Grupul de litere „ Che ”

Carnavalul

       Suntem la un carnaval fără pereche.

Matache desface un pachet. Îşi scoate

costumul de muşchetar. Are o pălărie

mare şi veche. Gigelia este cântăreaţă.

Ea poartă o jachetă cochetă şi ochelari de soare. Costache este clovn. Are o

perucă verde, nas roşu, o pereche de

pantofi încovoiaţi la vârf şi costum

cu picăţele. La gât are o cravată în dungi.

      Rând pe rând întră şi alte măşti: Zorro,

Batman, prinţi şi prinţese, zâne.

      Toţi ne distrăm minunat!

Costache şi ochelarii

    Costache vrea să fie mare, dar nu ştie cum.

    - Bunicule, îmi dai ochelarii tăi?

    - Nu. Îţi fac o pereche de ochelari

din carton.

    Costache îşi pune ochelarii. Se preface

 că citeşte cartea.

   - Ce ai citit în carte? îl întreabă bunicul.

    Costache îl ia pe bunicul de gât şi îi spune

ceva la ureche.

-        Bine! Să căutăm o pereche de ochelari care citesc singuri!

Grupul de litere ,,Gi ”

                                              Dacă lângă G scriu I,

                                             Noi cu toţii citim Gi,

                                             Să scriem şi să citim,

                                             Nu e greu, dragi copii!

                                             Aşadar, girafa, Gina,

                                             Gigi şi cu Mădălina

                                             Sigur nu vor mai greşi

                                             Dacă lângă G pun I.

22 martie– Ziua Mondială a Apei

Ziua de 22 martie a fost desemnata ”Ziua Mondiala a Apei”, in 1992 in cadrul Conferintei Natiunilor Unite pentru mediu si dezvoltare. De atunci ea se sarbatoreste in fiecare an sub o anume tema.

Anul acesta tema este ”Lumea este insetata pentru ca noua ne este foame!” Cu alte cuvinte este atrasa atentia asupra dependentei vitale dintre accesul la apa potabila si hrana. S-a dovedit ca lipsa apei, seceta este principala cauza a foametei peste tot in lume. E nevoie de 1500 de litri de apa pentru producerea unui kilogram de faina si de zece ori mai multa apa pentru producerea unui kilogram de carne.

La nivel planetar 70% din apa potabila se foloseste in irigatii. Terenurile irigate sunt cam 20% dintre terenurile agricole dar ele produc 40% din cantitatea de hrana consumata la nivel global.Romania se afla pe primul loc in UE, in randul populatiei cel mai nemultumite de calitatea apei, 94% dintre conationalii nostri considerand asta o adevarata problema. Sondajul, realizat in cele 27 de state membre UE mai arata ca 91% dintre italieni si 89% din francezi apreciaza drept grava problema calitatii apei din tarile lor, iar 59% din finlandezi, 58% din austrieci si 52% din germani cred ca aceasta nu este o problema grava a tarilor lor, informeaza Agerpres.

Trei din patru europeni (mai exact 73%) considera ca Uniunea Europeana ar trebui sa propuna masuri suplimentare pentru rezolvarea problemelor din domeniul apei, cu care se confrunta Europa. Se bucura, de asemenea, de sustinere publica unele masuri precum amenzi mai mari pentru poluatori, o politica de preturi mai echitabila sau stimulente financiare. (Libertatea.ro)

Stiati ca peste 80% din resursele de apa potabila ale Romaniei provin din Muntii Carpati ? Romania este una dintre tarile cu cele mai scazute resurse de apa din Europa, acestea fiind relativ sarace si neuniform distribuite in timp si spatiu, iar resursa utilizabila este de aproximativ 40 de miliarde de metri cubi, arata, de Ziua Mondiala a Apei, Administratia Nationala "Apele Romane". ANAR spune ca resursele de apa ale Romaniei insumeaza teoretic 134,6 miliarde metri cubi (fiind constituite din apele de suprafata - rauri, lacuri, fluviul Dunarea - si ape subterane), din care resursa utilizabila, potrivit gradului de amenajare a bazinelor hidrografice, este aproximativ 40 miliarde metri cubi.

