Dacă vrei ca ideile tale să reziste anilor, scrie-le pe hârtie, iar dacă vrei să dăinuiască pe veci, înseamnă-le în inima unui copil.
Sequoia - arborii gigantici nemuritori
In vestul continentului nord-american, pe coastele Californiei si in Muntii Sierra Nevada, intr-o zona care a pastrat ceva din clima calda a Mezozoicului si a Cretacicului, au supravietuit miraculos, pana in zilele noastre, niste ciudate fosile vii, gigantii arbori Sequoia.
Denumirea stiintifica a acestor membri ai marii familii a coniferelor a fost data de botanisti in amintirea meritelor sefului de trib cherokeee Sequiyah, cum era numit de ai sai George Guess. In 1821, Sequoyah a creat alfabetul numit “talking leaves” (frunze vorbitoare) care le-a dat posibilitatea indienilor sa scrie si sa citeasca in limba lor.
Copacul rosu de coasta
Sequoia sempernirens, membru al familiei Toxadoiaceae, sau a chipasilor, este numit de localnici «lemn rosu» (in limba engleza redwood), denumire care vine de la culoarea brun rosiatica a lemnului.
Aceasta specie este considerata ca fiind cea mai inalta din lume. Un Sequoia sempervirens din Redvood Creek Valley a atins inaltimea de 117.3 m.
«Copacul rosu de coasta» este raspandit pe coasta de vest a Statelor Unite, pe ariile unde curentii Oceanului Pacific asigura o umiditate ridicata. Arealul acestei specii se intinde din California pana in sudul statului Oregon, de la nivelul oceanului pana la 900 m inaltime, formand o banda neregulata, cu o lungime de 725 km si o latime ce variaza de la 8 la 56 de km.
Sequoia sempervirens are frunze aciculare scurte, de culoare verde spre albastrui, pe care nu si le pierde niciodata. Scoarta groasa, de 25 cm, este adanc brazdata. Conurile sunt mici, doar 2.5 cm sau si mai putin, si ajung anual la maturitate.
Arborele mamut
Sequoiadendron giganteum, in limbaj popular «big tree» (copac mare), a fost clasificat intial in genul Sequoia, dar azi este considerat un gen separat, de sine statator. Cu toate ca nu e la fel de inalt ca “varul lui de coasta”, nici atat de gros in diametru ca baobabul african, ramane totusi cea mai masiva planta de pe planeta noastra. Atinge frecvent inaltimi de peste 80 de metri, diametre de 9-12 m si o greutate de 6.000 de tone. Cartile de calatorie din Statele Unite considera acest arbore drept cea mai in varsta planta de pe planeta. Si, pe buna dreptate. Unele exemplare au depasit varsta de 3.500 de ani, deci sunt cam de pe vremea faraonilor egipteni.
Frunzele acirculare sunt scurte, au pozitie oblica, indreptata in sus, sunt mai groase si ascutite spre varf, avand o culoare verde-albastruie. Conurile, de forma ovoidala, au 9 cm lungime si ajung la maturitate din doi in doi ani.
Arborele mamut – numit astfel datorita asemanarii crengilor sale uscate si strambe cu fildesii mamutilor de odinioara – creste pe pantele vestice ale Muntilor Sierra Nevada, in centrul Californiei, de la 1.500 la 2.560 m altitudine, pe un areal de aproximativ 450 km lungime si 32 km latime.
