HANSEL ŞI GRETEL

                                                                                                               de FRAŢII GRIMM

TEXT PRESCURTAT

A fost odată ca niciodată un tăietor de lemne tare nevoiaş care-şi avea căscioara la marginea unui codru nesfârşit, unde-şi ducea viaţa împre­ună cu nevastă-sa şi cei doi copii ai săi. Pe băieţel îl chema Hansel, iar pe fetiţă Gretel.

Atât de săraci erau că nu aveau cu ce-şi potoli foamea, iar într-o bună zi, fiind foamete în ţară, nu au mai putut să-şi cumpere nici măcar o pâine.

— Ce ne facem femeie? Cu ce-i vom hrăni pe bieţii copii, căci nu mai avem nici de unele?...

— Ştii ceva, bărbate — răspunse femeia — mâine în zori îi ducem în pădurea deasă şi îi lăsăm acolo.

—  Nu, femeie, nici în ruptul capu­lui, spuse bărbatul.

Dar femeia nu-i dădu pace până ce omul nostru nu se-nvoi.

Copiii, neputând să închidă ochii din cauza foamei, auziră totul. După ce părinţii adormiră, Hansel se sculă, se strecură afară, şi îşi umplu buzu­narele cu pietricelele albe ce se aflau în faţa căsuţei. Apoi se întoarse în casă şi o linişti pe Gretel care plângea cu lacrimi amare:

— Dormi în pace, dragă surioară, căci găsesc eu o scăpare!...

Nici nu se lumină bine de ziuă că maştera se răsti:

—  la sculaţi-vă leneşilor, că mer­gem la pădure să aducem lemne.

Apoi le dădu câte o bucată de pâine şi plecară. Dar pe drum Hansel se oprea şi se uita în urmă.

Şi de fiecare dată când se oprea, scotea din buzunar câte o pietricică şi o lăsa să cadă pe cărare.

După ce se afundară bine în pădu­rea cea deasă, omul potrivi un foc copiilor,iar femeia le grăi:

—  Staţi lângă foc, copii, şi hodiniţi-vă, că noi mergem mai încolo, în desiş, să tăiem lemne. Când om isprăvi lucrul, ne întoarcem să vă luăm acasă.

Hansel şi Gretel se aşezară lângă foc şi aşteptară... aşteptară... până ce, doborâţi de oboseală, adormiră buş­tean.

Când s-au trezit era beznă adâncă că nu vedeai la doi paşi. Când răsări luna, Hansel îşi luă surioara înfrico­şată de mână şi începură a merge pe urma pietricelelor. Merseră aşa toa­tă noaptea şi când mijiră zorile, ajun­seră la casa părintească.

—  Copii răi ce sunteţi — le spuse prefăcuta de femeie — de ce aţi dor­mit în pădure atâta vreme?

Am crezut că nu mai vreţi să vă întoarceţi la casa voastră...

Nu trecu multă vreme şi nevoile începură să-i apese mai rău ca înainte.

Şi numai ce, într-o noapte, copiii o auziră pe femeie zicându-i lui bărbatu-său.

—  Am terminat iară merindele şi nu mai avem ce mânca. Trebuie să ne descotorosim de copii! O să-i ducem în afundul pădurii, ca să nu mai poată găsi drumul de-or voi să se reîntoarcă acasă.

Copiii erau însă treji şi auziră toa­tă vorba lor. Hansel se sculă din pat şi vru să iasă afară ca să adune pietri­cele, dar femeia avusese grijă să zăvorască uşa şi băiatul nu putu ieşi.

În zori femeia îi sculă, le dete o bucăţică de pâine şi porniră pe poteca ce ducea spre pădure. Pe drum, Hansel începu a face firimituri în buzunar şi din loc în loc se oprea să le presare pe jos. Femeia îi duse pe copii departe, departe, în adâncul pădurii, unde nu mai fuseseră în viaţa lor.

Într-un luminiş, mama le zise, cât putu ea de blând:

—  Rămâneţi aici, copilaşi, şi de v-o birui oboseala, n-aveţi decât să puneţi capul jos şi să dormiţi oleacă.