Principala retea hidrografica din tara depinde de apele Carpatilor. Cele mai curate izvoare, cele mai pretioase se afla in perimetrul ariilor protejate. Printre celelalte servicii pe care le furnizeaza ariile naturale protejate, apa potabila ocupa un loc de frunte.

Sa facem un exercitiu de imaginatie: ce s-ar intampla daca aceste izvoare ar seca? Poate ca va ganditi ca existenta izvoarelor nu are nici o legatura cu faptul ca ele se afla in ariile protejate. Sa lamurim un pic problema. Sigur ca raurile nu izvorasc numai din parcurile naturale, nationale sau din siturile Natura 2000. Dar marea majoritate a apelor valoroase, da. Asta pentru ca protectia acestor zone este garantia calitatii apei. Padurea dreneaza si filtreaza apele. Intre padure, apa si munte este o foarte stransa legatura. Acolo unde ecosistemul este nepoluat, unde padurea isi indeplineste functiile corect, unde muntele nu a fost exploatat, apele sunt de cea mai buna calitate. Cum se departeaza de izvoare, de zonele protejate, calitatea apei scade.

Marile orase ale tarii depind de raurile care izvorasc din ariile protejate. Cel mai bun exemplu este Bucurestiul. Capitala tarii a crescut si s-a dezvoltat pe malul raului Dambovita. La fel Craiova care depinde de Jiu, Suceava de Moldova si daca privim cu atentie lista e lunga.Este vital sa conservam ecosistemele care sunt garantia acestei extraordinare resurse: apa.

Ca sa aflati mai multe despre acest subiect accesati 

http://www.plafar.net/noutati/Da-pentru-viata.html

Comori vegetale

Vreti sa fiti mai inteligenti si mai relaxati? Ultimele cercetari de laborator demonstreaza ca memoria, oboseala, surmenajul intelectual, creativitatea pot fi stimulate printr-o alimentatie sanatoasa si corecta.

 

 

Invatare temeinica

Coacazul negru, considerat de biologi si de medici ca un «arbust minune», calmeaza migrenele, inlatura surmenajul si oboseala, combate anemiile. Fructele sale contin de 3-5 ori mai multa vitamina C decat lamaile si de aproape 10 ori mai multa decat merele.

Bobitele de coacaze contin substante insemnate de vitamina B1 si B2, 110 mg%, rivalizand cu ciresele, portocalele, merele, perele, piersicile, etc. Contin caroten (250 mg%) si vitamina PP. Specialistii spun ca prin consumarea a 40 de bobite zilnic, un adult isi asigura intreaga cantitate de vitamine necesare organismului. 100 g de fructe contin 320 mg potasiu, 70 mg fosfor, 45 mg calciu, 30 mg magneziu, 1,3 mg fier si 14 mg clor. Plus microelemente: iod, cupru, mangan, zinc, cobalt si enzime deosebit de valoroase in asimilarea albuminelor, grasimilor si a hidratilor de carbon.

 

Afinele proaspete activeaza irigarea cu sange a creierului. Trei pahare de suc pe zi (obtinut prn mixare) tonifica organismul si cresn numarul globulelor rosii, vindecand anemiile grave. Afinele sunt un aliment excellent pentru perioadele de studiu indelungat.

 

Lamaile, bogate in vitamna C, sporesc capacitatea de insusire a materiei. Inporspateaza memoria. Inainte de teze sau examene, beti o citronada de lamaie cu miere de albine. Este energizanta.

 

Varza, consumata cruda, sub forma de salate, creeaza un sentiment de liniste, invatarea desfasurandu-se fara stres.

Contine vitaminele C, K, A, derivati sulfati cu proprietati animicorbiene. Consumati salate, mai ales in perioada examenelor.

 

Memorie de elefant

Ceapa miroase – ce-i drept – cam neplacut, dar este nemaipomenita in combaterea oboselii psihice, a surmenajului intelectual. O jumatate de ceapa pe zi invioreaza memoria, exigenand mai bine creierul.

