Copaci, plante şi natură - intrebari

  1. Cum se numeşte copacul care face ghinde?
  2. Ce floare are petalele galben intens şi creşte foarte înaltă?
  3. Cum se numeşte planta cu ţepi care creşte în deşert?
  4. Ce gaz important este produs de copaci şi ne ajută să respirăm?
  5. Cum se numeşte micul copăcel de origine japoneză care creşte în ghiveci şi e folosit ca plantă ornamentală?
  6. De ce altceva, în afară de lumină, au nevoie copacii şi florile pentru a creşte?
Raspunsuri : 
1. Stejar;

2. Floarea soarelui;
3. Cactus;
4. Oxigen;
5. Bonsai;
6. Apă.

29 Septembrie - Ziua Internațională a Cafelei

Respingând această idee, a luat boabele prăjite şi le-a aruncat într-o cană cu apă fierbinte. Se spune că această licoare i-a ajutat pe călugări în lungile ore de meditaţie şi rugăciune. Povestea a apărut scrisă, pentru prima dată, într-un document din 1671.
O altă legendă atribuie apariţia cafelei şeicului Omar din Mocha (Yemen), exilat într-o peşteră. Printre fructele consumate în pustietate erau şi cele de cafea.
Pentru că erau amare, el a prăjit şi fiert boabele, băutura rezultată salvându-i viaţa. Se spune că povestea lui Omar a ajuns la Mocha, iar el a fost sanctificat.
Pe lângă aceste poveşti, prima menţiune legată de existenţa cafelei datează din secolul al XV-lea – Mănăstirea Sufi din Yemen.
Se presupune că boabele de cafea au fost descoperite în Etiopia, regiunea Kaffa şi au intrat în lumea arabă prin Egipt şi Yemen.
Prima cafenea din lume a fost deschisă la Constantinopol în 1475.
Cafeaua a ajuns în India, Indonezia, America, dar şi Italia, unde a fost deschisă prima cefenea din Europa, în 1645 (Veneţia).
Olandezii au fost primii care au importat pe scară industrială şi au cultivat-o în propriile colonii din Java şi Ceylon. Tot ei au introdus-o în Japonia, în secolul XVII.
Originea cuvântului: de la regiunea Kaffa sau de la cuvântul “quahwek” care în limba arabă înseamnă “stimulent”.
În secolul următor, cafeaua se răspândise deja în Orientul Mijlociu, Persia şi Turcia.
Cafeaua în lume
Cultura modernă a cafelei îşi are originea în Europa de Vest, în secolul al XVIII-lea. Răspândită astăzi pe tot globul, este preparată şi consumată diferit de la o ţară la alta.
În Turcia, cafeaua se consumă tare, neagră şi dulce, preparată la nisip, o infuzie fină, fără urmă de zaţ.
Apa rece în care a fost adăugată cafea este încălzită la foc mic, apoi dată în clocot de câteva ori. După ce s-a “odihnit” puţin, se adaugă peste zahărul din ceşti.
În Grecia, procedeul este asemănător, cu diferenţa că zahărul cubic este înmuiat în alcool, căruia i se dă foc.
Austria, plină de cafenele elegante şi rafinate, se mândreşte cu wiener melange, o cafea servită cu lapte fierbinte şi topping de cremă de lapte.
În Franţa, este celebră cafe au lait, servită cu laptele adăugat în ceaşcă sau separat, pe farfurioară.
Tot în Franţa, se mai serveşte şi "za faux" o cafea mai slabă, pe care împătimiţii băutori o numesc “suc de șosete”, de pe vremea când, pentru filtrarea zaţului, erau folosiţi ciorapii.
În Italia, ţara natală a espresso-ului, cel mai răspăndit este espresso simplu, dar şi cafe con panna, cu topping de frişcă dulce. Şi lista poate continua cu cappuccino, macchiato, lungo, ristretto, romano.
Bunele maniere legate de cafea sunt învăţate din copilărie, când fiecare este educat că un cappuccino se comandă până în ora 12:00.
În anul 1901, Luigi Bezzera a inventat primul aparat de espresso, care a fost perfecţionat în 1946, când a apărut băutura cappuccino (denumită după culoarea robelor călugărilor Capuchin).
Portughezii preferă cafeaua tare, cum ar fi o Bica: un shot de espresso tare şi amar.
Şi în Japonia, cafeaua a devenit o băutură importantă, căreia i-a fost asociată o sărbătoare, pe 1 octombrie. Deşi recunoscuţi ca mari consumatori de ceai, consumatorii de cafea, o preferă pe cea de foarte bună calitate.
Pentru reducerea ridurilor şi îmbunătăţirea aspectului pielii, japonezii fac baie într-un amestec format din cafea şi pulpă de ananas.
În Statele Unite ale Americii, celebră este caffee americano, o cafea diluată cu multă apă. Poate din acest motiv, pentru americani, dimensiunile unei cafele mici corespund în Europa unei cafele mari.
"Pauza de cafea", adusă de scandinavi, apare în America încă din secolul al XIX-lea, ca metodă de odihnă la locul de muncă, dar şi ca încurajare a consumului.
Studiile arată că americanii beau 400 de milioane de ceşti de cafea pe zi, ceea ce face din Statele Unite cel mai mare consumator de cafea din lume.
În lumea arabă, cafeaua tare şi aromată este oferită musafirilor alături de curmale, iar refuzul este considerat o ofensă adusă gazdei, care o serveşte înainte de masă.
În multe ţări cafeaua se bea "îmbunătăţită", de cele mai multe ori cu adaos de alcool.
Spaniolii adaugă sherry, ruşii adaugă vodcă, francezii coniac, austriecii adaugă zahăr, ciocolată, lapte sau smântână, iar veneţienii grappy sau alt alcool regional.

