Simbolismul salciei de Florii

 Dupa un obicei stravechi, mentionat chiar in sec. al IV lea de catre pelerina Egeria si generalizat in toata Biserica crestina, in Duminica Floriilor se aduc in biserici ramuri de salcie. Acestea sunt binecuvantate si impartite cre­dinciosilor, in amintirea ramurilor de finic si de maslin, cu care multi­mile au intampinat pe Hristos la intrarea Sa in Ierusalim. Noi le purtam in maini ca semn al biruintei impotriva mortii. 

  Avand in vedere ca noi mergem in Duminica Floriilor cu ramuri de salcie si nu de finic, exista credinta ca Biserica a adoptat anumite simboluri care nu au temei scripturistic. Astfel, cei care impartasesc aceasta credinta, sustin ca s-a diminuat semnificatia religioasa. 

Salcia - simbol al fecioriei

De Thesmophoria, o sarbatoare legata de cultul lui Demeter si Core, femeile isi faceau un pat din ramuri de salcie pe care stateau in tot timpul sarbatorii. Salcia fiind considerata un copac ce-si distruge rodul (ea isi leapada florile inainte ca rodul sa se lege), actul pe care il faceau femeile in acea zi putea fi tradus ca o daruire spre o viata de castitate. Au fost si persoane care au vazut in sederea femeilor pe acel pat o promovare a fertilitatii, de vreme ce patul era asezat pe pamant, iar pamantul era simbolul sacru al zeitelor mame.

Salcia - planta menita sa asigure steriliatea

Avand in vedere ca salcia este un copac distrugator de rod, era considerata ca fiind planta ce asigura sterilitatea. In textele antice intalnim in acest sens, afirmatii de genul: "luati flori de salcie, frecati-le in apa si beti amestecul. Acesta va suprima orice pofta amoroasa si va face pe femei sterile" .

Salcia in Vechiul Testament

In Vechiul Testament salcia este intalnita pentru prima data in timpul sarbatorii corturilor, sarbatoare care aminteste de eliberarea evreilor din Egipt: "In ziua intai sa luati ramuri de copaci frumosi, ramuri de finici, ramuri de copaci cu frunze late si salcii de rau si sa va veseliti inaintea Domnului Dumnezeului vostru..." (Levitic 23, 40). In cadrul acestei sarbatori salcia este un simbol al bucuriei si al vietii.

Insa, in Psalmul 136, in care este descrisa disperarea evreilor aflati in robia babilonica : "La raul Babilonului, acolo am sezut si am plans, cand ne-am adus aminte de Sion. In salcii, in mijlocul lor, am atarnat harpele noastre" (1-2), salcia devine aici simbolul neputintei si al disperarii. Astfel, si in Vechiul Testament salcia isi pastreaza dualismul ei simbolic : viata si moarte.

Salcia in crestinism (Floriile)

In gandirea crestina, simbolismul salciei este intalnit pentru prima data in scrierile Pastorului Hermas. Aici martirii sunt numiti "ramuri de salcie purtatoare de rod" ale copacului divin, care este Hristos. Cu alte cuvinte cei ce si-au daruit viata lui Hristos, nu au ramas in moarte, ci au biruit-o prin Hristos.

Salcia, in scrierile unor Sfinti Parinti, o reprezinta pe Fecioara Maria. Aceasta desi alege fecioria, deci viata fara rod, naste pe Hristos.

In concluzie, trebuie sa intelegem ca folosirea salciei in cult nu este expresia acomodarii Bisericii la mediu. Dimpotriva, folosirea salciei in cult isi are bogatia sa in viata rituala a Bisericii.

Salcia in credinta populara

In popor exista credinta ca cei care nu pot ajunge la biserica, in special din motive de sanatate, trebuie sa fie loviti cu aceste ramuri de salcie binecuvantate, strigandu-se in mod repetat:

"Iesi, boala, intoarce-te sanatate!". Apoi sa se cante: "Nu sunt eu cel ce te loveste/ Ramura de salcie te loveste / Nu tu esti in suferinta / Ramura este cea care sufera / In curând va fi Pastele".