Pe seară, când om sfârşi lucrul ne întoarcem să vă luăm.

Zburară orele ca clipele, se lăsă şi amurgul, dar vezi că nimeni nu se arăta, să-i ia pe bieţii copii.

Dacă văzu ce se întâmplase, Hansel o mângâie pe surioara lui şi-i zise:

—  Să rămânem aici până va răsări luna, că atunci ne-o fi mai uşor să găsim firimiturile pe care le-am împrăştiat. Ele or să ne arate drumul spre casă.

Dară atunci când răsări luna nu au mai găsit nici o firimitură. Păsările pădurii le ciuguliseră pe toate.

Merseră întreaga noapte şi mai merseră încă o zi din zori şi până-n seară şi tot nu izbutiră să iasă din pădure.

Se ivi şi a treia dimineaţă de când copiii părăsiseră casa părintească. Când se făcu ora prânzului ajunseră la o căsuţă. Toată căsuţa era făcută din turtă dulce, iar geamurile erau din zahăr curat.

—  Hai să începem să mâncăm! zise Hansel. Eu o să mănânc o bucată din acoperiş iar tu, Gretel, gustă din fereastra asta că e tare dulce.

Şi când nici nu se aşteptau, odată se deschise uşa şi o femeie bătrână de tot, ce se sprijinea într-o cârjă, ieşi din casă târşâindu-şi picioarele.

—  Ei, copiii mei dragi, da' cine v-a adus aici ? Poftiţi înăuntru şi rămâneţi la mine, că nu vă fac nici un rău! Şi luându-i pe amândoi de mână, îi duse în căsuţă.

După ce se ospătară ei bine, bătrâna le pregăti un pat şi Hansel şi Gretel se culcară fără nici o grijă. Bătrâna era însă o vrăjitoare haină care prindea copii, îi fierbea şi apoi îi mânca.

De cum se iviră zorile, vrăjitoarea fu în picioare, ca nu cumva să se tre­zească copiii. Apoi, apucându-l pe Hansel cu mâna ei sfrijită, îl duse într-un grajd cu gratii de fier şi-l închi­se acolo.

Apoi intră în camera unde dormea Gretel, o trezi şi începu să o ocă­rască:

—  Scoală, leneşo,şi du-te şi adu apă, să-i faci o fiertură bună lui frate-tău că trebuie să-l îngrăşăm!...

Acu' e numai piele şi os, da' când s-o îngrăşa, o să-l mănânc!

În fiecare dimineaţă, baba se stre­cura, şontâcăind, până la grajd şi striga:

—  Hansel, ia scoate un deget afară să văd de te-ai îngrăşat destul...

Cum vrăjitoarea nu vedea bine, isteţul de Hansel îi dădea prin gratii un oscior şi de fiecare dată se tot minuna cotoroanţa că nu se mai în­graşă.

Într-o zi îşi pierdu răbdarea şi îi strigă fetiţei:

—  Hei, Gretel, grăbeşte-te de adu apă că pe Hansel îl tai mâine şi îl pun la fiert.

Nici nu se luminase bine de ziuă, când începu Gretel să robotească.

—  Mai întâi aş vrea să punem aluatul la copt, auzi tu ? — se răsti baba la Gretel şi o îmbrânci afară unde era cuptorul din care ieşeau limbi de flăcări. Vâră-te înăuntru şi vezi dacă-i destul de încins, ca să punem pâinea!...

Gretel băgă de seamă că vrăjitoa­rea vroia să o închidă în cuptor ca să se rumenească şi apoi să o mănânce şi se prefăcu că-i nătângă şi neîndemânatecă:

—  Aş intra, da' nu ştiu cum să fac...

—  Eşti proastă ca o gâscă! o ocărî baba. la te uită, eu aş putea să încap în el! Şi se apropie de cuptor şi-şi vârî capul în el.