Sursa : aici

29 septembrie - Ziua Mondială a Inimii



La nivel mondial, anual se înregistrează 17,3 milioane de decese, iar acest număr este în continuă creştere. Până în 2030, dacă nu se vor adopta măsuri imediate, se aşteaptă ca 23 de milioane de oameni să moară an de an, din cauza afecţiunilor cardiovasculare.



În fiecare an, 29 septembrie marchează Ziua Mondială a Inimii, eveniment organizat la nivel internaţional de World Heart Organization şi care doreşte să contribuie la creşterea gradului de conştientizare a populaţiei globului asupra factorilor de risc ce duc la apariţia bolilor cardiovasculare şi să determine treptat o schimbare în atitudinea oamenilor faţă de problema adoptării unui stil de viaţă sănătos.



În România, evenimentul este organizat de către Fundaţia Română a Inimii în parteneriat cu Societatea Română de Cardiologie, deoarece, începând cu anul 2005, aceasta din urmă este membră cu drepturi depline a World Heart Federation.

29 septembrie - MEMÉNTO


La data de 29 septembrie 1547, s-a născut Miguel de Cervantes Saavedra, scriitor, poet, dramaturg, autorul celebrului roman “Iscusitul hidalgo Don Quijote de la Mancha” (m. 22 aprilie 1616).

1864 - S-a născut scriitorul, filosoful şi dramaturgul Miguel de Unamuno, iniţiator al existenţialismului în Spania (eseuri cu caracter filosofic "Despre sentimentul tragic al vieţii la oameni şi la popoare", "Agonia creştinismului") (m. 31 decembrie 1936).

1888 - S-a născut lingvistul şi filologul Iorgu Iordan, membru al Academiei Române, întemeietor al Institutului de Filologie Română "Al. Philippide" din Iaşi, al Societăţii române de lingvistică romanică, pe care a condus-o până la sfârşitul vieţii; a fost preşedinte şi vicepreşedinte al Comisiei Naţionale pentru UNESCO şi a primit titlul de Doctor Honoris Causa din partea Universităţilor din Berlin, Budapesta, Montpellier, Roma, Iaşi (m. 20 septembrie 1986).

