Proverbe și zicători despre iarnă
- Omul gospodar îşi face vara sanie şi iarna car.
- Are să ne întrebe iarna ce am făcut vara.
- Dacă vara te plimbi o zi, iarna flămânzeşti zece.
- Iarna se îndulcesc perele acre.
- O vorbă bună poate încălzi trei luni de iarnă.
- Vara-ntins la umbră doarme şi iarna moare de foame.
- Cine n-are vara minte, iarna nu mănâncă plăcinte.
- Decembrie mântuie anul, dar începe iarna.
- Cine vara petrece cântând, iarna rămâne flămând.
- O toamnă cu multe fulgere e urmată de o iarnă blândă.
- Fie iarna cât de rece, numai Mărţişor de-ar trece.
- Te-o întreba iarna ce-ai lucrat vara.
- Câinele toată iarna îşi face casă, iar vara se duce la umbră.
- Pe iarnă n-o mănâncă lupul.
- Dacă se învaţă câinele vara după căruţă, se ia şi iarna după sanie.
- În ploaia de vară şi în soarele de iarnă să nu te-ncrezi.
Sursa - aici
Un iepuraş isteţ
Într-o zi, iepuraşul îi spune mamei sale: “Am văzut că sunt o mulţime de ciuperci pe versantul muntelui. Mă ducă să culeg câteva.”
Mama-iepure îi spune fiului său: “Dragul meu, mă bucur că vrei să mă ajuţi. Dar ai grijă!”
“Stai fără grijă, mamă”, a spus iepuraşul, după care a luat un coş şi s-a îndreptat spre munte.
Iepuraşul a început să culeagă vesel ciupercile şi în scurt timp coşul era plin.
Când se pregătea să pornească spre casă, a văzut un lup fioros la doar câţiva metri de el. Nu avea timp să fugă şi era extrem de speriat. Atunci i-a venit o idee!
“Auuu!”, a început să strige iepuraşul. “Mă doare stomacul!”, a continuat acesta în timp ce se ţinea de burtă.
Lupul s-a apropiat şi uimit, îl întreabă pe iepure: “Ce ai păţit??”.
“Cred că am mâncat nişte ciuperci otrăvitoare şi acum mă doare stomacul. În scurt timp am să mor.”
Micul iepuraş s-a rostogolit pe pământ, a închis ochii şi s-a prefăcut mort.
Lupul s-a uitat la iepure şi şi-a spus dezamăgit: “Carnea de iepure este delicioasă, păcat că asta e otrăvită.”
Lupul a stat puţin lângă iepure, apoi a plecat.
După ce lupul s-a îndepărtat , iepuraşul s-a ridicat de pe jos, şi-a luat coşul şi a plecat în fugă spre casă.
Când a ajuns, iepuraşul i-a povestit mamei sale ce a păţit şi ce a făcut pentru a se salva.
După ce l-a ascultat pe fiul său, mama-iepure l-a îmbrăţişat şi i-a spus: “Ce copil isteț eşti! Sunt mândră de tine!”
Sursa : aici
Activităţi prin care înveți ce este respectul
- În fiecare zi a săptămânii complimentează o persoană cunoscută sau pe care abia ai cunoscut-o.
- Caută definiţia termenului “respect”. Notează definiția şi descrie modurile în care te-ai comportat cu respect, dar şi situaţiile în care nu te-ai purtat cu respect în această săptămâna.
- Fă o lista cu persoane cunoscute (prieteni, colegi, vecini etc) despre care consideri că se poartă respectuos şi spune care sunt argumentele care te-au convins să le treci pe listă.
- Discută cu părinţii despre “de ce este important să fi respectuos”.
- Spune trei moduri în care îţi poţi arăta respectul faţă de profesori.
- Fă o listă cu lucruri pe care le spun oamenii atunci când îşi arată respectul. De exemplu: te rog, mulţumesc, apreciez ceea ce ai făcut etc.
- Fă o lista cu lucruri pe care le fac oamenii când îşi arată respectul. De exemplu: ascultă fără să întrerupă, salută, oferă ajutor celor care au nevoie.
- Spune cinci lucruri pe care fiecare persoană le poate face pentru a-şi arăta respectul faţă de mediu.
- Descrie un mod respectuos în care vorbeşti la telefon.
- Eşti invitat în vizită la un prieten pentru a lua cina împreună cu familia lui. Care sunt modurile în care îţi vei arăta respectul şi politeţea atunci când ajungi, în timpul mesei sau la plecare?
Sursa : aici
Luna februarie
Luna februarie este a doua lună a anului în Calendarul Gregorian. Ziua are 11 ore și noaptea are 13 ore.
Denumirea lunii februarie derivă din latinescul ''februarius'' — de la ''februa'' — luna în care avea loc Festivalul de purificare. Purificarea era menită caselor și câmpiilor, astfel lucrurile vechi din case erau aruncate și pământul era pregătit pentru însămânțările de primăvară. Februarie a fost adăugată în calendarul roman în secolul al VII-lea î.Hr., împreună cu luna ianuarie. Această lună era închinată zeului împărăției subpământene Februs.
Calendarul evenimentelor astronomice în 2017
Soarele: la începutul lunii, răsare la 07 h 34 m și apune la 17 h 25 m, iar la sfârșitul lunii răsare la 06 h 55 m și apune la 18 h 02 m.
Luna februarie este marcată de două eclipse: una de Lună prin penumbră, care se produce la 11 februarie la 02 h 43 m și va fi vizibilă în România, iar a doua eclipsă inelară de Soare, se va produce la 26 februarie și nu va fi vizibilă din țara noastră.
La data de 19 februarie, se face trecerea în semnul zodiacal Pești.