Modul in care aceasta ramura de salcie se pastreaza in gospodarie, este diferit de la o zona la alta. In Moldova si in Bucovina exista credinta ca salcia nu trebuie adusa in casa. Ea se pune intotdeauna afara, la streasina casei. Dimpotriva, in Muntenia si Oltenia, ramurele de salcie se pun la icoane.

In literatura folclorica romaneasca exista multe legende despre salcie. In una din ele se spune ca Fecioara Maria, auzind de Rastignirea lui Hristos, a plecat sa-L caute. Ajungand la malul unui rau s-a rugat de broasca sa o treaca dincolo, dar aceasta nu a vrut spunandu-i ca si ea a avut trei copii care au fost omorati de roata unei carute si nu a mai plans dupa ei. Fecioara a blestemat-o sa se usuce, dar sa nu putrezeasca niciodata. Asa a ajuns la salcie, cea care si-a facut ramurile punte pentru a o ajuta pe Fecioara sa treaca raul. Fecioara a binecuvantat-o, ca niciodata sa nu arda, sa rodeasca si sa se inmulteasca oriunde s-ar aseza.

Adrian Cocosila

Vine ziua de Florii

de Emilia Plugaru

                        Fierbe munca, fierbe glia,

                        Mic şi mare-n câmp lucrează,

                        Numai brotăcelul Oac

                        Stă pe lac şi... dirijează:

                        - Albinuţe, fluturaşi!

                        Strigă el, zvoniţi prin ţară,

                        Duceţi vestea-n lung şi-n lat,

                        Că afară-i primăvară!

                        Cât e cald şi cât e soare,

                        Râme, voi porniţi aratul!

                        Furnicuţe hărnicuţe,

                        Daţi-i zor cu semănatul!

                     Iar de vreţi cumva şi voi

                        Să munciţi un pic, copii,

                        Îngrijiţi de floricele –

                        Vine ziua de Florii!

Mesaje de Florii

In Duminica Floriilor trimite mesaje, sms-uri, urari si felicitari tuturorsarbatoritilor de Florii. Daca sunteti in pana de inspiratie va oferim cateva mesaje de Florii care va pot fi de mare folos.

 La multi ani tuturor tuturor!

 

Draga mea Floare iubita, azi de ziua ta, ganduri bune si iubire, eu astern in calea ta. Sa ai parte doar de bine, flori sa ai mereu in casa ta si alaturea de tine sa fie mereu bunul Dumnezeu.

 

E Sarbatoarea de Florii, miresmele de flori frumoase, intampina pe cel care iubirea ne-a adus in case. Iisus Hristos, fiul lui Dumnezeu, vine in casa ta aducand lumina si pace. La multi ani de Florii!

 

A venit primavara, o simtiti? E aici! Au venit si Floriile, si chiar daca mai adie si vantul priveste in gradina. Un ghiocel si multe viorele, La Multi Ani frumoasa floare si gandurile mele! 

 

Adevarata frumusete vine din suflet si incalzeste lumea cu bunatatea, onestitatea si compasiunea ei. Esti o persoana cu adevarat speciala si iti urez sa ai parte de o zi minunata.  

  

Azi uita cine esti si trezeste-te la viata odata cu natura! Fii un fluture zglobiu si aseaza-te pe prima floare a puritatii! 

  

Cine poate spune ca nu am cea mai frumoasa floare langa mine? Chiar si florile palesc in fata frumusetii sufletului tau! Sa fii sanatoasa si fericita!  

  

De ziua ta frumoasa floare sa zambesti, sa spui ce vrei, sa razi cu gura pana la urechi, sa iubesti, sa le spui celor dragi ca ii iubesti, sa fii fericita si implinita. La Multi Ani! 

  

Drumul vietii tale sa fie presarat cu flori, ghiocei ca sa iti pastrezi sufletul tanar si curat, trandafiri ca sa fii vesnic iubita si margarete pentru a-ti aminti mereu sa zambesti. Esti cea mai aleasa floare intre flori! 

  

Esti ca un trandafir crescut in inima mea.....promit sa ma transform in apa, aer, lumina pentru tine. Tu promiti sa infloresti numai pentru mine?  

  

Esti o persoana minunata si vesela. Fata ta zambitoare si inima calda imi lumineaza ziua. Sper ca de Florii sa ai parte de o zi cum esti tu… minunata! 

