Poezii de toamna




Rapsodii de toamna

de George Toparceanu

 

Rapsodie de toamna I
de George Toparceanu

A trecut intai o boare
Pe deasupra viilor, 
Si-a furat de prin ponoare
Puful papadiilor.

Cu acorduri lungi de lira
I-au raspuns fanetele.
Toate florile soptira, 
Intorcandu-si fetele.

Un salcam privi spre munte
Mandru ca o flamura.
Solzii frunzelor marunte
S-au zburlit pe-o ramura.

Mai tarziu, o cotofana
Fara ocupatie
A adus o veste-n goana
Si-a facut senzatie:

Cica-n munte, la povarna, 
Plopii si rasurile
Spun ca vine-un vant de iarna
Rascolind padurile.

Si-auzind din departare
Vocea lui tiranica, 
Toti ciulinii pe carare
Fug cuprinsi de panica...

Zvonul prin livezi coboara.
Colo jos, pe mlastina.
S-a-ntalnit un pui de cioara
C-un batlan de bastina

Si din treacat ii arunca
Alta veste stranie, 
C-au pornit-o peste lunca
Frunzele-n bejanie!



Rapsodie de toamna II
de George Toparceanu

Intr-o clipa, alarmate, 
Ies din santuri vrabiile.
Papura pe lac se zbate
Leganandu-si sabiile.

Un lastun, in frac, apare
Sus pe-un varf de trestie
Ca sa tie-o cuvantare
In aceasta chestie.

Dar broscoii din rastoaca
Il insulta-n pauze
Si din papura-l provoaca
Cu prelungi aplauze.

Lisitele-ncep sa strige
Ca de mama focului.
Cocostarci, pe catalige, 
Vin la fata locului.

Un tantar, nervos si foarte
Slab de constitutie, 
In zadar vrea sa ia parte
Si el la discutie.

Cand deodata un erete, 
Politai din nastere, 
Peste balta si boschete
Vine-n recunoastere

Cu porunca de la centru
Contra vinovatului, 
Ca sa-l aresteze pentru
Siguranta statului...

De emotie, in surdina, 
Sub un snop de bozie, 
O pastaie de sulcina
A facut explozie.





Rapsodie de toamna III
de George Toparceanu

Florile-n gradini s-agita.
Peste straturi, dalia, 
Ca o doamna din elita
Isi indreapta talia.

Trei petunii subtirele, 
Farmec dand regretelor, 
Stau de vorba intre ele:
”Ce ne facem, fetelor?...”

Floarea-soarelui, batrana, 
De pe-acum se sperie
C-au sa-i cada in tarana
Dintii, de mizerie.

Si cu galbena ei zdreanta
Sta-n lumina matura, 
Ca un talger de balanta
Aplecat pe-o latura...

Intre gaze, fara frica
Se re-ncep idilele.
Doar o gargarita mica, 
Blestemandu-si zilele, 

Necajita cere sfatul
Unei molii tinere, 
Ca i-a disparut barbatul
In costum de ginere.

Imprejur ii canta-n saga
Greierii din flaute.
”Uf, ce lume, soro draga!”
Unde sa-l mai caute?

L-a gasit sub trei graunte
Mort de inanitie.
Si-acum pleaca sa anunte
Cazul la politie.


Rapsodie de toamna IV
de George Toparceanu

Buruienile-ngrozite
De-asa vremi protivnice
Se vorbira pe soptite
Sa se faca schivnice.

Si cum stie-o rugaciune
Doamna masalarita, 
Tot soborul ii propune
S-o aleaga starita.

Numai colo sus, prin vie, 
Rumenele lobode
Vor de-acuma-n vaduvie
Sa traiasca slobode.

Vezi! de-aceea matraguna
A-nvatat un brusture
Sa le spuie-n fata una
Care sa le usture!...

Jos, pe-un varf de campanula
Pururea-n vibratie, 
Si-a oprit o libelula
Zborul plin de gratie.

Mic, cu solzi ca de balaur, 
Trupu-i fin se clatina, 
Giuvaer de smalt si aur
Cu sclipiri de platina.


Rapsodie de toamna V
de George Toparceanu

Dar deodata, pe coline
Scade animatia ...
De mirare parca-si tine
Vantul respiratia.

Zboara vesti contradictorii, 
Se-ntretaie stirile...
Ce e? ... Ce e? ... Spre podgorii
Toti intorc privirile.

Iat-o! ... Sus in deal, la strunga, 
Asternand pamantului
Haina ei cu trena lunga
De culoarea vantului, 

S-a ivit pe culme Toamna, 
Zana melopeelor, 
Spaima florilor si Doamna
Cucurbitaceelor ...

