Japonezii ii spun "Shiwasu", unde "Shi" inseamna invatator, maestru sau preot iar "Wasu" inseamna alergare, graba, napustire. Semnificatia lui Shiwasu e ca decembrie e considerata o luna atat de plina de sarbatori, semnificatii, ceremonii, si toata lumea e in graba, incat un preot nu apuca sa citeasca nici macar o sutra.
Decembrie e inceputul iernii, simbolul nordului si al conditiilor vitrege, care te invata despre supravietuire si determinare. Decembrie e luna in care zilele sunt cele mai scurte, iar soarele se pregateste sa renasca odata cu solstitiul. Decembrie e luna care iti testeaza vointa, facandu-te sa renunti la caldura din casa pentru a-ti urmari telul.
Decembrie e o luna a sfinteniei si a puritatii. A generozitatii si a bilantului. E acel moment aproape de varf care iti promite privelistea drumului parcurs in cele unsprezece luni de dinainte. E acel moment al calatoriei unui an, in care te uiti in urma cu bucurie si stii ca in acelasi timp este un punct de plecare catre noi orizonturi.
E o luna de incheiere, de sarbatoare si de bucurie. E luna in care realitatea e suspendata. In locul ei, feeria si magia te introduc in poveste.
E luna in care zanele exista si sclipirile baghetelor lor nu surprind pe nimeni. Decembrie e sacul cu visele tuturor copiilor. E luna in care nu exista decat copii.
Decembrie e luna pregatirilor pentru un nou an. Alege-ti, deci, cu grija cuvintele, planurile, visele si dorintele. Ele vor fi substanta a ceea ce se va intampla anul viitor.
Decembrie e luna in care ni se cere sa fim sinceri cu noi insine. Adevarati. Este o luna a autenticitatii si intr-un mod subtil a inocentei. E momentul in care intoarcem privirea si exclamam " Ce an a fost si asta! Cate emotii! Cate surprize! Cata intensitate!". Si iata-ne din nou in capat. Un loc in care poposim in fiecare an, niciodata aceeasi.
Decembrie e momentul in care dam drumul tiparelor, limitarilor, credintelor, emotiilor atasate de experiente. E momentul in care pastram doar lectiile care ne apropie de potentialul nostru maxim. E momentul in care ne updatam la cea mai noua versiune a noastra.
Fiecare decembrie ne aminteste ca am crescut cu inca un an si ne invita sa vedem cat de diferiti suntem fata de decembrie anterior. In acele zone ale vietii noastre in care nu vedem inca diferente prea mari, probabil ca mai avem niste lucruri de invatat si de acceptat.
Decembrie ne invita sa punem sub brad toate iertarile noastre. Sa ardem in flacara lumanarilor toate neintelegerile, toate reprosurile, toata vinovatia aruncata vreodata pe noi sau pe care am aruncat-o asupra altora. Sa lasam doar lumina si bucuria sa ne sclipeasca in ochi. Decembrie e momentul in care realizam ca nu exista nici un motiv suficient de puternic pentru a merge mai departe cu ranile deschise. Poate vom fi nevoiti sa ne intoarcem din cand in cand, in locuri in care nu am incheiat socotelile. Dar decembrie ne da puterea de a le inchide si vindeca, reamintindu-ne de fiecare data ca privirea trebuie sa stea inainte.
Decembrie e luna celor dragi si apropiati. Cheama in jurul tau familia ta de suflete. Toti aceia care te-au insotit pe drumul tau si ti-au fost calauze si companioni. Cheama-i si petrece un gand frumos cu ei.
Decembrie e luna in care daruim si invatam sa primim. Orice cadou vine din suflet. Si orice cadou e impachetat cu sufletul. E momentul in care invatam ca a stii sa primesti e la fel de important ca a darui.
In decembrie, e timpul sa faci mai putin si sa te bucuri mai mult. Fii bun fata de tine. Fii prietenos cu ceilalti. Ai rabdare cu toti. Priveste in jur si vezi unde te afli tu acum. Concentreaza-ti atentia pe tot ce te face sa te simti bine: pe prietenie, pe partea luminoasa a fiecarui lucru, pe optimism, pe creativitate, pe ras si pe frumusete. Relaxeaza-te, fii deschis fata de ceilalti si apreciaza bucuriile simple ale vietii. Fii tu insuti si daruieste-le si celorlalti aceeasi libertate.
Decembrie este luna in care imaginatia preia controlul. Imposibilul e in concediu si povestea se suprapune cu realitatea. Mos Craciun vine in fiecare an, indiferent ca mai credem in el sau nu. Bradul se umple in fiecare an cu sclipirile din ochii copiilor si caldura zambetelor celor dragi. De peste tot se aud colinde si parca prin fata noastra trec sanii cu reni.
Daca au fost ani in care nu ai avut timp sa te imbraci in atmosfera de Craciun, e timpul sa lasi imaginatia sa te poarte prin aceasta frumoasa poveste de care avem parte in fiecare decembrie. Inchide ochii. Vezi? Renii danseaza pe gheata si stelele s-au transformat in artificii. In urma pasilor tai ramane sclipici si orasul e plin de lumina. Gandurile tale au fundita de matase si paltonul ti-e incheiat cu butoni din zambete. Peste tot miroase a brad si colindele se aseaza ca o beteala pe portativul intins in fata pasilor tai. Te vezi intr-o vitrina si iti dai seama ca e copilul din tine tanjind dupa o jucarie.
In fiecare an, decembrie te invita sa devii din nou copil. Te lasa inima sa refuzi?
