Ghicitori din folclorul românesc

1. Ce lucru este în toate

Şi fără el nu se poate?

2. Sub pădure îngrămădită

Şade lumea învelită,

Ziua de soare fugită,

Noaptea de luna pitită?

3. Eu n-am din natură

Nici limbă, nici gură

Dar spui la oricare

Cusurul ce-l are,

Şi nu se mânie,

Ci văz a mă ţie.

4. Din toate-s mai grasă

Când întru, de groasă

Umplu toată casa,

Ziua mi-e ruşine,

Noaptea văz mai bine.

5. Eu la orice casă

Sunt slugă aleasă,

Eu pe orişicine

Întâmpin când vine

Când pleacă afară,

Eu îl petrec iară.

6. Ziua în voiaje

Mereu mă pornesc

Noaptea mă pun straje

Casa să păzesc.

7. Sunt cercel cu lacăt

Dar om nu mă poartă

Decât mă agaţă

La casă în faţă

8. În pădure m-am născut

În pădure am crescut,

Şi-n oraş cum m-au adus

Judecătorul am fost pus.

9. Buturuguţă uscată,

O ridică încărcată

Şi o da jos descărcată.

10. Trupul, capul mi-e tot una,

P-un picior stau totdeauna,

Cămăşi am nenumărate

Şi le port toate-mbrăcate.

11. Chipul meu e tot bubos

Şi nu-s la nimeni scârbos,

Chiar de-mpăraţi sunt cinstit

Şi la masă-s primit.

12. Patru fraţi gemeni născuţi,

Tot îmbrăţişaţi crescuţi,

Oricând îi vezi la un loc

Înveliţi într-un cojoc.

13. La trup sunt uşor,

Fără aripi zbor,

Dar nu sunt nici nor.

14. Ce fiară încornorată

Umblă cu gura căscată

Şi numai cu limba râmă,

Tot răstoarnă şi dărâmă?

15. Trupul îmi bagă în casă

Şi capul afară-mi lasă.

Raspunsuri :

1. Numele

2. Casa

3. Oglinda

4. Lumânarea

5. Uşa

6. Broasca uşii

7.Lacătul

8. Băţul

9. Lingura

10. Varza

11. Strugurele

12. Miezul de nuca

13. Fulgul

14. Plugul

15. Cuiul

,,Cinci Chibrituri ”

Fiecare elev primește 5 chibrituri . Cu ajutoru lor el construiește un obiect:  

Scrie denumirea pe o foaie .

Apoi cu acest cuvînt formulează un enunț, scriu familia lexicală a cuvîntului etc.

 Variantă: Elevii lucrează în grup. Se pune condiția ca fiecare grup să obțină 5 cuvinte diferite . Apoi să alcătuiască un text, folosind aceste cuvinte.

,,Sîntem detectivi”

Elevilor li se propune un enunț în care trebuie să înlocuiască toate cuvintele cu sinonimele lor (sau doar cele care pot fi înlocuite) .

 De exemplu : Elevii ascultă povața învățătorului.- Școlarii iau în considerare sfatul dascălului.

Se recomandă utilizarea dicționarului de sinonime.

                                                                               

Ghicitori cu partile corpului omenesc

Fetele si femeile n-au
Si nici nu doresc sa aiba;
Barbatii o tin ca o podoaba,
Iar cand o au
Incearca sa se curate de ea.
(barba)

Peste tot gasesti in lume
Cinci frati cu acelasi nume.
(degetele)

Cinci pitici
Cinci voinici…
Cat ii vezi de mititei,
Faci cu ei
Tot ce vrei.
Scrii,
Joci mingea,
Impletesti,
Palate construiesti.
(degetele)

El e sus, are si ochi
Nas si gura de-l deochi.
(capul)

Ce fuge mai repede decat toate?
(gandul)

Am doua ape-aprinse,

Sub doua paturi intinse.

Ghici ce sunt?

(ochii)

Am o rasnicioara

Toata ziua rasneste

Si noaptea se odihneste.

