiinţifică observăm delimitarea a două sensuri, înţelesuri în ceea ce priveşte termenul Istorie. Înainte de toate Istoria reprezintă o serie de evenimente care au avut loc în trecut având în centru subiecţi cu nume proprii (historia res gestae). În altă ordine de idei, Istoria este povestirea acestor evenimente sau istoria faptelor şi evenimentelor (historia rerum gestarum).

În ceea ce priveşte utilitatea Istoriei discuţia este deschisă în sensul în care într-o societate aflată în continuă schimbare utilităţile acestei ştiinţe pot fi reformulate.
Curiozitatea constituie o trăsătură specifică fiinţei umane, de aici desprinzându-se una dintre principalele utilităţi ale ştiinţei istorice, aceea de a-ţi satisface curiozitatea despre trecut. Totodată prin Istorie putem ajunge la o cunoaştere de tip identitar, la o autocunoaştere.

Încă din antichitate exista tradiţia ca prin studierea trecutului să se prevadă viitorul fapt ce atribuie Istoriei funcţia unui oracol. În strânsă legătură cu această utilitate se identifică funcţia moralizatoare a Istoriei în sensul că studierea trecutlui aduce învăţăminte pentru prezent şi pentru viitor.

Trecutul istoric a reprezentat în numeroase rânduri un stimulent pentru creaţia literar - artistică şi pentru meditaţia şi reflecţia filosofică. În consecinţă, se delimitează alte două funcţii ale Istoriei, una contemplativ - artistică şi aceea de obiect al filosofiei.

În privinţa Istoriei ca obiect didactic, Conferiţa internaţională privind combaterea stereotipiilor şi prejudecăţilor în manualele de istorie desfăşurată la Visby în 1999, a conclizionat faptul că scopul predării Istoriei este consolidarea capacităţii de a raţiona şi stimularea gândirii critice astfel încât cunoaşterea istoriei în diferitele sale perioade şi forme să pornească din analiza perspectivelor şi interpretărilor diverse.

Sursa ; aici

15 septembrie – Ziua Internațională a Democrației

În fiecare an, la 15 septembrie, este sărbătorită Ziua Internațională a Democrației.Potrivit Adunării Generale a ONU, democrația este o valoare universală bazată pe voința liber exprimată a oamenilor de a-și determina propriile sisteme politice, economice, sociale și culturale și cu participarea lor deplină în toate aspectele vieții lor.

Democrația este un ideal fondat pe valorile comune ale societăților dezvoltate, cât și un drept fundamental al cetățenilor, care trebuie exercitat în condiții de libertate, egalitate, transparență și responsabilitate.

În acest moment, la nivel global, se mai arată pe același site că, ”rolul societății civile nu a fost niciodată mai important, pe măsură ce urmează să fie implementată o nouă agendă de dezvoltare aprobată de toate guvernele lumii. Cu toate acestea, pentru activiștii societății civile și organizațiile din mai multe țări, acest spațiu este în scădere sau chiar închis, în contextul în care unele guverne au adoptat restricții care limitează capacitatea ONG-urilor de a lucra sau de a primi finanțare”.

Marcată pentru prima dată în 2008, decizia privind sărbătorirea acestei zile a fost luată de Adunarea Generală a ONU, la 8 noiembrie 2007, prin Rezoluția A/62/7, ca rezultat al unei propuneri avansate inițial de Qatar și un grup de 8 state, printre care și România.

Națiunile Unite încurajează guvernele să consolideze programele naționale consacrate promovării și consolidării democrației. Acțiunile Organizației Națiunilor Unite sunt desfășurate pentru a sprijini eforturile guvernelor de a promova și consolida democrația și sunt întreprinse în conformitate cu Carta ONU și numai la cererea expresă a statelor membre în cauză.

ONU invită toate statele membre, organizațiile din sistemul Națiunilor Unite, organizațiile regionale și inter-guvernamentale, organizațiile non-guvernamentale și persoanele fizice să celebreze — Ziua Internațională a Democrației — pentru a contribui la informarea și sensibilizarea publicului pentru promovarea și protejarea valorilor universale ale democrației.

Principiile democratice sunt incluse în sistemul normativ al Națiunilor Unite. Democrația contribuie substanțial la progresul economic și social, la pacea și securitatea internațională și la respectarea drepturilor și libertăților fundamentale.

Ziua Internațională a Democrației reprezintă o reafirmare a angajamentului comunității internaționale de a construi societăți participative și deschise, bazate pe statul de drept și pe drepturile fundamentale ale omului. (Z.U.)