  

In drumul tau spre implinire imi doresc ca aceasta primavara sa fie dirijorul potrivit, sa te faca sa zambesti mai sincer, sa gandesti mai pur si sa iubesti cu mai multa daruire si pasiune. La Multi Ani de Florii!

 

Invata sa asculti florile, sa le admiri frumusetea, dar mai ales invata sa le protejezi, sa le hranesti cu dragoste si bucurie. La Multi Ani!

 

Iti multumesc ca m-ai invatat sa cred in lucrurile marunte, sa ma bucur cu tot sufletul de bogatia culorilor vietii. La Multi Ani!

 

Iti multumesc de ziua ta pentru ca m-ai iubit cu gingasia unui ghiocel, pasiunea unui trandafir si caldura unei flori de camp. La Multi Ani!

 

Iti urez sa fii binecuvantata cu o zi frumoasa! La Multi Ani!

 

Iubito, astazi am sa te imbrac cu flori si ai sa vezi ca dintre toate cea mai frumoasa esti TU! La Multi Ani!

 

Pentru ca astazi este o zi speciala pentru tine, ma alatur si eu celor ce-ti doresc din adancul sufletului sa ai parte numai de impliniri, satisfactii, multa sanatate, si Dumnezeu sa te calauzeasca si sa oranduiasca totul cum este mai bine pentru tine! Fie ca anii ce se scurg sa treaca, precum razele soarelui mangaie o floare ce sta sa infloreasca!

 

Pentru ca m-ai iubit cu gingasia unui ghiocel, cu pasiunea unui trandafir si cu caldura unei flori de camp… La multi ani!

 

Sarbatoreste sau pur si simplu fa-ti timp numai pentru tine. Este ziua ta, asa ca bucura-te din plin de ea! La Multi Ani!

 

Sper ca aceasta zi speciala sa iti aduca tone de fericire in calea ta. La multi ani, de Florii!

 

Tot ce-ti doresti, tot ce-ti lipseste, un mesaj pentru Floarea mea, de la cel ce te iubeste! La Multi Ani!

 

Un buchet de flori, pentru o persoana mai speciala decat toate florile! Esti floarea mea!

Vei primi flori de ziua ta… Sa inveti de la fiecare floare sa iubesti, sa fii tandra, sa-i luminezi pe cei din jur, sa-i lasi sa te admire, sa aduci bucurie si sarbatoare… La Multi Ani!

 

Un cer albastru fara nori, In calea ta sa fie, Sa ai in viata numai flori, Noroc si bucurie. La Multi Ani!

 

Viata mea e plina de iubire si daruire sufleteasca de cand te am langa mine! La Multi Ani!

 

Zambeste, iubeste, daruieste ... e momentul unui nou inceput. La Multi Ani de Florii!

 

Mai multe mesaje, sms-uri, urari si felicitari de Florii gasiti aici.

E sărbătoare la Florii

 de Petru Dugulescu

 

 

E sărbătoare la Florii -
Cum n-a mai fost vreodată,
Căci Cel prezis de profeţii,
Azi în Sion se-arată.

Smerit, cu chipul Său senin,
Înconjurat de gloate,
Iisus, călare pe asin,
Coboară spre cetate.

În mâini, cu crengi de palmier,
Îi ies mulţimi în cale;
Răsună al Iudeii cer,
De cânt şi osanale.

Răsună coruri de copii
Mulţimea se tot strânge,
E sărbătoare la Florii,
Dar Împaratul plânge:

Ierusalim, Ierusalim,
Ce mi-ai respins iubirea
Şi darul păcii cel sublim -
Îţi plâng nenorocirea.

Duşmanii vor împrejmui
Tot zidul tău cu schele,
Iar pentru mame şi copii
Veni-vor vremuri grele.

 

Cu lacrimi calde pe obraz
Plângea Ierusalimul ...,
Dar plânsul lui mai scaldă azi
New York-ul si Kremlin-ul.

Văzduhul Terrei e brăzdat -
De undele divine,
Iar orologiile bat
Sfârşitul care vine.

E sărbătoare pe pământ
Şi lupta pentru pace,
Se flutură lozince în vânt,
Dar Prinţul păcii tace.

Azi, nu romani şi nici barbari,
La porţi vin cu ştafeta,
Ci mii de monştrii nucleari -
Ameninţă planeta.