(gura)

Bate fara incetare,
Incepand de la nascare;
Iar cand ceasul a sosit,
Atunci si ea a tacut.
(inima)

Durere rece
Prin inima trece.
(junghiul)

Ce apa este in lume
Fara nisip?
(lacrima)

Ce sede in apa
Si tot se adapa,
Omul imbatraneste,
Ea nu putrezeste.
(limba)

Nu e laie,
Nici balaie,
Nu e brici,
Ca briciul taie.
(limba)

Furculita cu cinci dinti
Capatata din parinti.
(mana)

Ce nu poti cantari?
(mintea)

Am un ciocanas de piele
Cu doua gaurele.
(nasul)

Am doi frati,
Care nu se pot vedea.
(obrajii)

Am doua surori gemene
Ce dorm in picioare.
(sprancenele)

Cina în familie - ghicitoare

 

 Ne-aşezăm la cină toţi:

Bunica şi bunicul

Eu şi încă trei nepoţi...

Şi-amândoi părinţii mei,

La urmă au sosit şi ei.

Cina este bună

Hrana e gustoasă

Eu te rog,răspunde-mi:

Câţi am stat la masă ?

?

Prieteni buni - ghicitoare

E mai mare cu un an

Băieţelul cu-ghiozdan,

Iar după o mică ceartă

Prietenii lui cei mai buni

Un căţel şi-un motănel

L-au condus până la poartă.

Toţi sunt prieteni buni,o ştiţi;

Însă,câţi sunt acei prieteni,îmi ghiciţi?

Rândunelele - ghicitoare

Toamna îmi mângâie frunzele de nuc

Păsări călătoare ,de la noi se duc.

Iată-n zbor cum pleacă de aici,

Şapte dintre ultimele rândunici.

O rândunică mică

De-aici n-ar mai pleca,

Dar tare îi e frică

De iarna cea grea...

Şi-n zbor ,cu celelalte

Porneşte –apoi şi ea.

Să-mi răspunzi aş vrea:

                                                 Câte rândunele părăsesc acum meleagurile mele?

Ghicitorile ALFABETULUI

Sunt harnic şi la toţi pe plac, Cu mine coşi şi sunt un ac.
	De mă umfli-ndată zbor, Mă înalţ rotund, uşor. Când mă sparg, ce ghinion! Aţi ghicit. Sunt un balon.
Eu sunt plină de poveşti, Dacă ştii să mă citeşti. Dacă mă iubeşti … ai parte. Eu prieten sunt şi carte.
	Ştiu un căpăcel de fier, Acul nu trece prin el. Când Maria coase iar, Pune- n deget degetar.
Este mare, iute-n pas, Cu o trompă-n loc de nas.                                   (elefantul)
	Chiar de nu eşti croitoreasă, Tu mă ţii la tine-n casă. Tai hârtie, petece Şi îmi zice foarfece.
În grădina lui, Vasile A săpat vreo două zile. Vrea pământul să-l  aşeze, Brazdele să le grebleze. Ce unealtă, aţi aflat, Foloseşte la greblat?                                   (grebla)
	Horia, la şcoală, vine Îmbrăcat cum se cuvine. Şi nu este nici o taină El îşi perie cu grijă, Zilnic îngrijita-i haină.
Fuge, chiar la deal mai bine Şi se teme de oricine. Este mic şi drăgălaş Şi se cheamă iepuraş.
	Ne învaţă lucruri multe. Cine n-ar vrea s-o asculte? Eu cu drag i-aduc o floare, Că e doamna învăţătoare.
Maşinuţe, păpuşele, Trenuleţe mici, zglobii, Toate sunt, într- un cuvânt, Nişte jucării.
	Pe cerul nopţii e doar una Şi se numeşte luna.
E rotund şi roşu Bun într- adevăr, Îl muşc cu plăcere Şi se cheamă măr.
	Are coajă, are miez Şi e bun când se usucă. Este fruct crescut de nuc. Cum se cheamă, oare?                                   (nucă)
E un animal cuminte, Nu-i prea place însă ploaia, Paşte-n turmă şi dă lapte, Dă şi lână şi e... oaia.
	Omul seamănă-n ogor, Boabe, grâul roditor; Şi udat şi îngrijit Rodul iese însutit. Boabele duse la moară Fac făina albioşoară. Din făină, până mâine, Mama face bună pâine.
Negre şi albe-s penele Coada parc-ar fi un V. Pleacă de la noi din ţară, Primăvara vine iară. Zboară iute, este mică Şi se cheamă rândunică.
	Stă pe viţă brobonat Şi e dulce la mâncat. Să fie un ciucure? Fugi de-aici, că-i  strugure.
Cenuşiu şi tare mic Mi se teme de pisic. Stă pitit, deoarece Se numeşte şoarece.
	Are floare mândră tare Cu parfum şi cu culoare. Te înţepi când rupi un fir Că e fir de trandafir.
Are coarne şi bărbiţă, Merge lângă o căpriţă. Ştiu că este tare-n cap Cum se cheamă oare?                                   (ţap)
	O deschidem negreşit, Dacă ploaia s-a pornit. Şi ne apără de ploaie, Chiar de plouă în şiroaie.                                   (umbrela)
Sare iute prin crenguţe Cu alune în lăbuţe. Şi roşcată e blăniţa Cin' să fie?                                   (veveriţa)
	Când îl trag încet de sfoară, Vântul bate şi el zboară. Mi l-am meşterit chiar eu Şi sunt mândru c-am un zmeu.