Gretel doar asta aştepta: îi dădu un brânci zgripţuroaicei de se duse până-n fundul cuptorului. Apoi în­chise uşa de fier şi puse zăvorul. Şi vrăjitoarea pieri ca o netrebnică arsă de dogoare.

Gretel dădu fuga până la grajdul unde era închis Hansel şi, deschizându-l, strigă bucuroasă:

—  Am scăpat, Hansel, am scăpat, frăţioare! Vrăjitoarea a pierit!

Intrară apoi în căsuţă şi îşi umplură buzunarele cu nestemate şi mărgări­tare ce se aflau în sipetele vrăjitoarei.

Apoi plecară şi merseră, merseră, cale de câteva ceasuri, trecură peste o apă mare, mai merseră ce mai merseră şi, într-un sfârşit, numai ce zăriră din depărtare casa părintească.

Când trecură pragul casei săriră de gâtul tatălui lor. Pe femeie însă nu o mai găsiră pentru că murise.

Şi începură a-şi deşerta buzunarele de mărgăritare şi nestemate, de te mirai de unde mai ies atâtea.

Şi aşa scăpară de griji şi trăiră împreună numai în bucurie şi fericire.

Visul

                                      după Gheorghe Tomozei

Am visat aşa deodată

că-ntr-o ţară fermecată

munţii sunt de ciocolată

cu piscuri de îngheţată.

Iar când plouă stropuri-stropuri

cad din nori lungi siropuri

de zmeură şi măceşe

şi-alte multe pe alese.

Pietrele-s zaharicale,

miere, cerurile goale

iară plopul făcea pere

şi răchita micşunele.

Am ţipat şi m-am trezit,

de tot dulcele scârbit.

Chipul mi-l spălai cu apă,

pâine am cerut şi-o ceapă...

Regele poeziei romanesti - problema istorica :)

« Regele poeziei romanesti », pasoptist de frunte, Vasile Alecsandri s-a nascut la Bacau. Aflati cati ani a trait stiind ca in anul UNIRII din 1859 avea 38 de ani si s-a stins in anul in care suma dintre numarul format din ultimele doua cifre si numarul format din primele doua cifre egala cu 108, iar o treime din al doilea numar este cu 24 mai mica decat o treime din primul numar.

          RASPUNS : 1890                    

De ce este iarba aşa de frumoasă?

                                                           după Elia David

Iarba este aşa de frumoasă

pentru că ea nu stă niciodată în casă,

pentru că respiră aerul foarte curat

pe care dimineaţa i l-a lăsat.

Când noi încă dormim,

fiindcă începe o zi obositoare,

firul de iarbă se strâmbă deja la bobul de rouă 

sau se duelează cu o rază de soare.

Orice vrăbiuţă poate să dea mărturie

că firul de iarbă... aşa este el din copilărie.

Deşi un fir, cu încă un fir, 

atunci când adie vântul,

fac să pară că iarba mai are puţin 

şi lasă în urmă pământul.

Doua rascoale taranesti - problema istorica :)

            Taranii iobagi din Transilvania nemaiputand indura greutatea birurilor au cautat sa-si faca singuri dreptate prin doua rascoale ; daca adunam anii incare au avut loc obtinem 2951. A doua rascoala a avut loc peste 77 ani de la prima. Aflati in cee ani au avut cele doua rascoale.  

          RASPUNS : 1437, 1514

3 aprilie - Ziua Jandarmeriei Romane!