Sursa: agerpres.ro

15 septembrie - MEMÉNTO

În 1890 s-a născut romanciera Agatha Christie (Agatha Clarissa Miller); a scris peste 80 de romane, 14 piese de teatru, la care se adaugă scrierile publicate cu pseudonimul Mary Westmacott (“Moarte pe Nil”, “Misterul vasului albastru”) (m. 12 ianuarie 1976).

1521 - A încetat din viaţă Neagoe Basarab, domn al Ţării Româneşti (1512-1521), autor al cunoscutelor "Învăţături ale bunului şi credinciosului domn al Ţării Româneşti, Neagoe Basarab, către fiul său Theodosie voievod". A construit biserica mănăstirii "Curtea de Argeş"

---

1701 - A încetat din viaţă poetul francez Edme Boursault ("Lettres nouvelles", culegere de anecdote, fabule şi epigrame cu care a avut un imens succes) (n. 1638)

---

1789 - S-a născut scriitorul american James Fenimore Cooper ("Ultimul mohican", "Vânătorul de cerbi") (m. 14 septembrie 1851)

1860 - A apărut la Iaşi revista săptămânală ştiinţifică şi literară "Ateneul român".

---

1894 - S-a născut regizorul francez de film Jean Renoir, reprezentant al realismului în cinematografie ("Iluzia cea mare", "Fluviul", "Omul din sud") (m. 12 februarie 1979).

---

1901 - S-a născut inginerul Elie Carafoli, creatorul şcolii româneşti de aerodinamică, membru al Academiei Române (m. 24 octombrie 1983).

---

1914 - S-a născut scriitorul Adolfo Bioy Casares, unul dintre reprezentanţii de seamă ai literaturii fantastice argentiniene (m. 8 martie 1999).

---

1938 - A încetat din viaţă Thomas Clayton Wolfe, scriitor şi critic literar american ("Legenda foamei unui tânăr", "Plasa şi stânca") (n. 3 octombrie 1900)

---

1945 - A încetat din viaţă compozitorul austriac Anton von Webern; lucrările sale instrumental-orchestrale au influenţat muzica de avangardă a celei de-a doua jumătăţi a secolului al XX-lea (n. 3 decembrie 1883).

---

1953 - A încetat din viaţă, la San Francisco, Erich Mendelsohn, arhitect american de origine germană, promotor al arhitecturii moderne, de orientare expresionistă (n. 21 martie 1887 - Allenstein, Germania).

---

1982 - A încetat din viaţă Prinţesa Grace de Monaco, fost star la Hollywood, purtând numele Grace Kelly (n. 12 noiembrie 1928).

---

1992 - A încetat din viaţă Anda Călugăreanu, actriţa şi interpretă de muzică uşoară (n. 24 octombrie 1946).

---

1997 - A încetat din viaţă pictorul, graficianul, designerul, scenograful şi sculptorul monumentalist Ion Biţan. Este creatorul Trofeului emblematic al Premiilor UNITER. (n. 23 august 1924)

---

2008 - Richard Wright, clăparul trupei Pink Floyd şi membru fondator al acesteia, a murit. Wright a fost unul dintre compozitorii a cinci piese de pe albumul "Dark Side of the Moon", lansat în 1973 şi care a stat 14 ani în topul Billboard a celor mai vândute 200 de albume, fiind astfel unul dintre cele mai de succes materiale discografice ale tuturor timpurilor. (n. 1943)

---

2009 - A încetat din viaţă actorul Nicu Constantin, cunoscut pentru rolurile din "Alo, aterizează străbunica" (1981), "Secretul lui Bachus" (1983), "Grăbeşte-te încet" (1981), "Ora zero" (1979) (n. 31 iulie 1939).

Sursa : aici

O furnică

 de Tudor Arghezi

 

 

O furnică mică, mică
Dar înfiptă, va să zică,
Ieri, la prânz, mi s-a urcat
De pe vişinul uscat
Pe picioare, pentru căci
Mi le-a luat drept nişte crăci.

Mărunţica de făptură
Duse, harnică la gură
O fărâmă de ceva
Care-acasă trebuia
Aşezat în magazie
Pentru iarna ce-o să vie.

Un' te duci aşa degrabă
Gândul meu mâhnit o-ntreabă
Încă nu te-ai lămurit
Că greşeşti şi-ai rătăcit?
Cu merinda îmbucată
Te-ai suit până-n cravată
Şi mai ai până-n chelie
Două dealuri şi-o bărbie.
Nu vrei tată să-ţi arăt
Cum iei drumul îndărăt?