In ultimele decenii, exploatarea industriala a arborelui mamut, generata de calitatile lemnului, a fost foarte sever limitata. Legi stricte ocrotesc acesti arbori in rezervatii naturale, dintre care cea mai importanta este Parcul National Sequoia, infiintat in California in anul 1890. In monumentala Giant Forest – Padurea Uriasa – descoperita de Hale Tharp in 1858, impresionantii arbori mamut tin piept cu demnitate trecerii timpului. Nimeni si nimic nu-i poate invinge, in afara omului. Au fost gasite exemplare «vii» in picioare, care purtau urmele unorincendii vechi de sute de ani. Nu se cunoaste nici un caz in care arborele mamut sa se fi prapadit pur si simplu. Doar un cataclism natural sau topoarele si drujbele il pot dobori. Asa ca, pentru noi, intre care unul de o suta de ani este o raritate, arborii mamut, multimilenari, par nemuritori …
Secretul longevitatii lor extraordinare consta in grosimea scoartei fibroase (50-60 cm), de culoare roscat inchisa – care rezista, ca si azbestul, la temperaturi inainte - , in faptul ca aceasta se regenereaza atat de rapid inca nu da posibilitatea dezvoltarii microorganismelor daunatoare si in rezistenta perfecta, asigurata de structura lemnului, impregnat de minerale si substante aromatice.
Copaci cu identitate …
Cei mai impozanti arbori ai Padurii Uriase poarta cate un nume, la fel ca si muntii si raurile. Cel vestit dintre ei este General Sherman, numit astfel in amintirea lui Willian Sherman, un brav ofiter nordist din razboiul de secesiune, desfasurat intre anii 1861 si 1865. Are o varsta estimata intre 3.500 si 5.000 de ani, fiind astfel contemporan cu Agamemnon, Ahile, Paris si Ulise, eroii razboiului troian, daca nu cumva este chiar mai «batran» decat acestia. Are inaltimea de 83 de ani si diametrul la baza de 12 m. Ar trebui vreo patruzeci de oameni ca sa-l poata cuprinda.
Alt arbore mamut renumit este Black Chamber («Camera Intunecata»). Acesta este atat de gros incat este traversat de un tunel! Incendiul, al carui urme, vechi de cand lumea, la poarta, nu a tulburat existenta acestui urias. Nu da nici un semn de «batranete».
Si pentru ca nu putea fi uitat nici George Guess, un falnic arbore mamut se numeste Chief (Seful de Trib) Sequoyah, ca o recunoastere pentru tot ceea ce a facut acesta pentru poporul sau.
Arborele mamut, disparut in urma cu mii de ani din Europa, a fost readus, in anul 1853, in unele tari pe vechiul continent, unde poate fi vazut, de regula, in gradinile botanice. In tara noastra, la Baile Heculane, exista un exemplar vechi de mai bine de 130 ani, care are 31 de metri inaltime si un diametru de 1.5 m. In Romania mai cresc arbori mamuti la Orsova, la Resita, la Bocsa Montana, la Ploiesti si la Gradina Botanica din Bucuresti.
Interesanta este si specia Metasequoia Glyptostroboides, originara din partea central-sudica a Chinei. La inceput a fost identificata doar dupa ramasitele ei fosile, descrise stiintific in anul 1941. Nu peste multi ani insa, botanistii au descoperit ca specia mai exista si in natura. Acest arbore se deosebeste in principal de «verii lui americani» prin aceea ca isi pierde frunzele in fiecare an.
Bacterii, virusi si boli provocate
Majoritatea bolilor sunt date deinfectia cu virusi sau cu bacterii. Dar, ce sunt bacteriile si virusii? Bacteriile sunt microorganisme, in timp ce virusii sunt “pachete” de substante chimice. Unele bacterii si unii virusi, numiti agenti patogeni, pot infecta corpul si provoca boli.
Bacteriile sunt microorganisme unicelulare, mult mai simple decat celulele care compun plantele si animalele. Bacteriile se gasesc pretutindeni. Ele traiesc in sol, in aer si in sistemul nostru digestiv. Cele mai multe bacterii sunt organisme inofensive, dar unele specii, numite agenti patogeni, sunt daunatoare si produc boli.
Dupa forma lor, bacteriile patogene se impart in 3 grupuri:
· Cocii au forma sferica si produc durerile de gat, abcesele si pneumonia.
· Bacilii au forma de bastonase si produc febra tifoida si intoxicatia cu salmonella.
· Spirochetele au forma spirala si produc boala Lyme si sifilisul.