Momentul care marchează întemeierea Jandarmeriei Române a fost 3 aprilie 1850 când, printr-un ofis domnesc, domnitorul Grigore Alexandru Ghica a aprobat hotarârea Divanului obştesc, semnând "Legiuirea pentru reformarea Corpului slujitorilor în jandarmi". Prin această lege, s-a dat statut juridic armei Jandarmeriei şi i s-au stabilit principiile de organizare şi funcţionare. Ca urmare, legea prevedea că Regimentul de jandarmi din Moldova se împarte în două subdiviziuni, fiecare având zona de responsabilitate formata din câte şase ţinuturi (judeţe). La fiecare ţinut era repartizată câte o companie de jandarmi, la care se adauga câte o companie la Isprăvnicia Iaşului şi la Poliţia Capitalei (Iaşi). În total, 14 companii de jandarmi ce totalizau un efectiv de 1433 jandarmi călări si pedeştri. Totodată, în această lege se stabilea Jandarmeriei urmatoarele misiuni: privegherea siguranţei publice, ţinerea unei bune orânduieli şi ducerea la îndeplinire a legilor. În ceea ce priveşte executarea serviciului, se prevedea că Jandarmeria executa un serviciu ordinar, care se realizează zilnic, pe baza regulamentelor sale şi un serviciu extraordinar, pe care îl executa la solicitarea autorităţilor. De asemenea, se prevedea pentru executarea serviciului extraordinar, constituirea de subunităţi mobile.

În perioada domniei lui Alexandru Ioan Cuza, Jandarmeria a fost supusă unui amplu proces de modernizare, ca de altfel toate instituţiile statului naţional modern român.
Astfel, odată cu transformarea Regimentului de jandarmi în Legion de jandarmi, începe şi procesul de înlocuire treptată a escadroanelor şi companiilor de jandarmi, cu escadroane de dorobanţi, pe baza Ordonanţei nr.896 din 20 iunie 1864.
Apoi, prin Legea de organizare a puterii armate în România, din noiembrie 1864 Jandarmeria este organizată pe principii noi, scoasă de sub administraţia Ministerului de Interne şi subordonată direct Ministerului de Război, ca element component al armatei permanente.
Legea Jandarmeriei din 1850 şi Regulamentul jandarmilor de oraş din 1665 au constituit principalele documente pe baza cărora şi-a organizat şi desfăşurat activitatea Jandarmeria, iar în perioada următoare au fost documentele care au stat la baza elaborării de noi legi şi regulamente.

Transformarea societăţii româneşti inaugurată prin Revoluţia din Decembrie 1989 şi reaşezarea instituţiilor de stat pe temelii democratice de drept au favorizat în mod decisiv atât remodelarea instituţiei Jandarmeriei, cât şi elaborarea unei concepţii noi cu privire la locul şi rolul forţelor de ordine internă, la sfârşitul secolului XX şi începutul secolului XXI.

În conformitate cu Hotărârea de Guvern nr.0749 din 5 iulie 1990 cu privire la creşterea capacităţii de acţiune şi îmbunătăţirea structurii organizatorice a Ministerului de Interne, Comandamentul trupelor de Pază şi Ordine s-a transformat în Comandamentul Trupelor de Jandarmi; ulterior, prin Legea nr.40 din 18 decembrie 1990, s-au legiferat structura şi atribuţiile trupelor de jandarmi, instruite pentru a veghea la executarea legilor, la supravegherea şi informarea organelor superioare asupra stării de fapt în situaţii în care se ameninţă siguranţa şi ordinea publică în caz de tulburări interne pentru intervenţia în scopul restabilirii ei.

Sursa: iparomania

Sfarsitul vietii lui Constantin Brancoveanu - problema istorica :)

Domnitorul Constantin Brancoveanu a urcat pe tronul Tarii Romanesti in 1688. A fost ctitorul multor manastiri si biserici. A avut o moarte cruda : impreuna cu cei patru fii ai sai a fost decapitat la Constantinopol. Aflati anul acestei tragedii stiind ca :

-         scazand din numarul format din primele doua cifre o unitate, doimea noului numar va fi cu o unitate mai mare decat doimea numarului format din ultimele doua cifre ;

-         suma numarului format din primele doua cifre si a numarului format cu ultimele doua cifre este 31.

RASPUNS : 1714

1 aprilie - Ziua Internaţională a Păsărilor

Nu este o păcăleală!

Brâncuși spunea: „Spre imensitatea văzduhului - aceasta este Pasărea mea. Copil fiind, am visat totdeauna că aş fi vroit să zbor printre arbori, spre ceruri. De 45 de ani port nostalgia visului acestuia şi continuu să creez Păsări măiestre. Eu nu doresc să reprezint o pasăre, ci să exprim însuşirea în sine, spiritul ei: zborul, elanul..."