Lung isi flutura spre vale, 
Ca-ntr-un nimb de glorie, 
Peste solduri triumfale
Haina iluzorie.

Apoi pleaca mai departe
Pustiind cararile, 
Cu alai de frunze moarte
Sa colinde zarile.

. . . . . . . . . . . . . . .
. . . . . . . . . . . . . . .

Gaze, flori intarziate!
Muza mea satirica
V-a-nchinat de drag la toate
Cate-o strofa lirica.

Dar cand stiu c-o sa va-nghete
Iarna mizerabila, 
Ma cuprinde o tristete
Iremediabila ...


Toamna in parc 
de George Toparceanu
Cad grabite pe aleea
Parcului cu flori albastre
Frunze moarte, vorba ceea,
Ca iluziile noastre.

Prin lumina estompata
De matasa unui nor,
Visatoare trece-o fata
C-un plutonier-major.

Rumen de timiditate
El se uita-n jos posac.
Ea striveste foi uscate
Sub pantofii mici de lac.

Si-ntr-o fina discordanta
Cu privelistea sonora,
Merg asa, cam la distanta,
El major si ea minora...

 

 

Octombrie 
de George Toparceanu

Octombrie-a lasat pe dealuri
Covoare galbene si rosii.
Trec nouri de argint in valuri
Si canta-a dragoste cocosii.

Ma uit mereu la barometru
Si ma-nfior cand scade-un pic,
Caci soarele e tot mai mic
In diametru.

Dar pe sub cerul cald ca-n mai
Trec zile albe dupa zile,
Mai nestatornice si mai
Subtile...

Intarziata fara vreme
Se plimba toamna prin gradini
Cu faldurii hlamidei plini
De crizanteme.

Si cum abia pluteste-n mers
Ca o marchiza,
De parca-ntregul univers
Priveste-n urma-i cu surpriza,


Un liliac nedumerit
De-alura ei de domnisoara
S-a-ngalbenit, s-a zapacit
Si de emotie-a-nflorit
A doua oara ...

 

 

 

 

Noapte de toamna

de George Toparceanu

Murmur lung de stresini, risipite soapte

Cresc de pretutindeni si se pierd in noapte.

Rareori prin storuri o lumina scapa

De-mi aprinde-n cale reci oglinzi de apa

 

Și-mi trimite-n fata raza ei rasfranta ...

Ploaia bate-n geamuri, streșinile canta.

Dar treptat, cu larma potolita scade

Cantecul acestui tremur de cascade.

 

Tot mai des in preajma umbre vii rasar,

Ploaia peste case pica tot mai rar

Și-n gramezi de neguri apele se strang ...

Lumea-ntreaga doarme, stresinile plang.

 

Pana cand o raza de argint in zare,

Lamurind pe bolta straturi de ninsoare,

Lin desface umbra si de crengi anina

Scanteieri albastre, boabe de lumina.

 

Iar acum din taina cerului deschis,

Peste firea muta cad lumini de vis

Și-n troiene albe norii se desfac ...

Dar cand iese luna, streșinile tac.

 

Dormi, iubire dulce! ...

Numai eu intarziu, singur pe carare,

Farmecul acestei clipe calatoare...

Gandurile mele vin sa te destepte,

Din pridvorul tainic sa cobori pe trepte.

 

Sa cobori in toamna limpede si rece

Și, visand cu mine clipa care trece,

Sa-mi sporesti tristetea ceasului tarziu

Cand, strain de tine, sufletu-mi pustiu

 

Va porni zadarnic, ratacind pe drum,

Sa sarute urma pasilor de-acum.

 

 

17 septembrie - MEMÉNTO



La data de 17 septembrie 1787 a fost adoptată Constituţia Statelor Unite ale Americii (în vigoare şi astăzi), document ce proclamă SUA stat federal, având ca formă de guvernământ republica prezidenţială.


1821 - A încetat din viaţă Gheorghe Lazăr, întemeietorul învăţământului modern românesc; a fost iniţiatorul şi conducătorul primei şcoli în limba română, "Şcoala de la Sfântul Sava" - 1818 (n. 5 iunie 1779)

1854 - S-a născut inventatorul David Buick, fondatorul "Buick Motor Car Company" (m. 5 martie 1929)

1863 - A încetat din viaţă Alfred de Vigny, poet, prozator, dramaturg francez (n. 27 martie 1797)
1876 - S-a născut compozitorul Alexis Catargi (m. 20 august 1923)

1901 - S-a născut Sir Francis Chichester, câştigătorul primei curse transatlantice; în 1966, în 226 de zile, la bordul ambarcaţiunii "Gipsy Moth IV", a realizat prima cursă solitară în jurul lumii, în urma acestui succes, fiind înnobilat de Regina Elisabeta a II-a a Marii Britanii (m. 26 august 1972)

1919 - A fost înfiinţat la Cluj Conservatorul de Muzică şi Artă Dramatică (în prezent Academia de Muzică "Gheorghe Dima")

1922 - S-a născut violoncelistul de talie internaţională Radu Aldulescu; în anul 2000, i-a fost acordat Ordinul Naţional "Steaua României", în grad de Mare Ofiter (m. 19 martie 2006).