E sărbătoare şi e joc
Şi muzicile cântă,
Dar pace tu nu ai deloc
Şi moartea te-nspăimântă.

El hotărăşte iar o zi
Azi, cât se poate spune,
Pe Prinţul păcii-L poţi primi,
Nu amâna pe mâine!

 

 

Floriile

 de Vasile Alecsandri

 

 

Iată zile-ncălzitoare
După aspre vijelii!
Vin Floriile cu soare
Şi soarele cu Florii.

Primăvara-ncântătoare
Scoate iarba pe câmpii.
Vin Floriile cu soare
Şi soarele cu Florii.

Lumea-i toată-n sărbătoare,
Ceru-i plin de ciocârlii.
Vin Floriile cu soare
Şi soarele cu Florii.

Păcat, zău, de cine moare
Şi ferice de cei vii!
Vin Floriile cu soare
Şi soarele cu Florii.

 

Copiliţă, nu vrei oare,
Nu vrei cu mine să vii
Când Floriile-s cu soare
Şi soarele cu Florii?

Să culegem la răcoare
Viorele albăstrui?
Hai! Floriile-s cu soare
Şi soarele cu Florii.

Eu ţi-oi da de orice floare
Mii de sărutări şi mii.
Hai! Floriile-s cu soare
Şi soarele cu Florii.

Iar tu, dulce zâmbitoare,
Te-i face că te mânii ...
Hai! Floriile-s cu soare
Şi soarele cu Florii.

 

 

Lăzărelul - tradiţie de Sâmbăta Floriilor

Lazarelul este o datina practicata in unele parti ale tarii inSambata lui Lazar sau a Floriilor. Acum umbla cate 3-5 copile din casa in casa si canta pe o arie monotona un fel de cantec, care descrie moartea nefericita si inmormantarea unui june, respectiv Lazar.

Dis de dimineaţă, un grup de fete, îmbrăcate în costume tradiţionale, colindă din casă în casă în localitatea Izvoarele povestind despre moartea lui Lazăr.

Aceasta datina straveche poarta numele de Lazarel sau Lazarica, iar actiunea ei consta in a umbla cu Lazarica sau cu mireasa.

Una ditre copilele care s-au decis sa umble cu Lazarita, si anume cea mai tanara si mai frumusica, cum s-a facut de ziua, se imbraca in costum de mireasa, adica in alb, cu beteala pe cap si cu floare de lamaita in cap, peste care arunca apoi un gaz de matase alba, sau, daca e mai sarmana, un baras, mai pe scurt cu tot alaiul potoresc al unei mirese fecioare, iar celelalte, 2-5 la numar, se imbraca simplu, ca si in toate zilele.

Dupa ce s-au imbracat in chipul cum s-a aratat, se pornesc pe la case. Si cum au ajuns la o casa si sunt primite, se posteaza dinaintea ferestrelor intr-un cerc, si fetita imbracata ca mireasa, care se numeste Lazarita, prinde a se preumbla printre celelalte cate doi-trei pasi inainte si cae doi-trei pasi inadarat, fara a rosti vreun cuvant, iar tovarasele sale, numite cantatoare, incep a canta urmatorul cantec, care descrie moartea nefericita a lui Lazar, adica, asa cum a cerut aceasta mamei sale sa-i faca azima si ea n-a voit, cum a plecat apoi cu oile la padure, cum s-a suit pe o creaca de copac ca sa scuture frunze oilor, si apoi cum, batand vantul, creaca s-a rupt, a cazut jos si, podidindu-l sangele pe nas si pe gura, a murit, iar surorile sale, trei la numar, vazand ca nu mai vine cu oile, s-au dus sa-l caute si aflandu-l mort l-au adus acasa, l-au scaldat in lapte dulce si apoi l-au inmormantat.

Lazar ma-sa l-a facut,

Lazare, Lazarel!

La o mare

Sarbatoare,

Lazare, Lazarel!

- Scoala, maica, maicusoara,

De-mi fa alba turtisoara!

Ma-sa degrab’ s-a sculat,

Pe ochi negri s-a spalat,

Si lui Lazar ce i-a dat?

Mana ma-si-a sarutat.

Oitele au pornit,

Oitele-au flamanzit.

La padure mi-a plecat,

Mugur verde-a scuturat

Mieilor

Si oilor.