 

Morcovii stimuleaza memorizarea! Cei care trebuie sa memoreze repede (de exemplu, actorii, elevii, studentii, etc.) sa consume inainte de a incepe exercitiile, o salata de morcovi cruzi dati prin razatoarea mare, cu intedelemn, lamaie si frunze de patrunjel sau sa bea un cocktail din morcovi, telina si putina sfectla rosie (exceptional pentru nervi, ficat si sange) sau un suc preparat din morcovi, varza alba cruda si telina.

 

Ananasul este fructul ideal al muzicienilor si actorilor. Un pahar cu suc de ananas, in fiecare zi, bogat in multa vitamina C, mangan, etc., cu foarte putine calorii, inlesneste memorzarea.

 

Atentie! Orice suc natural trebuie consumat imediat, caci de indata ce intra in contact cu aerul se oxideaza, iar continutul nutritiv scade.

Nu uitati, un vechi dicton latin al lui Martial (poet latin – c. 40 – c.104) spunea: «Non est vivere, sed valere, vita» (lat. Nu-i totul sa traiesti, ci sa fii sanatos»).

Curcubeul

Ploaia cu soare din timpul verii este insotita, de multe ori, de curcubeu, arcul multicolor care poate fi observat mai ales cand Soarele se afla aproape de orizont. Un curcubeu complet are forma unui arc de cerc. Niciodata insa nu se poate vedea complet un curcubeu cat un cerc complet.

Arcul curcubeului este compus din mai multe brauri luminoase, de diferite culori. Culoarea rosie este cea mai puternica si se afla mereu in partea de sus a arcului. Pe urma se insira celelalte benzi colorate: portocaliu, galben, verde, albastru, indigo si violet. Uneori, curcubeul apare dublat, avand deasupra un alt arc, de culori mai slabe si in ordine inversa.

Culorile curcubeului sunt la fel cu cele ce pot fi observate la trecerea luminii printr-o prisma de sticla sau la reflectarea pe un perete a razelor solare cu ajutorul marginilor unei oglinzi slefuite. Cand lumina alba trece prin asemenea medii, ea se descompune in cele sapte culori de baza ale sale, pe care le vedem si la cucubeu.

Curcubeul poate fi observat numai in anumite conditii: sa avem Soarele in spate, iar in fata trebuie sa avem norii sau perdeaua de ploaie, deoarece putem vedea curcubeul si atunci cand ploaia nu a ajuns inca la noi. Se poate vedea un curcubeu si in jetul de apa al fantanilor tasnitoare, ori in norii formati la caderea de apa a cascadelor – daca stam cu spatele la Soare.

Explicatia curcubeului este si simpla: lumina alba a Soarelui, care trece pe deasupra noastra, ajunge la picaturile de ploaie din fata noastra, unde mai intai intra in fiecare picatura (la fel cum ar trece printr-o prisma) si se descompune in cele sapte culori. Apoi razele colorate sunt reflectate de fata din spate a picaturii si sunt trimise inapoi, spre ochiul nostru. Cum fenomenul acesta are loc intr-o multime de picaturi, rezultatul il vedem ca un mare arc de cerc.

Acum intelegem de ce nu putem ajunge langa “piciorul” curcubeului sau sa ne urcam pe el: oricat am incerca sa ne apropiem, el ne apare ca indepartandu-se, pentru ca alte picaturi de ploaie il vor forma si ochiul nostru primeste aceasta noua imagine a sa.

20 martie - Ziua Mondială a Povestitului şi marii noştri povestitori

Marea întrebare este de unde vin poveştile şi când au apărut mai exact? Cât de departe în vremurile păgâne le găsim începuturile? Basmele sunt fascinante pentru că se află peste tot în jurul nostru, fără ca măcar să o conştientizăm. Sunt în film, operă, balet, în viaţa de zi cu zi -- ne referim la ele ca la un punct de referinţă în viaţa noastră.

Povestitul, baza existenţei umane, îmbunătăţeşte comunicarea şi contactul dintre oameni, iar cele mai bune poveşti sunt cele care transmit un mesaj, care reuşesc să capteze atenţia publicului până la final; sunt cele pe care le auzi.