Pentru majoritatea oamenilor, 1 Aprilie este ziua păcălelii. Dar, pentru iubitorii de păsări şi ornitologi această zi aparţine celebrării Zilei Internaţionale a Păsărilor.

Această zi este, anual, marcată în cadrul programului UNESCO “Omul şi bisofera”, neîntâmplator fiind celebrată în Aprilie. La 1 aprilie 1906 a fost semnată Convenţia Internaţională pentru Protecţia Păsărilor, unul din primele documente ecologice.

Ziua Păsărilor nu semnifică doar celebrarea semnării Convenţiei, cât şi perioada de migrare a păsărilor din iarnă spre primăvară. Primul eveniment ecologic al lunii aprilie, cu o istorie centenară, are, invariabil, ca scop să educe noua generaţie spre a iubi şi a avea grijă de păsările sălbatice.

Din cele aproximativ 100.000 păsări din lume avifauna din România include un total de 383 specii, dintre care o specie a fost introdusă de oameni şi alte 10 specii enumerate se găsesc accidental în România și nu sunt incluse în numărul total al speciilor. 12 specii sunt ameninţate la nivel global.

În România, această sărbătoare îşi are originea în perioada dintre cele două războaie mondiale, fiind sărbătorită, mai ales, în şcoli. Elevii instalau în acea zi sau în duminica apropiată cuiburile artificiale pe care le construiseră pentru păsari în timpul iernii. Această tradiţie a fost reînviată în 1993 de Societatea Ornitologică Română. Din luna martie a anului 1994, Ziua Păsărilor este sărbătorită în fiecare an în România.

De-a lungul anilor, păsările au fost sursă de inspiraţie pentru cântăreţi, pictori, scriitori, filme, bijutieri şi chiar şi pentru construcţia avioanelor. Conform unui articol publicat pe www.green-report.ro Wei Shyy, şeful Departamentului de Inginerie Aerospaţială şi autorul lucrării “The Aerodinamics of Low Reynolds Number Flyers” declara: “Păsările, cu siguranţă, au nişte proprietăţi mecanice variate pe care noi, încă, nu le-am incorporat în inginerie. Nu numai că sunt mai uşoare, dar au mult mai multe structuri adaptive şi capabilităţi de integrare a aerodinamicii în formele aripilor şi a corpului, care se schimbă mereu. Păsările au capabilităţi incredibile de a rămâne intacte prin vânt, ploi şi ninsori.”

“Din punctul de vedere-al aerului,/

soarele-i un aer plin de păsări,/

aripă în aripă zbătând./

Oamenii sunt păsări nemaiîntâlnite,/

cu aripi crescute înlăuntru,/

care bat plutind, planând,/

într-un aer mai curat - care e gândul!”

 – “Lauda Omului” Nichita Stănescu.

"Există o legendă despre o pasăre care cântă o singură dată în viaţă, mai dulce decât orice altă vietate de pe faţa pământului. Din momentul în care îşi părăseşte cuibul, caută un copac cu spini şi nu-şi găseşte odihna până nu-l află. Apoi, cântând printre ramurile sălbatice, ea se aruncă singură în spinul cel mai lung şi cel mai ascuţit. Si, în extazul morţii, ea se înalţă deasupra proprii agonii, scoţând un tril mai dulce decât al privighetorii sau al ciocârliei. Un cântec al cărui preţ suprem este însăşi existenţa. Întreaga lume înmărmureşte ascultându-l şi Dumnezeu, în Paradisul său, zâmbeşte. Pentru că ceea ce este mai bun în viaţa noastră se obţine cu preţul unei dureri existenţiale or, cel puţin, aşa spune legenda..." – poveste relatată în Pasărea Spin, film de succes al anilor '80, în rolul principal fiind Richard Chamberlain.