Vant de vara mi-a batut,

Copacul s-a clatinat:

Din copac l-a podidit

Si pe nas si pe gurita ...

Lazar avea trei surori,

Trei surori pe trei carari:

A mai mare,

Mai domoala,

A mai mica,

Mai voinica.

L-au catat pan’ l-au gasit

Pe maini dalbe l-au adus

‘n lapte dulce l-au scaldat

‘n lapte dulce cu junita.

Sus pe masa mi l-au pus

Si frumos mi l-au gatit

Cu-antiriu de cununie

Si cu brau de salomie.

Si laturile-au varsat

Sub umbrar’ulucilor

In calea voinicilor,

Unde-in dragul fetelor,

In marul batranilor,

In ardeiul grecilor,

In piperul sarbilor,

In vinul boierilor,

In jimbla cucoanelor,

La anul

Si la multi ani!

Legenda spune că Lazăr a plecat sâmbătă dimineaţa, cu o zi înainte de Florii, cu oile şi caprele, lăsând-o acasă pe mama sa să-i facă plăcinte. Cum nu mai avea ce să le dea de mâncare, a urcat în copaci pentru a culege muguri pentru oi, însă s-a grăbit, fiind cu gândul la plăcintele de acasă, şi astfel a căzut de la înălţime şi a murit pe loc, transformându-se în vegetaţie.

În amintirea lui, în fiecare sâmbătă de Florii, fete îmbrăcate în costume tradiţionale viu colorate cântă şi joacă o horă unduitoare, în curtea gospodarilor. Obiceiul se mai practică doar în sudul ţării,  în Muntenia şi Dobrogea. Textul are variante în română, greacă şi bulgară. Lanţul de fete  este aranjat în ordine descrescătoare, având în frunte pe cea mai înaltă, buianciu, care conduce jocul şi primeşte darurile de la gospodari: bani, făină, ouă. La sfârşit, colindătoarele se adună la buianciu acasă, împart darurile şi fac o masă mare.

Iată cum descria învăţătorul Nichita Bonjug, una din cele mai luminoase figuri din istoria învăţământului primar şi a culturii din judeţul Tulcea, obiceiul: „În dimineaţa Sâmbetei lui Lazăr, fetele între 11 – 15 ani, gătite cu hainele de mirese ale mamelor sau surorilor, împodobite cu hàndra (mărgele), fluria (salbe de aur) la gât, idechea (zale) şi flori la cap, încinse cu zunàri (cordon de metal) sau zuna (bete), se strâng toate acasă la cea mai mare dintre ele, pe care o numesc buiànciu şi care, spre deosebire de celelalte, mai poartă  o mandilis (basma) de la o logodnică. Aici se înşiră după înălţime, umăr la umăr, pentru a-şi şti locul, începând de la buiànciu  şi mergând pană la cea mai mică. Apoi pleacă prin sat, din curte în curte, unde, în frunte cu buiànciu înşirate după înălţime, joacă ţinându-se de brâu şi încolăcând mereu coloana în faţa gazdei, cântă greceşte în cor Marlu Ianis sau turceşte Măr i Stanchi, ghiaur câzâm sau bulgăreşte Izlez Rado, Mări bulio Dimuviţo sau Imălai Mamo“, aflăm de pe site-ul Muzeului de Etnografie Tulcea. 

Varianta grecească a Lăzărelului:

Marlù Iànis chi Enàchis chi planù chi planù Ianis, 

Pu planèvum fa curàşo etis èmurfis.

 Dèmburì na tin blanèpşi chiulu flé chiulu fléviti.

 Chià pu tìn navlìţi pirnài tin galitin galìmirnái. 

Adi mari Marùli na pàmi catu stucatu stueàlo.

 Mar na màsumi luludia chi trandà chi trandàfila.

 Mari na càmumi ştifànea eatisè eatisè murfis. 

Ştéca ştéca mneà chi dio mari ea na ea na stulistò.

 Mari na vàlu tu zunàrim chi tun ga chi tun gambuhàm. 

Şi misònu δromu tin bài chi fi ro chi ti ròtişi.

 Mari Maruli o enumierachis şi ti e şi ti ènişi. 

Sapşilò vuno nivènu hambilò hambilòmumi.