Despre această zi

Ziua Mondială a Povestitului este sărbătorită în fiecare an, cu ocazia echinocţiului de primăvară, în emisfera nordică, şi cu ocazia echinocţoilui de toamnă, în emisfera sudică. În această zi, cât mai mulţi oameni spun şi ascultă poveşti, îşi împărtăşesc poveştile, învaţă unii de la alţii şi creează contacte internaţionale.
“Ziua tuturor poveştitorilor” ("Alla berättares dag") a fost sărbătorită pentru prima dată pe 20 martie 1991, în Suedia şi doreşte să atragă atenţia publicului asupra povestitului ca formă de artă.

În 2009, evenimentul era deja foarte răspândit în Europa, Africa, America de Nord, America de Sud şi Australia.
Astăzi, mulţi părinţi sunt îngrijoraţi că cei mici nu citesc, nu se joacă afară, ci preferă să stea în faţa computerelor sau a televizorului.
Pentru orice copil, poveştile reprezintă primii paşi spre o cultură literară, un plus de valoare şi un vocabulary mai bogat. Poveştile sunt o fereastră deschisă către principii sănătoase şi valori morale. Proiectând imaginile mentale şi emoţionale cu ajutorul cuvintelor vorbite, povestitorii devin “şoferii” care conduc “maşina” numită literatura orală.
Te-ai întrebat vreodată dacă dorinţele devin întradevăr realitate? – aceasta este tema Zilei Mondiale a Povestitului, în 2015 - “Whises" - iar iubitorii de poveşti sunt chemaţi să afle răspunsul la această întrebare, printr-o serie de evenimente ce se desfăşoară în lumea basmului şi a dorinţei.

Povestitori faimoşi

Fiecare ţară şi cultură au celebrii lor povestitori, care prin opera lor ne îmbogăţesc viaţa şi aduc compasiune şi înţelegere între oameni.
Fraţii Grimm
Basmele acestora, culese în principal din Germania, pline de mame vitrege, vrăjitoare, demoni şi goblini, reflectau viaţa grea din Europa Centrală a secolului al XVIII-lea. Acest lucru a fost semnalat de liderii religioşi şi educatori, care i-au obligat pe autori să le modifice. Şi astăzi, la 230 de ani de naşterea lui Jacob Grimm, “Cenuşăreasa”, “Scufiţa roşie”, “Albă ca Zăpada” se numără printre poveştile favorite ale copiilor.

Hans Christian Andersen
Anul acesta se împlinesc 210 ani de la naştere marelui povestitor.

Considerat un copil urât, fără prieteni şi obligat să se joace mai mult singur, imaginaţia şi lumea fantastică cu care s-a înconjurat i-au fost stimulate de cărţi. La vârsta de 14 ani, după moartea tatălui său, Hans s-a mutat la Copenhaga. În timp ce traversa ţara, a jucat în piese de teatru şi a spus poveşti copiilor.
Când a început să scrie poveşti, “răţuşca cea urâtă” s-a transformat în “lebăda” lumii basmelor. Unele dintre celebrele lui poveşti sunt “Hainele cele noi ale împăratului”, “Răţuşca cea urâtă”, “Mica sirenă” şi “Prinţesa şi bobul de mazăre”, care îi încântă în continuare pe copiii de toate vârstele.

Charles Perrault
Charles Perrault a trăit în Franţa, în secolul al XVII-lea şi a scris poveşti bazate pe frumoase basme populare. El a fost unul dintre primii autori francezi care a scris în principal pentru copii. Poveşti precum “Frumoasa din pădurea adormită” “Tom Degeţel” şi “Motanul încălţat”.

--------------------------------------------------

Tot astăzi sunt sărbătorite şi Ziua Internaţională a Fericirii, Ziua Internaţională a Astrologiei şi Ziua Internaţională a Francofoniei.

20 martie - ziua cu trei evenimente astronomice

PRIMA ZI A PRIMĂVERII!  

AZI, 20 martie 2015, este prima zi de PRIMĂVARĂ astronomică, în această zi având loc echinocţiul (ziua este egală cu noaptea). De asemenea, tot vineri are loc o Eclipsa de Soare 2015, vizibilă şi din România. Google sărbătoreşte, vineri, echinocţiul de primăvară - prima zi de primăvară astronomică - printr-un logo special.    