Sursa : aici

1 aprilie - Ziua Păcălelilor

- Farse celebre - 

Este o zi memorabilă, pune la încercare ingeniozitatea şi umorul, stârneşte zâmbete şi râsete, aduce voie bună sau uneori scurte momente de stânjeneală. Poate că nu a fost declarată în mod oficial zi de sărbătoare, însă ziua de 1 Aprilie este celebrată în mai multe ţări ale lumii. Marcată mai întâi în Europa,  Ziua Păcălelilor a emigrat peste ocean şi apoi pe tot globul.

u se cunosc cu exactitate originile zilei de 1 aprilie ca Zi a Păcălelilor, dar presupunerile şi teoriile istoricilor spun că obiceiul farselor ar fi o împletire de obiceiuri populare locale specifice fiecărei ţări, legende străvechi şi ceremonialuri de întâmpinare a Anului Nou şi ulterior, a primăverii.

Când şi unde s-a dat startul păcălelilor?

Obiceiul de a păcăli ar data din timpul Romei antice, spun unii istorici, şi ar fi fost inclus în cadrul serbarilor Hilaria pe care romanii le organizau pe 25 martie. Râzând şi glumind, romanii celebrau echinocţiul şi instalarea primăverii, care de multe ori joacă feste şi păcăleşte oamenii cu schimbări bruşte şi capricioase ale vremii.

Conform unei alte teorii speculative, Ziua Păcălelilor ar avea de fapt legătură cu Festivalul hindus Holi, festival ce are loc la finele lui martie şi reaminteşte anual de victoria asupra răului. În zilele de sărbătoare ale festivalului, s-a păstrat obiceiul de a aprinde un foc mare, purificator.

Sau, o altă ipoteză, acceptată de majoritate, susţine că originea zilei de 1 aprilie are strânsă legătură cu schimbarea calendarului iulian cu cel gregorian în Franţa, în 1582, în timpul lui Carol al IX-lea.

Atunci, veştile circulau mai greu şi cei care nu aflaseră ca Anul Nou s-a mutat la 1 ianuarie şi continuau să-l sărbătorească la 1 aprilie, erau numiţi poisson d'Avril (peşte de aprilie) şi ţinta glumelor şi farselor celorlalţi.

Pe spatele lor se prindea un peşte din hârtie, pe care trebuiau să-l poarte toată ziua, care  simboliza că erau la fel de naivi şi uşor de păcălit ca şi un peşte uşor de prins. Şi acum,  Ziua Păcălelilor este sărbătorită în Franţa prin cadouri constând fie în felicitari cu peşti, fie în bomboane de ciocolată în formă de peşte.

1 Aprilie ca Zi a Păcălelilor s-a răspândit apoi şi în Marea Britanie, în secolul XVIII. Până la 1752, Marea Britanie a refuzat să accepte noul calendar, iar pe măsura trecerii timpului, felicitările trimise pentru Anul Nou la 1 aprilie au început să fie considerate farse, fiind însoţite adeseori de cadouri hazlii.

În Anglia, cel păcălit este numit "noddy" şi trebuie să poarte o coadă ataşată pantalonilor sau fustei. În Scoţia, Ziua Păcălelilor este marcată şi acum timp de două zile, iar celor care se lasă păcăliţi li se spune "April qowk" sau "April cuckoo" (cuc de aprilie),  şi sunt consideraţi, asemenea păsării, naivi sau nătângi.

Importanţa cu care este privită Ziua Păcălelilor în Marea Britanie este dovedită şi de emisiunile TV, care nu de multe ori au derutat populaţia.

În Spania, celor păcăliţi de 1 Aprilie li se atribuie epitetul de "nătărăi".

Japonezii sărbătoresc la 1 aprilie "Ziua păpuşilor", sau "Ziua bucuriei celor mici", cărora le oferă în dar păpuşi.