Scoicile - ghicitoare

De pe plajă fata strânge

Nouă scoici frumoase,

Dar  acum copila plânge

Că un val s-a repezit

Şi i-a furat şase.

Spuneţi voi:

Câte îi sunt scoicile rămase?

GHICESTE POVESTEA !

Priveau părinţii cu nesaţ

Spre cămăşile de nea,

Dar din toţi ,unul avea

Aripă în loc de braţ.

Cei 11 cocori-H.Ch. Andersen

Ursul când în pom lovea,

Vulpea rău se aolea.

Dar când da pe la picioare,

Ea zicea că nu o doare

Ursul păcălit de vulpe-Ion Creangă

Şi-a venit şi găinuşa

Ca să ouă mărgeluşa.

Punguţa cu doi bani-Ion Creangă

Dar ...muieţi-s posmagii oare?

Că de nu,mai bine este

La spânzurătoare.

Povestea unui om leneş-Ion Creangă

Păsările nu-l primeau,

Îl goneau şi-l alungau,

Vai, cât e de amărât

Bobocul cel urât.

Răţuşca cea urâtă-H Ch. Andersen

Poposind la Hanul –Mare,

Au cerut şi de mâncare.

Unul, zdravăn a mâncat,

Altul, flămând s-a culcat.

Dar la plată, vai săracul,

A plătit tot nemâncatul.

Ciuboţelele ogarului-Călin Gruia

Caută de-atunci prin apă

Încolo şi-ncoace

Nişte încălţări , dar ele

Nu –s şi pace.

Papucii gânsacului-George Coşbuc

Caprele de bucurie

Horă mare au pornit

Şi vor fi jucând şi astăzi

Dacă n-or fi obosit.

Capra cu trei iezi-Ion Creangă

Avea cisme noi jupânul

Şi şi-ambogăţit stăpânul.

Motanul Încălţat-Charles Perrault

Vedea un brad pentru copii

Cu bunătăţi şi jucării

Şi pe bunica sa,

Aşa cum îşi dorea.

Fetiţa cu chibrituri-H.Ch. Andersen

Într-un basm cu,,a fost odată,,

Ştiţi voi cine a purtat

Cizmuliţa ca să-i poată

Fi cuvântul ascultat?

Motanul Încălţat-Charles Perrault

 

Cine merele de aur

Le-a păzit să nu le fure

Păsări cu aripi de-aramă?

Prâslea cel voinic şi merele de aur-Petre Ispirescu

Cunoaşteţi voi oare-o fetiţă

Ce roşie- avea o scufiţă?

Scufiţa Roşie-Fraţii Grimm

Dar pantoful cel de aur

Cui i-a fost tocmai pe seamă?

                   Cenuşăreasa

Ca să intre-n circ ,hoinarul,

Şi –a vândut Abecedarul.

Pinocchio-Carlo Collodi

A fost odată un cocoş

Ce s-a întors bogat la moş.

Punguţa cu doi bani-Ion Creangă

Ştiu un moş cu coada-n cleşte

Fiindc-a vrut să prindă peşte.

Ursul păcălit de vulpe-Ion Creangă

Cu Sora-Soarelui se sfătui

Ţi –apoi spre căsuţa bunicilor porni.

Dumbrava minunată-Mihail Sadoveanu

Bărboşi şi de mulţi ani cărunţi,

Cei 7 se întorceau din munţi.

Albă ca zăpada şi cei şapte pitici-Fraţii Grimm