1888 - A încetat din viaţă poeta Iulia Haşdeu, fiica scriitorului B.P. Haşdeu (n. 14 noiembrie 1869).

1901 - S-a născut Enrico Fermi, fizician, laureat al Premiului Nobel pentru Fizică pe anul 1938, membru de onoare străin al Academiei Române; a condus lucrările de construcţie a primului reactor nuclear la Universitatea din Chicago şi a realizat primele cercetări în domeniul fisiunii nucleare, contribuind la construcţia bombei atomice în proiectul Manhattan (d. 1954).

1902 - A încetat din viaţă scriitorul Émile Zola, teoretician şi promotor al naturalismului (ciclul "Rougon Macquart"); este autorul manifestului "J'accuse", important în celebra afacere Dreyfus (n. 2 aprilie 1840).

1903 - A încetat din viaţă inginerul Rudolf Diesel, inventator al motorului ce îi poartă numele, brevetat în 1892 (n.18 martie 1858).

1910 - A încetat din viaţă Winslow Homer, unul dintre cei mai importanţi pictori de la sfârşitul sec. al XIX-lea (n. 1836).

1912 - S-a născut regizorul Michelangelo Antonioni: "Blow Up", "Deşertul roşu", "Dincolo de nori", "Ultimul tango la Paris" (d. 30 iulie 2007).

1913 - S-a născut Stanley Kramer, producător şi regizor de film: "Ghici cine vine la cină", "Lanţul" (m. 19 februarie 2001).

1929 - S-a născut Eugen Preda, publicist şi comentator de radio; primul director general al Radiodifuziunii Române după decembrie 1989 (ianuarie 1990-septembrie 1994) (m. 27 iulie 2000).

1930 - A încetat din viaţă pictorul Ilia Efimovici Repin, unul dintre marii portretişti ruşi; a avut o însemnată influenţă asupra picturii ruse moderne (n. 5 august 1844).

1939 - A fost format un guvern român condus de Constantin Argentoianu.

1973 - A încetat din viaţă scriitorul Wystan Hugh Auden: "Epoca neliniştii", "Scutul lui Achile" (n. 21 februarie 1907).

2001 - A încetat din viaţă scriitorul român Gellu Naum: "Culoarul somnului", "Focul negru", "Despre identic şi felurit. Antologie", "Critica mizeriei" (n. 1 august 1915).

2007 - A încetat din viaţă actriţa canadiană Lois Maxwell: "Lolita", "Din Rusia cu dragoste", "Dr. No" (n. 1927).

Sursa : aici

Curiozități despre cele cinci simțuri umane

Numărul exact al simţurilor unui om este în continuare destul de disputat, datorită numeroaselor definiţii pentru ceea ce înseamnă simț.
Principalele cinci organe ale simţurilor sunt ochii, urechile, nasul, limba şi pielea. Despre fiecare simț în parte există, de asemenea, lucruri mai puţin ştiute.

  • Ochiul uman are capacitatea de a procesa 36.000 de bucăţi de informaţie pe oră. Ochii vor procesa peste 24 de milioane de imagini într-o viaţă.
  • Ochiul uman poate recunoaşte lumina unei lumânări chiar şi la o distanţă de 20 de kilometri.
  • Pierderea instantanee a auzului apare la 120 de decibeli.
  • Omul poate simţi până la 1.000 de mirosuri.
  • Simţul mirosului este puternic legat de memorie.
  • Femeile au un simt al mirosului mai dezvoltat decât bărbaţii.
  • 80% din tot ce experimentăm ca gust este de fapt miros.
  • Nu poţi simţi gustul acelor lucruri pe care saliva nu le poate dizolva.
  • Spatele este cea mai puţin sensibilă parte a corpului.
  • Oamenii clipesc, în medie, de 15 ori pe minut.
  • Ochiul uman este făcut din peste două milioane de părţi.
  • Nou-născuţii văd totul cu susul în jos până când creierul lor învaţă să proceseze informaţia corect.
  • Tensiunea arterială şi bătăile inimii pot fi reduse prin atingere.
  • Pe măsură ce înaintează în vârstă, oamenii îşi pierd percepţia asupra gustului. Până la vârsta de 20 de ani, jumătate dintre receptorii gustului dispar.
  • Pielea e cel mai mare organ al corpului şi conţine peste 4 milioane de receptori.
  • Simţul gustului interacţionează cu alte simţuri şi factori, inclusiv gust, textura şi temperatura.
  • Cele cinci gusturi principale sunt: sărat, acru, dulce,amar şi umami (plăcerea gustului)
  • Printre cele mai sensibile zone ale corpului sunt buzele, partea din spate a gâtului, vârfurile degetelor şi tălpile picioarelor.
Sursa : aici