Ziua Păcălelilor este sărbătorită şi în unele state din America Latină - Peru, Mexic şi Columbia, dar la 28 Decembrie, sub numele de "Dia de los inocentes" (ziua celor naivi). Demult, în Mexic, “Dia de los inocentes" era ziua în care creştinii îi plângeau pe copiii măcelariţi de Herod, însă, în timp, semnificaţia celei mai nefericite zile a evoluat de la tristeţe, la veselia păcălelilor.

În Iran şi în unele părţi din India, Ziua Păcălelilor e numită "Sizdah Bedar", are loc în cea de-a 13-a zi a Anului Nou (Noruz), şi este una dintre cele mai vechi tradiţii de acest gen.

La romani, Ziua pacalelilor s-a împământenit abia în secolul XIX, deşi saşii şi svabii de la noi aveau mai demult o tradiţie ca de 1 aprilie să-şi facă farse şi se păcăleasca unii pe altii. Românii, hâtri din fire,  i-au avut însă pe eroii de poveste Păcală şi Tândală, pe Danilă Prepeleac, Stan Păţitul sau Pepelea, şi au inventat Păcălici, jocul de cărţi care ne-a bucurat copilăria.

Cele mai celebre păcăleli făcute de-a lungul timpului

La 31 martie 1940, Institutul Franklin din Philadelphia, SUA, a publicat un comunicat care anunţa că a doua zi va fi sfârşitul lumii, informaţia a fost preluată şi difuzata de un post de radio, care a precizat că apocalipsa va veni la 1 aprilie, la ora 15 fix. Ştirea preciza,  nu e o păcăleală de 1 aprilie pentru că informaţia a fost  confirmată şi de Wagner Schlesinger, directorul Planetarium-ului din oraş. Panica a luat sfârşit abia după ce astronomii au negat predicţia, iar autorul farsei, ofiţerul de presă al Institutului Franklin, William Castellini, a fost demis.

În anul 1950, o televiziune olandeză a anunţat că Turnul din Pisa s-a prăbuşit.

În 1957, BBC difuzează o ştire de trei minute în care se spune că la o fermă din Elveţia s-au obţinut recolte record de spaghetti şi arătau imagini cu tăieţei recoltaţi din copaci. Ştirea a fost atât de credibilă încât unii au cerut detalii legate de plantaţie şi de unde ar putea cumpăra puieţi.

În 1980, tot BBC a anunţat că legendarul ceas mecanic londonez Big Ben va fi înlocuit cu unul electronic. Informaţia a revoltat opinia publică britanică, o mulţime de cetăţeni exprimându-şi protestul în legătură cu această decizie. O parte dintre oameni au întrebat de unde se pot cumpăra bucăţi din vechiul Big Ben.

La 1 aprilie 1983, agenţia de stiri Associated Press anunţa că profesorul de istorie Joseph Boskin de la Universitatea din Boston a reuşit să stabilească originea "Zilei bufonului". El afirma că bufonul Kugel de la curtea Împăratului Constantin s-a lăudat că ar putea conduce Imperiul Roman la fel de bine ca şi stăpânul său.

Acestuia i-a plăcut ideea şi i-a permis măscăriciului să se aşeze la cârma ţării o zi pe an, de 1 aprilie. Bufonul a decretat ca în acea zi să fie acceptate doar lucrurile absurde, dând astfel naştere tradiţiei păcălelilor. Difuzată de o agenţie de presă serioasă, ştirea a fost preluată de toată presa americană. Reporterul care-l intervievase pe profesorul Boskin a aflat, odată cu toţi cititorii, că a fost păcălit, după ce Universitatea din Boston a dat un comunicat de presă prin care îşi cerea scuze pentru glumă.

În 1993, primăria oraşului Koln (Germania) le-a făcut o farsă celor care practicau jogging în parcul din centru. Gardienii i-au oprit pe alergători, spunându-le că tocmai a fost votată o lege, cărora dacă nu i se conformează, vor fi amendaţi. Gardienii spuneau că legea impune încadrarea alergătorului în limita de 6 km/h, nici mai mult, dar nici mai puţin. Motivul? O altă viteză ar fi deranjat veveriţele din parc, aflate în perioada împerecherii.