Bacteriile invadeaza organismul uman pe diferite cai: prin picaturile inspirate din aer, prin taieturile pielii, prin apa si hrana inghitita si prin sistemul de reproducere, in timpul actului sexual. Odata ajunse in interiorul corpului, bacteriile se hranesc si se divid, eliberand toxine care afecteaza celulele corpului uman. De obicei, sistemul imunitar detecteaza bacteriile si le distruge. De asemenea, infectiile pot fi tratate si prin cure de antibiotice. Infectiile pot fi prevenite prin vaccinari, igiena corespunzatoare, apa de baut curata si prin curatarea ranilor cu substante antiseptice.
Virusii provoaca multe boli ale corpului uman, inclusiv herpesul, raceala, pojarul si oreionul. Virusii sunt “pachete” de substante chimice lipsite de viata, compuse dintr-o banda de material genetic – ADN sau ARN – inconjurata de un invelis proteinic. Pentru a se reproduce, virusii invadeaza o celula gazda si se copiaza. El provoaca boli fie prin distrugerea celulelor lor gazda, fie prin raspunsul sistemului imunitar la prezenta lor, care ar putea avea ca rezultat oboseala, febra si chiar distrugeri severe ale tesuturilor. De cea mai mare parte a virusilor, sistemul imunitar se ocupa fara aparitia starilor de rau. Unele infectii, cum este herpesul, se pot “ascunde” in interiorul corpului, reaparand periodic pentru a provoca alte eruptii. Unele infectii virale pot fi prevenite prin imunizare (vaccinare), dar cele mai mult sunt dificil de tratat prin intermediul medicamentelor. Antibioticele sunt total ineficiente. O boala virala, produsa de virusul imunodeficientei umane (HIV – Human Immunodeficiency Virus) ataca insusi sistemul imunitar. In timp, infectii oportuniste ataca organismul lipsit de aparare, provocand sindromul lipsit de aparare, provocand sindromul imunodeficientei dobandite (SIDA). In prezent nu exista tratament impotriva virusului HIV.
Sa nu uitam ca in organismul uman se gasesc nenumarati microbi, virusi si bacterii, in general inofensivi. Uneori aduc servicii sanatatii, alteori provoaca boli, iar sistemul nostru imunitar trebuie sa le tina piept. Din aceasta cauza organismul trebuie sa fie ajutat. Cum? Foarte simplu, se adopta un mod de viata sanatos, se apeleaza la nevoie la medicamente, injectii, etc. Oricum, eficacitatea depinde strict de tipul “invadatorilor” care ne ameninta si pe care dorim sa ii combatem.
Sentimentul de prietenie
Unul din cele mai frumoase si mai nobile sentimente ale omului este simtul de prietenie. Prietenii sunt una in simtiri, in cuget, in iubirea reciproca si gata de orice jertfa.
Precum stim noi sa fim buni prieteni, la acelasi fel de prieten putem conta. Proverbul romanesc zice: “Spune-mi cu cine te imprietenesti si-ti voi spune cine esti”.
Multi dintre voi veti intreba: “Ce folos am de prietenie?”. Insemnati-va, ca prietenia nu se bazeaza pe foloase. Prietenia este legatura de iubire credincioasa dintre doua suflete. Nu-si dau unul altuia bani, avere, castig, influenta, ci sprijin. Unitatea simturilor si a cugetului, intalnirea in iubire si stima, intelegerea reciproca a greselilor si a calitatilor, aceasta este prietenia. De unde vine, pe ce se bazeaza, este secretul firii. Stim numai ca prietenia exista de cand lumea si milioane de oameni sunt legati de acest sentiment.
Sunt unii oameni care isi aleg prietenii dupa avere, dupa pozitia sociala, dupa influenta. Ei cauta, ce folos le-ar putea aduce prietenia lui cutare sau cutare. Aceasta nu este prietenie curata, pentru ca nu e bazata pe suflet si daca ajungi la necaz, acesti prieteni te parasesc cei dintai.