 Să-ţi mai pun o întrebare
E aproape de culcare;
Unde dormi, aici, departe?
Într-o pagină de carte?
S-ajungi virgulă târzie
Într-un op de poezie?

Mă gândesc ce-i de făcut
S-o feresc de neştiut,
Ingrijat de ce-o să zică
Maica stareţă furnică
De-o lipsi din furnicar,
Şi-o aşteaptă în zadar.

14 septembrie – Ziua Inginerului Român

Ministerul Educației, Cercetării și Tineretului, Academia de Științe Tehnice și asociațiile profesionale ale inginerilor din România sunt autorizate să organizeze manifestări științifice cu caracter simbolic, în fiecare an, în 14 septembrie, dată care a fost decretată, prin hotărâre de guvern, din anul 2000, ca zi a Inginerului Român.

Profesia de inginer are o veche tradiție în România. Primul Corp Tehnic din România a fost Corpul Tehnic Român, înființat la 15 iunie 1894.

Primele încercări de organizare a asociațiilor inginerești sunt, însă, consemnate în cea de-a doua jumătate a secolului al XIX-lea, când se înființează ”Societatea de Ingineri și Arhitecți” (1876) și apar publicațiile ”Inginerul” (1873) și apoi ”Jurnalul Politehnic”.

Cea dintâi societate durabilă a inginerilor, Societatea Politehnică, a fost constituită în anul 1881, la 6 decembrie, în prezența regelui Carol I, cu ocazia inaugurării primei căi ferate Buzău-Mărășești, proiectată și realizată în întregime de ingineri români. La 27 mai 1918, în anul Marii Uniri, a fost înființată, la Iași, Asociația Generală a Inginerilor din România (AGIR). După decembrie 1989, AGIR a fost reînființată, fiind legal recunoscută pe 13 ianuarie 1990. (Z.U.)

Sursa: agerpres.ro

14 septembrie - MEMÉNTO

În 1321, a încetat din viaţă poetul Dante Alighieri, creator al limbii literare italiene; este autorul primei capodopere a literaturii moderne europene: “Divina Comedie”, şi a romanului “Viaţa nouă”, considerat primul roman autobiografic din literatura universală (n. 1265).

1769    - S-a născut Alexander von Humboldt, explorator şi geograf, unul dintre ultimii mari savanţi de formaţie enciclopedică; prin opera sa a pus bazele dezvoltării unor ştiinţe precum: oceanografia, meteorologia, climatologia, glaciologia (6 mai 1859)

---

1829    - A fost încheiat Tratatul de pace ruso-turc de la Adrianopol, prin care se stabileau autonomia administrativă a Ţărilor române şi libertatea comerţului.

---

1848    - A avut loc a treia Adunare naţională de la Blaj, în cadrul căreia cei 60.000 de participanţi nu au recunoscut "uniunea" Transilvaniei cu Ungaria; a început formarea unei oşti populare române sub conducerea lui Avram Iancu, Axente Sever, Iovian Brad.

1849    - S-a născut fiziologul Ivan Petrovici Pavlov, unul dintre fondatorii psihologiei experimentale a primit Premiul Nobel pentru Fiziologie-Medicină în anul 1904 (m. 27 februarie 1936)

---

1851    - A încetat din viaţă James Fenimore Cooper, scriitor american (“Ultimul mohican”, “Vânătorul de cerbi”, “Călăuza”) (n. 15 septembrie 1789)

---

1898    - A fost întocmită prima hartă geologică a României, la scara 1/200.000; lucrarea a fost condusă de paleontologul Grigore Ştefănescu (1836-1911).

---

1916    - A încetat din viaţă scriitorul Jose Echegaray, laureat al Premiului Nobel pentru Literatură pe anul 1904 (piese de teatru: “Marele codoş”, “Pata care curăţă”) (n. 19 aprilie 1832)

---

1916    - A încetat din viaţă Josiah Royce, considerat unul dintre cei mai importanţi filosofi americani ai secolului trecut (n. 20 noiembrie 1855)

---

1924    - S-a născut dirijorul Iosif Conta; în anul 2002, preşedintele României i-a conferit înaltul Ordin Steaua României în grad de Cavaler (d. 8 noiembrie 2006)

---

1940    - Prin decret regal, România a fost proclamată stat naţional-legionar; generalul Ion Antonescu a devenit conducător al statului; Horia Sima, căpitanul Legiunii, a fost numit vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri.