1931 - S-a născut actriţa Anne Bancroft (Anna Maria Louisa Italiano); Premiul Oscar pentru rolul Annie Sullivan din filmul "The Miracle Worker" (m. 6 iunie 2005)

1935 - România a fost aleasă membru permanent în Consiliul Ligii Naţiunilor (viitoare ONU)

1939 - Al Doilea Război Mondial: URSS atacă Polonia (Pe 1 septembrie 1939, Polonia este invadată de Germania, la o săptămână după semnarea Pactului Molotov-Ribbentrop)

1944 - Al doilea război mondial: Armata a IV-a Română poartă lupte grele pentru forţarea Mureşului în centrul Transilvaniei, în zona Oarba de Mureş - Dealul Sângiorgiu - Iernut, zdrobind rezistenţa înverşunată şi bine organizată a armatelor germano-ungare

1963 - Premiera primei coproducţii franco-române, filmul "Codin", ecranizare a romanului lui Panait Istrati

2002 - Japonia a cerut oficial scuze faţă de Coreea de Nord, pentru ocuparea peninsulei în perioada 1910-1945
2006 - A încetat din viaţă Aristide Buhoiu, cunoscut realizator de televiziune, "Drumuri europene", cu cea mai mare audienţă la TVR. (n. 4 aprilie 1938)

2007 - Ziua eroului naţional şi fauritorului naţiunii în Republica Angola - se sărbatoreşte în memoria lui Agostinho Neto, preşedinte al Republicii Angola.
Sursa : aici


Toamna ţesătoare

de Vasile Alecsandri




Toamna mândră, harnică
Şi de bunuri darnică
A-mpărţit a ei comori:
Frunza-i dat-au vântului,
Iar roada pământului
Dat-o-au la muncitori.

Dat-au in pentru ştergare
Şi porumb pentru coşare
Plin de ţinte aurii
Şi toţi strugurii de vie
Pentru dalba veselie
De la nunţi şi cumătrii.

Dat-au încă pentru coasă
Iarba-i verde şi frumoasă
Care-n mai au înflorit;
Ş-a ei paseri cântătoare,
Ş-a ei şiruri de cucoare
Tainicului Răsărit.

Ş-au rămas, sărmana, goală,
Pe când viforul se scoală
Aducând gerul de an! ...
Ce-a să facă ea la iarnă?
Norii vin ca să aştearnă
Pe câmpii un lung troian.

Vai de ea! ... Ce-a să devie
Sub cumplita vijelie
Care suflă oţerit
Peste văile uscate,
Peste apele-ngheţate,
Peste codrul desfrunzit?



Dar nu-i pasă! ... Cât e soare,
Toamna, mândră ţesătoare,
Pune furca-n brâul ei,
Ca să toarcă şi să ţese
Pânză lată-n iţe dese
De-nvălit umerii săi.

Şi torcând de-a lungul trece
Peste brazda murgă, rece,
Unde ies painjini mii.
Iar fuioru-i de mătasă
Pe pământ în urmă lasă
Mreji de raze argintii.

Câte lanuri, văi întinse,
Toate-acuma sunt cuprinse
De lungi fire ce lucesc.


Unele s-adună-n caier,
Altele, perdute-n aer,
Tainic, lin călătoresc.

Toamna grabnic le urzeşte,
Le-mpleteşte, nevedeşte,
Şi cu toate la un loc
Ea-şi lucrează-o-nvălitoare
Ca să meargă-n şezătoare
Şi să ia parte la joc.

Iat-o în cămeşă albă,
Cu lefţi mari lucind în salbă,
Mari cât ochii săi căprii.
Trista iarnă-o pizmuieşte
Şi prin neguri o pândeşte
Descântând vrăjitorii.

Iar românul cu drag spune:
„Doamne, fă înc-o minune!
Scoate-o faţă-n calea mea,
Ca şi toamna harnică
Şi de suflet darnică,
Să-mi fac traiul meu cu ea!“

16 septembrie - Ziua internațională pentru protecția stratului de ozon



În fiecare an, la 16 septembrie, comunitatea internațională aniversează Ziua internațională pentru protecția stratului de ozon (International Day for the Preservation of the Ozone Layer).