PRIMA ZI A PRIMĂVERII. Echinocţiul (numit şi echinox) este momentul când ziua şi noaptea sunt egale în orice loc de pe Pământ, datorită faptului că Soarele, în mişcarea sa aparentă pe cer, se află exact pe ecuatorul ceresc. Punctele de intersecţie ale eclipticii (traiectoria mişcării aparente a Soarelui pe sfera cerească) cu ecuatorul ceresc se numesc puncte echinocţiale. Punctele echinocţiale îşi schimbă poziţia pe ecliptică din cauza fenomenului de precesie.
Echinocţiul are loc de două ori pe an. Prima dată este momentul când Soarele traversează ecuatorul ceresc trecând din emisfera cerească sudică în cea nordică, în jurul datei de 21 martie, reprezentând echinocţiul de primăvară în emisfera nordică şi echinocţiul de toamnă în cea sudică. Acest punct de intersecţie a eclipticii cu ecuatorul ceresc se numeşte punctul vernal. Punctul vernal este folosit pentru definirea coordonatelor astronomice ecuatoriale. Datorită faptului că punctul se deplasează pe ecliptică, coordonatele se definesc pentru poziţia punctului într-un anumit an, de exemplu 1950,0 sau 2000,0.
Al doilea echinocţiu al anului este momentul când soarele traversează ecuatorul ceresc trecând din emisfera cerească nordică în cea sudică, în jurul datei de 23 septembrie, reprezentând echinocţiul de primăvară în emisfera sudică şi echinocţiul de toamnă în emisfera nordică. Punctul de intersecţie din acest moment al eclipticii cu ecuatorul ceresc se numeşte punctul autumnal.
Termenul echinocţiu provine din latinul „æquinoctium”, prin combinarea lui æquus (egal) cu nox, noctis (noapte). Aceasta, pentru că la echinocţiu ziua şi noaptea au durate egale.
Echinocţiul de primăvară (sau vernal) descrie echinocţiul de martie în emisfera nordică, în timp ce echinocţiul de septembrie pe cel din emisfera sudică.

PRIMA ZI A PRIMĂVERII. Google marchează venirea primăverii printr-un Doodle
Google sărbătoreşte, vineri, echinocţiul de primăvară - prima zi de primăvară astronomică - printr-un logo special, cu o animaţie ce prezintă mai multe specii de flori, printre care lalele, garoafe şi narcise. Animaţia realizată de Google cuprinde şi o albină, imaginea putând fi distribuită pe reţelele de socializare, precum Facebook, Twitter şi Google+, dar şi pe e-mail.
Google îşi modifică frecvent logoul pentru a marca evenimente importante ale istoriei universale sau pentru a celebra mari personalităţi.

PRIMA ZI A PRIMĂVERII. O zi cu trei evenimente astronomice
Echinocţiul de primăvară 2015, coincide cu Superluna şi cu eclipsa de Soare. Trei evenimente astronomice rare - o eclipsă de Soare, o super-Lună şi echinocţiul de primăvară - vor avea loc vineri, 20 martie.
Super-Luna - sau luna la perigeu - este un fenomen care apare atunci când Luna plină (sau Luna nouă) ajunge pe orbita sa la cea mai mică distanţă faţă de Terra şi apare mult mai mare decât în celelalte nopţi. În general, se produc între trei şi şase super-Luni pe an.
În 2015, vor fi şase super-Luni, iar două dintre acestea au avut loc deja. Următoarea va fi pe 20 martie, iar fenomenul va fi vizibil din nou în august, septembrie şi octombrie.
Echinocţiul marchează acel moment din fiecare an când ziua şi noaptea au durate egale, la jumătatea intervalului dintre ziua cea mai lungă şi noaptea cea mai lungă dintr-un an. Momentul echinocţiului este marcat primăvara şi toamna. Deşi echinocţiul de pe 20 martie nu va avea niciun impact direct, ce poate fi resimţit, asupra felului în care va arăta eclipsa de Soare, el va contribui la marcarea unei zile foarte speciale, ce va consta în desfăşurarea a trei evenimente astronomice rare într-un interval de câteva ore.
Pe 20 martie, axa Pământului va fi perpendiculară pe raza Soarelui - fenomen care se produce doar de două ori pe an, în timpul celor două echinocţii. După aceea, axa Terrei va începe să se încline (în raport cu raza Soarelui, n.r.), făcând ca zilele să devină mai lungi în emisfera nordică. Echinocţiul a fost sărbătorit ca un moment al începutului şi al reînnoirii, de numeroase culturi şi civilizaţii, şi este adeseori asociat cu Paştele creştin şi Pesah (sărbătoare ebraică).
O eclipsă de Soare se produce atunci când Luna trece între Pământ şi steaua sa, prin faţa astrului. Văzut de pe Pământ, discul Lunii este de obicei mai mare decât cel al Soarelui şi, dacă se interpune între privitor şi astru, îi "blochează" lumina, aruncând o umbră corespunzătoare pe Terra.
Deşi eclipsa solară de vineri - care în România va fi una parţială - nu va fi influenţată de celelalte două momente astronomice, specialiştii în domeniu spun că se întâmplă destul de rar ca ele să se producă în aceeaşi zi.