---

1993    - A încetat din viaţă Geo Bogza, scriitor şi ziarist (n. 6 februarie 1908).

---

2006    - A încetat din viaţă politologul Silviu Brucan, autor al mai multor volume de politologie şi publicistică şi invitat permanent al emisiunii "Profeţii despre trecut" de la Pro TV

---

2008    - Actorul Ştefan Iordache a încetat din viaţă. Actorul şi-a început cariera în cinematografie în 1963 şi a jucat în aproape 30 de filme. Unul dintre cele mai memorabile roluri ale acestuia este cel al lui Victor Petrini, din filmul "Cel mai iubit dintre pământeni" (1993), după romanul omonim al lui Marin Preda. Unul dintre primele filme în care a jucat a fost "Dimineţile unu băiat cuminte"(1966), în regia lui Andrei Blaier.  Au urmat "Bietul Ioanide" de Dan Piţa, în 1980, "De ce trag clopotele, Mitică?" de Lucian Pintilie (1981). (n.  3 februarie 1941)

---

2009    - A murit actorul Patrick Swayze, devenit celebru pentru rolul instructorului de dans din filmul "Dirty Dancing" (n. 18 august 1952)

---

2009    - A murit scriitorul şi muzicianul american Jim Carroll, celebru pentru romanul autobiografic "Jurnalul unui baschetbalist/ The Basketball Diaries".

Sursa : aici

13 septembrie - MEMÉNTO

În 1913, a încetat din viaţă, prăbuşindu-se cu avionul său, Aurel Vlaicu, inginer şi constructor de avioane, unul dintre pionierii aviaţiei mondiale (n. 1882).

1592    - A încetat din viaţă scriitorul şi moralistul Michel Eyquem de Montaigne, iniţiator al eseului, ca gen filosofico-literar,  prin capodopera “Eseuri”, prima operă filosofică scrisă în limba franceză (n. 28 februarie 1533).

---

1838    - S-a născut Otto Friedrich August Benndorf, arheolog, membru de onoare străin al Academiei Române; a acordat o atenţie specială monumentului de la Adamclisi şi a publicat, împreună cu istoricul român Gr. Tocilescu lucrarea „ Monumentul de la Adamclisi. Tropeum Traiani ”  (m. 2 ianuarie 1907)

---

1872    - A încetat din viaţă filosoful Ludwig Feuerbach: “Esenţa creştinismului” (n. 28 iulie 1804).

1874    - S-a născut compozitorul şi teoreticianul muzical Arnold Schőnberg; a iniţiat muzica serială sau dodecafonismul: “Variaţiuni pentru orchestră”, “Suita pentru pian” (m. 13 iulie 1951).

---

1875    - Mihai Eminescu îl duce, pentru prima dată, pe Ion Creangă la “Junimea”, unde acesta citeşte povestea “Soacra cu trei nurori”.

---

1876    - S-a născut scriitorul Sherwood Anderson, unul dintre creatorii prozei americane moderne: “Râs amar” (m. 8 martie 1941).

---

1908    - S-a născut Edgar Papu, exeget şi istoric literar, membru post-mortem al Academiei Române (m. 30 martie 1993).

---

1992    - La Festivalul internaţional al filmului Mostra Internaţionala de la Veneţia, filmului "Hotel de Lux" al regizorului Dan Piţa i-a fost decernat "Leul de argint".

---

1995    - A încetat din viaţă Francesco Messina, unul dintre cei mai cunoscuţi sculptori moderni ai Italiei: Statuia Papei Pius al XII-lea, din Basilica Sf. Petru şi monumentalul bronz, reprezentând un cal, amplasat în faţa sediului televiziunii naţionale RAI (n. 1900).

---

1996    - Partidul România Mare a fuzionat cu Partidul Tânăra Democraţie, condus de Florea Preda.

---

1997    - Au loc primele alegeri municipale organizate după încheierea războiului din Bosnia, în virtutea principiilor de pace ale cărui baze au fost puse de Acordul de pace de la Dayton, semnat în 1995.

---

2001    - Autorităţile americane l-au indicat pe Osama ben Laden, refugiat în Afganistan, drept principalul suspect în atentatele comise, la 11 septembrie, la Washington şi New York.