Fii deci astfel de prieten cum doresti sa-ti fie prietenul tau.
Copiii din Japonia - STIAI CA...?
Elevii și profesorii japonezi au program de curățenie obligatoriu în școli și licee. Ei participă împreună în fiecare zi, timp de 15 minute, la un program de curățenie generală în liceele și școlile frecventate. În acest fel, noua generație este învățată să respecte ordinea și curățenia.
În Japonia este interzisă folosirea telefoanelor celulare în trenuri, restaurante și în orice spații închise. Prin această măsură, se respectă dreptul la intimitate și liniște al celorlalți din aceea încăpere.
Școlarii japonezi învață încă din clasele primare despre etică și relațiile interumane.
Deși poporul japonez este unul dintre cele mai bogate și civilizate din lume, familiile japoneze nu angajează femei de serviciu pentru curățenie în casă. De aceasta răspund părinții și copiii din familie.
În școlile japoneze nu există examene până în clasa a 3-a. Scopul educației japoneze este de a dezvolta personalitatea și gândirea copiilor, prin conștientizarea faptelor și a regulilor de bază ale vieții, și nu memorarea și redarea automată a celor învățate.
După pauza de masă, copiii școlari se spală obligatoriu pe dinți. De la vârste fragede, au grijă de sănătatea și igiena dentară. Pauza pentru masa de prânz a școlarilor și a studenților este de minimum 30 de minute, pentru a se asigura o bună și corectă digestie a alimentelor.
Când sunt întrebați în legătură cu acest program școlar, japonezii răspund:
- Această nouă generație, astfel educată și formată, reprezintă viitorul Japoniei...
- Această nouă generație, astfel educată și formată, reprezintă viitorul Japoniei...
Preluat de pe http://frumoasaverde.blogspot.ro
De ce sa ne spalam pe dinti ?
Stii sa te speli pe dintisori ?
Iti aduci aminte, cand taticul si mamica ti-au spus clar ca ar fi timpul sa te speli pe dinti? Ce frumos ti-a explicat el cum trebuie sa fie ingrijiti dintisorii, cat mai din vreme, ca sa nu-i atace cariile.
Mai intai, ai observat cum se spala pe dinti taticul si mamica. Ti-ai dat seama ca nu e o treaba prea grea, ca poti face si tu la fel. In ziua urmatoare a venit acasa cu un pachetel. Era o periuta de dinti micuta, frumoasa, cu coada de plastic, colorata, mai mare dragul sa te speli cu ea. Ti-a pus in mama periuta cu pasta si te-a indemnat sa faci ca el. Periuta ti se parea mare si grea, cat o perie de frecat dusumelele. Abia iti incapea in gurita. Cu chiu, cu vai, ai reusit sa-ti speli dintisorii, de te-ai manjit cu pasta pe nasuc si pe obrajori, incat aratai ca un clovn. Taticul si mamica au ras, s-au bucurat si ti-au zis: “Bravo, foarte bine!”. Dupa ce ai terminat, parintii te-au invatat cum sa-ti clatesti periuta, cum s-o usuci, cum s-o pui in paharul de plastic si sa o acoperi cu un tifon, ca sa nu se aseze praful si mustele. Erai fericit si gandul tau era numai la joaca asta placuta, pe care n-o stiai pana atunci. Dimineata, cum sareai din patut, alergai la baie si incepeai sa-ti speli dintisorii. Astazi faci la fel, dupa micul dejun si seara niciodata sa nu te culci inainte de a-ti spala dintii. E o deprindere buna, pe care nu trebuie s-o parasesti pana la adanci batranete. Numai asa iti vei pastra dintii sanatosi si frumosi. Daca toti copiii ar face la fel, cariile ar flamanzi ca n-ar mai avea ce doare, iar doctorii de dinti n-ar mai avea de lucru.
Asadar, spune si altor copii, care poate nu stiu:
“E frumos si-i sanatos,
Sa te speli pe dintisori
De la doi-trei anisori!”
Abonați-vă la:
Postări (Atom)