Luna — reprezintă perioada de timp cât durează o rotație a astrului în jurul Pământului: 29 de zile, 12 ore, 44 minute și 3 secunde, aproximativ 29 zile și jumătate. În această mișcare, se disting patru faze: lună nouă, primul pătrar, lună plină, ultimul pătrar.
Fazele Lunii: la 4 februarie — Luna la Primul Pătrar la 06 h 19 m; la 11 februarie — Lună Plină (Luna începe să descrească) la 02 h 33 m; la 18 februarie — Luna la Ultimul Pătrar la 21 h 33 m; la 26 februarie — Lună Nouă (Luna începe să crească) la 16 h 58 m, potrivit Observatorului Astronomic Amiral Vasile Urseanu.
După anul 2016, care a fost un an bisect, anul 2017 este un an comun având 365 zile, luna februarie fiind de 28 zile, spre deosebire de 29 de zile în anii bisecți.
Februarie în tradiția populară
În tradiția noastră populară, luna februarie se numește Faur. Denumirea este legată de meșterii fauri, lucrători ai fierului, care pregătesc uneltele de muncă, ascut sau confecționează fiarele sau cuțitele de plug pentru începerea muncii câmpului. Pentru că are numai 28 de zile sau 29 în anii bisecți, Faur este considerat fratele cel mic al lunilor anului.
Potrivit interpretării populare, timpul reflectă capriciile copilului Faur: când râde și zâmbește, e frumos, când plânge bate viscolul, când e supărat dă ger de crapă pietrele. Conform datinei, în februarie se încheie șezătorile și, împreună cu acestea, distracțiile tinerilor din serile și nopțile lungi de iarnă. Luna februarie este marcată de două sărbători populare mai importante: Ziua Ursului și Dragobetele.
Ziua Ursului este o sărbătoare cu dată fixă (2 februarie), care deschide Anul Nou viticol și pomicol. Ziua Ursului ocupă, în calendarul popular, ziua de mijloc a Filipilor de Iarnă (Muntenia, Oltenia) sau a Martinilor de Iarnă (Banat).
Ursului, dovadă a caracterului divin, nu i se spune în această zi pe nume — urs, iar prin locurile lui obișnuite de trecere i se lasă, de obicei, o pulpă de vițel. Dacă, totuși, trebuia să i se pronunțe numele, i se zicea, cu respect, ăl Bătrân, moș Martin, Moș.
Conform tradiției, ursul ar ieși în ziua lui din bârlog să-și privească umbra pe zăpadă. Dacă este frig, ceață și nu-și vede umbra, își dărâmă bârlogul, trage un joc, merge la râu și bea o gură de apă și își vede de treburi prin pădure. Dacă timpul este frumos, e Soare și își vede umbra pe zăpadă, intră din nou în bârlog, pentru că iarna va mai dura 40 de zile.
În calendarul creștin ortodox, la această dată se prăznuiește Întâmpinarea Mântuitorului Iisus Hristos.
Pentru români, sărbătoarea ''Dragobetelui'' (24 februarie), o sărbătoare tradițională și veche românească, este înlocuită în ultimul timp cu sărbătoarea occidentală ''Sf. Valentin''.
Numele ''Dragobete'' vine de la ''beat de dragoste'' și se mai numește ''Sfântul Ion de primăvară'', cel care este fiul Babei Dochia. I se mai spune și Dragomiru-Florea sau ''Granguru'' pentru că acum are loc nunta păsărelelor din pădure. Pentru a-și atrage perechea, Graurul auriu pune câteodată în cuib un bănuț strălucitor.
Dacă în această zi ai norocul să auzi pupăza, vei fi harnic tot anul. Acesta este momentul în care cete de fete și flăcăi ''fac Dragobetele'', pornind în lume chiuind și hăulind pentru a culege ghiocei și viorele. Tinerii schimbă vorbe de dragoste între ei, sperând să fie iubiți de toți pe tot parcursul anului, potrivit etnologului Ion Ghinoiu, în volumul ''Zile și mituri. Calendarul țăranului român'' (2000).
În luna februarie timpul este considerat favorabil pentru semănatul plantelor care cresc și rodesc în pământ (ceapa, usturoiul, ridichea și alte zarzavaturi), dar și pentru unele plante care fructifică la suprafață (cânepa, inul, grâul de toamnă), pentru vopsirea lânii cu vopsele vegetale, tăierea din pădure a lemnelor de construcție etc.
Cum îi ceri scuze unui prieten după un conflict
Atunci când ai avut un conflict cu un prieten şi te simţi vinovat, o variantă ar fi să îi scrii o scrisoare pe care să i-o trimit prietenului tău, în care să îi explicit situaţia, să îi prezinţi scuzele şi să îi ceri iertare. Dacă îţi este mai uşor să scrii, decât să îi spui toate aceste lucruri, atunci cu siguranţă aceasta poată fi cea mai ușoară cale prin care vă puteți împăca.
Indiferent ce metodă alegi pentru a cere iertare unui prieten, iată care sunt lucrurile pe care nu trebuie să le omiţi, dacă vrei ca relaţia cu acesta să fie la fel de bună şi pe viitor.
- Foloseşte expresia “Îmi pare rău!”. Atenţie ce ton foloseşti, atunci când îi ceri scuze unei persoane cu care eşti în conflict, nu trebuie să ai un ton nervos sau expeditiv.
- Recunoaşte-ţi vina şi punctează exact unde ai greşit. De exemplu “Am folosit cuvinte urâte şi ştiu că te-am rănit.”
- Spune-i cum te simţi.
- Asigură-l pe prietenul tău că vei repara situaţia.
- Promite că te vei purta mai bine cu alte ocazii.
- Cere-i să te ierte!
- Sursa : aici
Abonați-vă la:
Postări (Atom)