A 49-a sesiune a Adunării Generale ONU, prin Rezoluția nr. 49/114 din 1994 a proclamat ziua de 16 septembrie, zi aniversară a Protocolului de la Montreal (adoptat la 16 septembrie 1987) privind substanțele care epuizează stratul de ozon, denumită Ziua internațională pentru protecția stratului de ozon.
Prima idee despre impactul antropogen asupra epuizării stratului de ozon a fost formulată la începutul anului 1970, precum că un mare pericol pentru stratul de ozon îl constituie emanările vaporilor de apă și NOx din motoarele supersonice a avioanelor și rachetelor.
După descoperirea găurii din stratul de ozon de deasupra Antarcticii în 1985, guvernele a 120 de țări au înțeles că protejarea stratului de ozon este o urgență și au decis semnarea Protocolului de la Montreal pentru a se angaja în lupta împotriva tuturor produselor care distrug stratul de ozon.


Principiile colaborării internaționale privind protecția stratului de ozon au fost elaborate în cadrul Convenției de la Viena pentru protecția stratului de ozon în 1985, care a intrat în vigoare la 2 septembrie 1988. 21 de articole ale Convenției obligă părțile semnatare să protejeze, în primul rând, sănătatea umană și mediul înconjurător de efectele epuizării stratului de ozon.
Protocolul de la Montreal cu privire la substanțele care distrug stratul de ozon, elaborat sub conducerea Programului Națiunilor Unite pentru Mediul Înconjurător (PNUMI), care reglementează substanțele potențiale ce distrug stratul de ozon (SDO) a intrat în vigoare la 1 ianuarie 1989. Protocolul de la Montreal este un acord internațional care a stabilit o eșalonare a reducerii și eventual a eliminării SDO din folosința generală.
Fenomenul epuizării stratului de ozon duce la scăderea eficacității sistemului imunitar, cu apariția infecțiilor, a cancerului de piele, a cataractelor și orbirii, arsuri grave în zonele expuse la soare, reducerea culturilor și, implicit, a cantității de hrană, ca urmare a micșorării frunzelor la plante, distrugerea vieții marine, a planctonului — plante și animale microscopice care trăiesc în suspensie aproape de suprafața apei, cu care se hrănesc animalele marine și implicit afectarea hranei omului prin reducerea cantității de pește comestibil, degradarea unui număr impunător de materiale plastice utilizate în construcție, vopsele, ambalare etc.


16 septembrie - MEMÉNTO



Pe data de 16 septembrie 1957, s-a născut, la Câmpulung Moldovenesc, cântăreaţa de jazz Anca Parghel, care a încântat publicul pe parcursul a 30 de ani de carieră, deseori fiind comparată de critici cu Yma Sumac, Maria Callas sau Ella Fitzgerald. (m. 2008)


1437 - S-a încheiat, la Căpâlna, "uniunea frăţească" cunoscută în istorie sub numele de "Unio Trium Nationum". În urma acestei întelegeri, românii, populaţia majoritară din Transilvania, erau consideraţi "toleraţi" din punct de vedere politic

1736 - A încetat din viaţă fizicianul Gabriel Daniel Fahrennheit, unul dintre fondatorii termometriei; a inventat termometrele cu alcool (1709) şi cu mercur (1714), precum şi scara termometrică ce-i poartă numele (n. 24 mai 1686)

1824 - A încetat din viaţă Ludovic al XVIII-lea, rege al Franţei între anii 1814 şi 1824; începutul domniei lui marchează restauraţia Burbonilor în Franţa (n. 17 februarie 1755)
1885 - S-a născut Karen Horney, psihanalist american de origine germană (m. 4 decembrie 1952)

1932 - A încetat din viaţă Ronald Ross, medic şi parazitolog. Laureat al Premiului Nobel pentru Medicină în 1903 (n. 13 mai 1857)

1936 - A încetat din viaţă Jean-Baptiste-Etienne-Auguste Charcot, explorator şi oceanograf (n. 1867)

1957 - S-a născut Anca Parghel, interpretă de jazz (m. 2008)

1977 - A încetat din viaţă, la Paris, Maria Callas, celebră soprană americană de origine greacă (n. 2 decembrie 1923, SUA)

1999 - A încetat din viaţă istoricul şi profesorul Nicolae Stoicescu, specialist în istoria evului mediu românesc ("Ţara Românească", "Continuitatea românilor", "Istoricul problemei, dovezile continuităţii", "Unitatea românilor în evul mediu", "Continuitatea daco-romanilor în istoria română şi străină") (n. 1924)

2002 - A încetat din viaţă James Gregory, actor american de film (seriale de televiziune: "Bonanza", "Star Trek") (n. 23 decembrie 1911)
Related Posts Plugin for WordPress, Blogger...