PLANETELE SISTEMULUI SOLAR



     Pământul (sau Terra, uneori numită Planeta Albastră) este a treia planetă ca distanţă faţă de Soare în sistemul nostru solar şi a cincea ca dimeniuni. Este cea mai mare din categoria planetelor telurice şi singura cunoscută în Univers ca fiind locuită de viaţă inteligentă (controversele legate de existenţa vieţii extraterestre continuă să existe). Pământul s-a format acum aproximativ 4,57 miliarde (4,57×109)de ani, iar singurul satelit natural, numit Luna sau Selena a început să-l orbiteze puţin timp după aceea, acum 4,533 miliarde (4,533×109) de ani în urmă.[1] Suprafaţa Pământului este acoperită de apă în proporţie de 70,8%, restul de 29,2% fiind uscat. Uscatul este împărţit în continente, iar zona acoperită de apă este împărţită în oceane.



     De când s-a format, Pământul a trecut prin numeroase procese biologice şi geologice, astfel încât orice urma ale condiţiilor iniţiale au fost şterse. Suprafaţa exterioară a Pământului este împărţită în mai multe plăci tectonice care migrează treptat de-a lungul timpului. Miezul planetei este activ, fiind format din mantaua topită şi miezul metalic, generatorul câmpului magnetic. Condiţiile atmosferice au fost modificate în mod decisiv de prezenţa diverselor forme de viaţă, care creează o balanţă ecologică ce modifică permanent condiţiile de la suprafaţă. Există o permanentă legătură între Pământ şi restul Universului. Astfel, Luna este cauza mareelor şi a modificat continuu durata mişcării de rotaţie. 
      Toate corpurile din jurul globului terestru sunt atrase de pământ, această forţă de atracţie se numeşte gravitaţie, iar viteza cu care aceste corpuri cad, se numeşte acceleraţie gravitaţională. De asemenea, se crede că o ploaie de comete ce a avut loc in perioada primordială a Pământului a fost motivul apariţiei oceanelor. Impacturile ulterioare cu asteroizi au modificat de asemenea mediul înconjurător într-o manieră decisivă. Schimbările de orbită ale planetei pot fi considerate răspunzătoare pentru glaciaţiunile produse de-a lungul istoriei ce au acoperit suprafaţă terestră cu un strat de gheaţă. Pământul nu are în afară de lună alte corpuri cereşti care să îl orbiteze, cu toate că asteroidul Cruithne a fost calificat in mod greşit drept un satelit al Pământului. Cruithne a fost descoperit în 1986 şi urmează o orbită eliptică in jurul Soarelui , asemănătoare cu raza orbitei Pământului. Din perspectiva mişcării Terrei, Cruithne descrie o orbită în forma de potcoavă în jurul Soarelui, ce nu se apropie foarte mult de planeta noastră.




CLASIFICARE:
dupa compozitie:
terestre: Mercur, Venus, Terra, Marte, Pluto. Acestea sunt compuse in primul rand din roca si metal;
gazoase: Jupiter, Saturn, Uranus, Neptun. Acestea sunt compuse in primul rand din hidrogen si heliu si au densitati relativ mici.
dupa marime: 
planete mici:Mercur, Venus, Terra, Marte, Pluto. Ele au diametre mai mici de 13000 km;
giganti: Jupiter, Saturn, Uranus, Neptun. Acestea au diametre mai mari de 48000 km.
din punct de vedere istoric:
planete clasice: Mercur, Venus, Marte, Jupiter, Saturn (sunt cunoscute inca din antichitate);
planete moderne: Uranus, Neptun, Pluto (au fost descoperite in timpuri moderne);

Terra.