---

2007 - A încetat din viaţă fosta atletă de performanţă Adriana Terlea,maestru emerit al sportului şi fostă componentă a lotului naţional de atletism

---

2010    - A încetat din viaţă compozitorul Anton Şuteu care a compus melodii interpretate de Dida Drăgan, Mirabela Dauer, Adrian Daminescu, Angela Similia. A fost distins cu Premiul Gaudeamus la Concursul internaţional din Olanda, în 1979, cu Menţiunea specială a juriului Trandafirul de aur de la Montreux/Elveţia în 1984, cu Premiul Uniunii Compozitorilor şi Muzicologilor în 1986 şi 1987, cu Premiul Uniunii Cineaştilor din România în 1991, 1992, 1993, 1995, 1996, cu Premiul Marocului la Casablanca, în 1989) şi cu Ordinul Steaua României în grad de cavaler în anul 2000 (n.17 ianuarie 1947)

Sursa : aici

13 septembrie - Ziua Internaţională a Ciocolatei

Despre care aztecii spuneau că ar fi născută din sângele unei prinţese, moartă pentru că nu a divulgat nimănui secretul unei comori legendare. Seminţele plantei de cacao reprezentau în acest caz amărăciunea şi suferinţa, forţa şi determinare tinerei.

În timp ce indienii Maya din Mexic, în jurul anului 600 î.e.n., considerau bobul de cacao un dar divin cu puteri magice pe care îl foloseau în ritualuri şi ceremonii, dar şi ca tratament împotriva durerilor, a febrei şi a tusei, aztecii îi legau existenţa de „grădinile Raiului”. Şi unii şi ceilalţi îl foloseau ca monedă de schimb (cu 100 de boabe se putea cumpăra un sclav) şi ca ingredient pentru o băutură energizantă.

Mayaşii sunt cei care au inventat o băutură fierbinte şi amară preparată din păstăile de cacao şi îmbunătăţită cu diferite arome. Reţeta a fost preluată de azteci, care au adăugat vanilie şi miere, şi au numit-o „xocoatl” (apă amară).

Ciocolata în Europa

Aducerea boabelor în Europa îi este atribuită de unii lui Cristofor Columb (1503), de alţii conchistadorului spaniol Hernán Cortés (1528), iar de alţii călătorului italian Antonoi Carletti (1600).

Spaniolii au fost cei care au început să planteze arbori de cacao şi au ţinut acest lucru secret, până când călugării au răspândit vestea.

Cu toate acestea, a fost nevoie de mai bine de 100 de ani pentru ca ciocolata să treacă de la statutul de tratament pentru diferite afecţiuni, la cel de aliment de larg consum.

Se pare că primul baton de ciocolată a fost preparat la Londra de către Joseph Fry, în 1847, care a inversat proporţiile – a pus mai puţină apă şi mai mult unt de cacao.

Treizeci de ani mai târziu, Daniel Peter şi Henri Nestleau au adăugat reţetei lapte condensat. Aşa a apărut ciocolata cu lapte.

Alte surse spun că Sir Hans Sloane, doctorul personal al Reginei Anne, este cel care a adăugat pentru prima dată lapte peste cacao. Reţeta sa a fost vândută fraţilor Cadbury, care se pare că au trăit regeşte de pe urma ei.

Brevetul pentru inventarea ciocolatei solubile aparţine Casei Capşa din Paris şi datează din anii 1900.

Ciocolata şi Al Doilea Război Mondial

Acum șaptezeci de ani, când trupele aliate au luat cu asalt plajele din Normandia, în Ziua Z, moment important în istoria omenirii, nimeni nu se gândea la conţinutul raniţelor soldaţilor. Alimentele trebuiau să fie ușoare, hrănitoare şi energizante - la urma urmei, acești oameni urmau să invadeze terenul ocupat de naziști! Şi ce aliment întrunea toate aceste calităţi mai bine decât batoanele de ciocolată Hershey?

Compania Hershey a fost abordată în 1937 cu privire la crearea unui baton special conceput pentru Armata SUA. Potrivit chimistului șef al companiei, Sam Hinkle, guvernul Statelor Unite a avut patru cereri cu privire la noile batoane de ciocolată: să cântărească 4 uncii, să asigure un nivel ridicat de energie, să reziste la temperaturi ridicate și să aibă “un gust un pic mai bun decât un cartof fiert”. Produsul s-a numit “D ration bar” - un amestec de ciocolată, zahăr, unt de cacao, lapte praf degresat şi făină de ovăz.