Ziarul "Irish Times" a anunţat în 1995 că Disneyland negociează cu guvernul rus privind achiziţionare trupului lui Lenin în vederea expunerii lui, cu tot cu mausoleu, în parcul de distracţii din Paris.

Revista "New Mexicans for Science and Reason" spunea într-un articol, publicat în 1998, că autorităţile statului american Alabama intenţionează să schimbe valoarea numărului Pi din 3,14, pe care o considera "necreştină", în 3,0, "valoare conformă cu Biblia". Autorităţile din Alabama au început să fie bombardate cu scrisori şi telefoane de protest din toată lumea.

Şi vedetele au fost motiv de păcăleli.

Site-ul muzical Wall of Sound publica în 1999 un articol conform căruia cântăreaţa Britney Spears are, de fapt, 28 de ani în loc de 17. Dezvăluirea venea după ce diva pozase provocator pentru coperta revistei Rolling Stone. Pentru a fi credibil, articolul era foarte "documentat". Spre exemplu era dezvăluit adevăratul nume al lui Spears era Belinda Sue Spearson, născută în West Baton Rouge la 7 august 1970, absolventă a liceului Robert E. Lee. Foştii colegi de clasă erau citaţi în articol pentru a confirma vârsta cântăreţei. Consecinţa? Sute de oameni au sunat la casa de discuri a lui Britney, pentru a se lămuri dacă povestea e reală sau nu.

Superstiţii legate de păcălelile de 1 aprilie

• Se spune că este bine să faci farsele înainte de ora prânzului, pentru că altminteri vei avea ghinion tot anul.
• Cei care nu tolerează sau nu gustă cu umor farsele vor avea şi ei ghinion.
• Se mai spune că, dacă o fată frumoasă reuşeşte să te păcălească, trebuie să o iei de nevastă sau măcar să fii prietenul ei.
• Să te căsătoreşti la 1 aprilie nu e foarte indicat: bărbatul însurat în această zi va fi sub papucul nevestei până la sfârşitul vieţii.
• Copiii născuţi la 1 aprilie vor avea noroc pe aproape toate planurile, dar ar face bine să se ferească de jocurile de noroc, care le vor ruina viaţa.

Supranumita şi Ziua Păcălelilor, 1 aprilie este alături de 1 iunie şi una dintre zilele preferate ale copiilor, care încearcă în fiecare an să îşi păcălească părinţii şi profesorii.

Pentru cei cu simţul umorului dezvoltat şi cu un gust deosebit pentru farse, ziua de 1 aprilie este un prilej foarte bun de distracţie. Pentru cei cu mulţi “duşmani” sau prieteni glumeţi, s-ar putea să fie mai degrabă o zi în care să nu îşi dorească să iasă din casă.

După cum spunea Mark Twain, “ziua de 1 aprilie este ziua în care ne amintim ce suntem în celelalte 364 de zile ale anului”.

Sursa : aici

CALENDAR SĂRBĂTORI NAŢIONALE ŞI INTERNAŢIONALE - LUNA APRILIE

01 aprilie- Ziua Pacalelilor

01 aprilie-Ziua Păsărilor

02 aprilie-Ziua NATO

03 aprilie-Ziua Jandarmeriei

07 aprilie- Ziua Mondială a Sănătăţii

9 aprilie-Ziua Internaţională a Monumentelor şi Siturilor

15 aprilie- Ziua Diagnosticării Diabetului

18 aprilie-Ziua  Internaţională a Monumentelor şi Siturilor

22 aprilie-Ziua Pământului (earth day)

23 aprilie-Ziua Internaţională a Cărţii şi a Drepturilor de Autor

23 aprilie-Sfântul Gheorghe

24 aprilie-Ziua Mondială a Protecţiei Animalelor de Laborator

28 aprilie-Ziua Mondială a Siguranţei şi Sănătăţii la locul de muncă(ziua internaţională a victimelor accidentelor de munca)

29 aprilie-Ziua Internaţională a Dansului