28 septembrie - Ziua internațională a dreptului de a ști

La 28 septembrie în tot mai multe țări se marchează Ziua internațională a dreptului de a ști, pentru a conștientiza cetățenii că au dreptul de a pune întrebări autorităților și, de asemenea, au dreptul de a primi răspunsuri la întrebările adresate.




Decizia de a sărbători și de a promova ziua de 28 septembrie ca Zi internațională a dreptului de a ști a fost luată în ultima zi a Conferinței despre libertatea de informare, care s-a desfășurat la Sofia, în Bulgaria, între 26 și 28 septembrie 2002. La conferință au luat parte reprezentanți ai organizațiilor pentru Libertatea de Informare (FOI) din 15 de țări, dar și reprezentanți ai organizațiilor internaționale active în domeniul informării.

La 28 septembrie 2002, activiștii FOI au înființat rețeaua internațională "International Freedom of Information Advocates Network" (FOIAnet). Membrii FOIAnet au căzut de comun acord să colaboreze pentru promovarea dreptului individual de acces la informații și au adoptat un memorandum care stabilește obiectivele și activitățile rețelei. În prezent, peste 200 de organizații și grupuri civile din întreaga lume sunt membrii FOIAnet și fac schimb de cunoștințe și de experiențe și se angajează în inițiative internaționale pentru a obține un acces mai larg în standardele de informare.
Activiști FOI din întreaga lume organizează o varietate de evenimente pe 28 septembrie pentru a sensibiliza populația cu privire la dreptul de informare. Au loc conferințe, traininguri, concursuri, acordarea de premii, concerte rock și pop, spectacole de teatru, filme, lansări de campanii prin care se solicită informații și noi site-uri web, cu scopul de a promova în continuare acest drept fundamental al omului și de a încuraja cetățenii, jurnaliștii și ONG-urile în căutările lor pentru a obține informații.


AGERPRES/ 
(Documentare-Daniela Dumitrescu,
 editor: Mariana Zbora-Ciurel)

28 septembrie - MEMÉNTO

În 1991, a încetat din viaţă Miles Davis, cântăreţ de jazz, compozitor şi conducător de orchestră (n. 26 mai 1926).




1737 - Ioan Inochentie Micu Klein a prezentat Dietei ungare un memoriu, în numele "naţiunii române" din Transilvania, faţă de refuzul episcopului de a înlocui termenul "naţiune" cu acela de "români" sau de "plebea românească". Dieta ungară nu a permis citirea documentului.

1803 - S-a născut scriitorul Prosper Mérimée, creatorul nuvelei moderne în literatura franceză: "Colomba", "Carmen" - scriere din care s-a inspirat compozitorul G. Bizet în compunerea operei cu acelaşi nume (m. 23 septembrie 1870).

1841 - S-a născut omul politic Georges Benjamin Clémenceau, preşedinte al Conferinţei de Pace de la Paris (1919-1920), unul dintre autorii Tratatului de Pace de la Versailles (m. 24 noiembrie 1929).
1848 - A treia Adunare naţională de la Blaj a adresat Parlamentului de la Viena "Memoriul poporului român din Transilvania", prin care se susţinea principiul egalităţii naţionale cu toate popoarele din imperiu.

1864 - Se înfiinţează, la Londra, Asociaţia Internaţională a Muncitorilor (cunoscută sub numele de Internaţionala I), sub conducerea lui Karl Marx şi Friedrich Engels.

1868 - S-a deschis, la Sibiu, primul Congres naţional-bisericesc al românilor ortodocşi din Transilvania şi Ungaria; a fost adoptat "Statutul organic", care consfinţea principiile fundamentale ale autonomiei Mitropoliei ortodoxe române din Transilvania şi Ungaria.