În ceea ce privește gustul, cel care a încercat a spus că mai degrabă ar fi mâncat cartofi fierţi. Combinația de făină de ovăz şi grăsime a făcut din ciocolată o “cărămidă” densă, iar zahărul era prea puțin pentru a masca gustul amar a cantităţii mari de ciocolată neagră. Având în vedere că a fost concepută pentru a rezista la temperaturi ridicate, era aproape imposibil să muşti din ea. Mai degrabă o răzuiai. În ciuda eforturilor armatei americane de a opri oamenii să le arunce, unele dintre batoane au ajuns în coșul de gunoi. Mai târziu, în timpul războiului, Hershey a introdus o nouă versiune, cunoscută sub numele de batonul “Tropical”, conceput special pentru temperaturile extreme din Pacific. Până la sfârșitul războiului, compania a produs mai mult de 3 miliarde de astfel de batoane pentru raţiile soldaţilor.

Surse:

history.com

buzzfeed.com

descopera.ro

13 septembrie – Ziua pompierilor români

La sfârşitul lui februarie 1848, în urma unor sângeroase mişcări de stradă, regele Franţei, ajuns pe tron în urma Revoluţiei din iulie 1830, este silit să abdice. Conflictele apărute între protagoniştii evenimentelor şi agitaţia tot mai crescândă a maselor de muncitori din Paris, cauzează la sfârşitul lui iunie 1848, violente lupte de stradă. Unda de şoc revoluţionară din Franţa se propagă rapid în imperiul austriac, statele germane şi în Principatele Române.

În Ţara Românească, Revoluţia s-a declanşat în iunie 1848. După trei luni de conflicte, la 13 septembrie 1848 a avut loc Bătălia din Dealul Spirii, ultima confruntare armată disputată pe teritoriul românesc dintre structuri militare ale Ţării Româneşti şi un corp de armată otoman.
Astfel Compania de Pompieri București sub comanda Căpitanului Pavel Zăgănescu s-a angajat în lupta cu otomanii, care, de douăzeci de ori mai numeroşi, au pătruns în oraş prin bariera Dealul Spirii. În cursul luptei inegale, dar eroice, ostaşii formațiunii de pompieri bucureșteni, au asaltat artileria duşmană. Au căzut în această eroică bătălie mai mult de jumătate din efectivul companiei de pompieri.
Recunoaşterea faptului că 13 septembrie 1848 este unul dintre cele mai semnificative momente din tradiţiile de luptă ale armei pompierilor a fost unanimă, indiferent de epocile istorice şi regimurile politice prin care a trecut ţara.
Drept urmare, ziua de 13 Septembrie a fost sărbătorită dintotdeauna, ca fiind Ziua Pompierilor din România însă, a fost oficializată prin legea nr.121/1996 privind organizarea şi funcţionarea Corpului Pompierilor Militari, dar şi prin H.G.R. nr.1490/2004 privind aprobarea Regulamentului de organizare şi funcţionare a Inspectoratului General pentru Situaţii de Urgenţă.

Pe latura din față a Monumentului Eroilor Pompieri este fixată o placă de bronz cu inscripția: “Luptătorilor de la 13 septembrie 1848, poporul român recunoscător, MDCCCL (1900)”. Pe latura opusă este fixată o altă placă de bronz, pe care scrie: “În aducerea aminte a luptei susținută în acest loc de pompierii Bucureștilor, comandați de către căpitanul Zăgănescu, și de Batalionul II din Reg. 2 linie sub comanda col. Radu Golescu contra unei divizii de armată turcească comandată de Kerim Pașa”.

Astfel se cuvine, ca în fiecare an, la data de 13 Septembrie să cinstim memoria, curajul şi devotamentul înaintaşilor care şi-au dat viaţa în Bătălia de la Dealul Spirii.

Pleaca berzele

                                                                                                        de G. Rusu

 

Spre cararea de sub stele,

Carduri, carduri se grabesc.

Toate berzele pornesc

Intr-un drum stiut de ele.

Inainte de plecare

Au facut un mic popas,

Sa ne spuna: „Bun ramas!”,

Rand pe rand, la fiecare.

Clampanind prietenoase,

Dau din aripi catre mine:

- Noi plecam, ramai cu bine!

- Sa va-ntoarceti sanatoase!

Vrabiuta le petrece

Si se-ntoarce-ncet spre sat.

- Ce-o fi draga de oftat?

Ele tin mortis sa plece!

Si zburand pe gard, sprintara,

Mai privi odata-n sus:

- Cip-cirip! S-au dus?

 - „S-au dus!”,

Le vedem la primavara.