PRIMA ZI A PRIMĂVERII. Când vor pica din nou cele trei evenimente în aceeaşi zi
Cele trei fenomene - echinocţiu, super-Lună şi eclipsă solară - se vor produce din nou în aceeaşi zi, în acest secol, în anii 2053 şi 2072.
Eclipsa parţială de Soare de vineri va începe în jurul orei 10.40, va avea maxima în jurul orei 11.56 şi se va încheia la 13.05, cu o durată medie pentru România de două ore şi 20 de minute. Acoperirea Soarelui de către Lună va varia în funcţie de locul observaţiei, fiind mai scăzută în sudul ţării şi mai ridicată în nord. Procentul de acoperire a Soarelui va fi situat între 40 şi 55%, potrivit cifrelor furnizate de specialiştii Observatorului Astronomic "Amiral Vasile Urseanu" din Bucureşti.

PRIMA ZI A PRIMĂVERII. Datini şi obiceiuri de echinocţiul de primăvară
În această zi începe noul an agrar, iar copiii bat ritualic pământul cu beţele sau ciomegele, alungând frigul: „Intră frig şi ieşi căldură/ Să se facă vreme bună/ Pe la noi pe bătătură”.
Tradiţiile spirituale ale Echinocţiului de primăvară spun că orice forma de evoluţie are trei etape distincte: creaţia, menţinerea şi resorbţia sau distrugerea. La toate acestea se adaugă şi momentul de apogeu a ceea ce s-a creat. Astfel, echinocţiul de primăvară simbolizează creaţia, solstiţiul de vară apogeul, echinocţiul de toamnă începerea perioadei de resorbţie şi solstiţiul de iarnă perioada de conservare, care echivalează cu momentul de pregătire pentru un nou ciclu temporal.
Conform tradiţiei creştine, Paştele este serbat întotdeauna în prima duminică după Luna Plină de după echinocţiu.
Oamenii recunosc echinocţiul de primăvară de mii de ani. Pentru multe civilizaţii antice evenimentul marca reîntoarcerea la belşug - adică hrana începea să fie procurată mai uşor. Mai mult, vechii egipteni au construit Sfinxul în aşa fel încât acesta „priveşte” exact în punctul în care soarele răsare cu ocazia echinocţiului de primăvară. Totodată, prima zi de primăvară astronomică coincidea cu prima zi a anului persan şi era marcată prin 13 zile de petreceri.
În cultură amerindiana se ţineau ritualuri şi dansuri în onoarea Soarelui. Indienii Sioux plantau în această zi un arbore ceremonial ce reprezenta o legătură între Cer şi Pământ.
În fiecare an, în această zi sanctuarul de la Teotihuacan din Mexic este luat cu asalt de sute de turişti dornici să celebreze echinocţiul de primăvară.

PRIMA ZI A PRIMĂVERII. Sute de oameni s-au strâns în 2013 la ruinele Chichen Itza pentru echinocţiul de primăvară (Foto: EPA/Mediafax Foto)

Chinezii credeau că în ziua în care cade echinocţiul de primăvară ouăle (simboluri ale fertilităţii) pot să stea în echilibru, deoarece gravitaţia este egală în toate părţile. Ştiinţa a arătat că acest lucru nu este adevărat.

[ AVAP ] Nuanțe pentru luna martie ( 2 )