1882 - S-a născut istoricul şi arheologul Vasile Pârvan, considerat drept părinte al arheologiei româneşti; membru al Academiei Române (m. 26 iunie 1927).

1891 - A încetat din viaţă scriitorul american Herman Melville: "Moby Dick" (n. 1 august 1819).

1895 - A încetat din viaţă chimistul şi biologul Louis Pasteur; a descoperit natura infecţioasă a unor boli ale omului şi animalelor (antraxul, pesta aviară) (n. 27 decembrie 1822).

1899 - A încetat din viaţă pictorul simbolist italian Giovanni Segantini, reprezentant al curentului Art Nouveau (n.15 ianuarie 1858).

1914 - A avut loc urcarea pe tron a regelui Ferdinand I de Hohenzollern-Sigmaringen (1865-1927), nepotul şi succesorul regelui Carol I (n. 1839 - m. 1914).

1916 - S-a născut actorul american Peter Finch, deţinător, în 1977, al Premiului Oscar pentru rolul din filmul "Network" (m. 14 ianuarie 1977).

1924 - S-a născut actorul italian Marcello Mastroianni: "La dolce vita", "Nopţi albe" (m. 19 decembrie 1996).

1930 - S-a născut scriitorul Petre Sălcudeanu, fost ministru al Culturii, membru fondator al Uniunii Scriitorilor din România (d. 6 noiembrie 2005).

1966 - A încetat din viaţă André Breton, poet şi prozator, teoretician şi principalul animator al mişcării suprarealiste - "Manifestul suprarealismului" (n. 19 februarie 1896).

1970 - A încetat din viaţă scriitorul american John Roderigo (Dos Pasos), reprezentant al "generaţiei pierdute"; a introdus noi procedee literare, similare montajului de film ("Manhattan Transfer", trilogia "SUA") (n. 14 ianuarie 1896).

1978 - A încetat din viaţă Papa Ioan Paul I; a avut cel mai scurt pontificat din istoria modernă, doar 34 de zile (n. 17 octombrie 1912).

1993 - La şedinţa Adunării Parlamentare a Consiliului Europei, consacrată dezbaterii cererii României de aderare la Comunitatea Europeană, ţara noastră a primit aviz favorabil de aderare.
1997 - Naveta spaţială americană Atlantis s-a cuplat cu staţia orbitală rusă Mir, pentru a-l aduce la bordul acesteia pe cosmonatul american David Wolf care l-a înlocuit pe astronautul Michael Foale.

1998 - Social-democratul Gerhard Schröder a fost ales cancelar al Germaniei, punând capăt celor 16 ani de conducere creştin-democrată a cancelarului Helmut Kohl.

2003 - A încetat din viaţă regizorul, scriitorul, scenaristul şi producătorul american de origine greacă, Elia Cazan (Kazanjoglous); laureat în 1999 al Premiului Oscar pentru întreaga activitate. (n. 7 septembrie 1909).

2003 - A încetat din viaţă Althea Gibson, prima jucătoare de culoare care a participat la turneul US Open în 1950 şi a câştigat, pe lângă US Open, şi la turneul de la Wimbledon.

2007 - A încetat din viaţă regizorul şi scenaristul român Savel Stiopul (n. 15 iunie 1926).

2008 - Compania americană SpaceX a lansat pe orbită prima navă spaţială privată, Falcon 1.

2009 - A decedat publicistul Marius Grozea, redactor-şef la Radio România Tineret între anii 1990 - 1991; în 2004, câştigă Premiul Clubului Român de Presă, la secţiunea Talk-Show Radio, cu emisiunea "Maraton Blue Jeans"

Sursa : aici


PARTI DE PROPOZITIE







Imaginary friend




de Kenn Nesbitt



I came to school today
with my imaginary friend.
When everyone said "hi" to him,
I said, "He's just pretend."





But no one seemed to notice,
which I thought was pretty weird.
It turns out he'd imagined me,
and, poof, I disappeared. 


Related Posts Plugin for WordPress, Blogger...