[ FOTO ] Metrul - unitate de măsură pentru lungime

Metrul se notează cu m şi este o unitate de măsură pentru lungime.

Multiplii metrului sunt:decametrul (dam), hectometrul (hm) şi kilometrul (km).

Submultiplii metrului sunt:
decimetrul (dm), centimetrul (cm) şi milimetrul (mm).

Atenţie: decametrul se notează dam, pentru că dm se foloseşte pentru decimetru.

Cât este fiecare?
1 dam = 10 m
1 hm = 100 m
1 km = 1000 m
1 dm = 0,1 m
1 cm = 0,01 m
1 mm = 0,001 m

Ce relaţie există între multipli şi submultipli?
1 dam = 10 m = 100 dm = 1000 cm = 10000 mm
1 hm = 10 dam = 100 m = 1000 dm = 10000 cm = 100000 mm
1 km = 10 hm = 100 dam = 1000 m = 10000 dm = 100000 cm = 1000000 mm
1 dm = 0,1 m = 0,01 dam = 0,001 hm = 0,0001 km
1 cm = 0,01 m = 0,001 dam = 0,0001 hm = 0,00001 km
1 mm = 0,001 m = 0,0001 dam = 0,00001 hm = 0,000001 km




































10 mai - Ziua Păsărilor şi a Arborilor


În fiecare an la data de 10 Mai se sărbătoreşte Ziua Păsărilor şi a Arborilor. Această zi a apărut la iniţiativa iubitorilor de natură, care au dorit să facă public faptul că nu e nimic rău în a da atenţie naturii sau a fi mai buni cu aceasta, natura fiind o minune care ne înconjoară. Oamenii ar trebui să fie mereu în armonie cu natura. În acelaşi timp, prin ocrotirea păsărilor şi a arborilor se realizează şi conservarea habitatelor.



Prin marcarea acestei zile dorim să atragem atenţia asupra faptului că păsările şi habitatele lor sunt în pericol, iar dacă noi cei care suntem responsabili de protejarea lor nu facem tot ce ne stă în putinţă pentru a le salva, riscăm să le pierdem.




“Nu vom salva tot ce ne-ar plăcea să salvăm, dar vom salva mai mult decât dacă n-am fi încercat deloc.” - Sir Peter Scott

Sursa : aici 

10 mai - Ziua Regalităţii . Ziua cu triplă semnificaţie istorică


Data de 10 Mai marchează trei momente importante din istoriografia României: începutul domniei lui Carol I, Independenţa de stat şi încoronarea primului rege al ţării. Din aprilie anul acesta, ziua de 10 Mai este şi zi de sărbătoare naţională, printr-o decizie a Camerei Deputaţilor.

Ziua Regalităţii, a fost ziua naţională a României din 1866 până în 1947, până la venirea comuniştilor la putere. În timpul regimului comunist, sărbătoarea de 10 Mai a fost ştearsă din memoria colectivă, iar când se vorbea despre independenţă se invoca discursul lui Mihail Kogălniceanu din Parlament, rostit la 9 mai. Astăzi, 10 Mai este Ziua Regelui, fiind sărbătorită în primul rând de familia regală, iar începând de anul acesta, printr-un proiect adoptat de Camera Deputaţilor, data de 10 Mai este şi zi de sărbătoare naţională. 




Ziua Regalităţii: 10 mai 1866, sosirea lui Carol Hohenzollern Sigmaringen în România

 Prima semnificaţie a zilei de 10 Mai este legată de momentul sosirii lui Carol de Hohenzollern Sigmaringen în România în anul 1866. Cu acceptul împăratului francez Napoleon al III-lea şi cel al regelui Prusiei, Wilhelm I, principele Carol porneşte spre România la sfârşitul lui aprilie 1866. 
Părăseşte castelul Sigmaringen de lângă Dusseldorf şi traversează Elveţia şi Austria. În ziua de 8 mai ajunge cu vaporul la Turnu Severin, iar pe 10 Mai 1866 intră în Bucureşti. Începea astfel o domnie de 48 de ani, cea mai lungă din istorie. Este perioada în care 10 Mai intră în conştiinţa românilor drept Ziua Naţională şi Ziua Dinastiei.

 Ziua Regalităţii: 10 mai 1877, obţinerea independenţei României faţă de Imperiul Otoman

 Unul din cele mai importante moment ale domniei lui Carol a fost obţinerea Independenţei României faţă de Imperiul Otoman, act care i-a adus un prestigiu uriaş. La data de 10 mai 1877, Senatul României a votat proclamaţia de independenţă faţă de Imperiul Otoman. Războiul de Independenţă, sau Războiul ruso-turc din perioada 1877-1878, a beneficiat de o contribuţia decisivă a trupelor române, comandate efectiv de Carol. Totodată, Congresul de la Berlin, din 1878, a consfinţit independenţa absolută a României faţă de Imperiul Otoman.

Ziua Regalităţii: controverse 

Există încă anumite confuzii referitoare la data când a fost proclamată independenţa României şi asta pentru că, în timpul regimului comunist, pentru a se disocia momentul proclamării Independenţei de 10 Mai, Ziua Dinastiei şi Ziua Naţională a României, oamenii erau învăţaţi, la şcoală, că, pe data de 9 mai a fost proclamată deplina independenţă a ţării. Istoricul Manuel Stănescu, blogger adevarul.ro, explică: „E foarte adevărat că celebrele cuvinte ale lui Kogălniceanu au rost rostite la 9 mai (stil vechi). În aceeaşi zi cele două camere au votat, în unanimitate în Senat şi cu două abţineri în Camera Deputaţilor, «independenţa absolută a României». Apoi, brusc, amnezie în istoriografie, timp de decenii. În realitate, la 10 mai, guvernul, membrii corpurilor legiuitoare, mitropolitul Moldovei, preşedintele Curţii de Casaţie, preşedintele Curţii de Conturi, reprezentanţii altor autorităţi şi delegaţii ale locuitorilor din Argeş şi Buzău au mers la Palat,felicitându-l pe Carol pentru a 11-a aniversare a urcării sale pe tron şi aclamându-l în noua calitate de suveran independent. Domnitorul a  proclamat solemn independenţa. Acestea sunt faptele, care nu lasă loc de interpretări“. 


Ziua Regalităţii: 10 mai 1881, încoronarea Principelul Carol 

De altfel, proclamarea Independenţei la 10 mai 1877 este argumentul principal pentru care unii istorici susţin că şi astăzi Ziua Naţională a României ar trebui să fie pe 10 Mai. Alţi istorici sunt mai puţin categorici, dar atrag atenţia că ziua de 10 Mai trebuie marcată ca una dintre cele mai faste din istoria naţională. Şi asta pentru că, la 10 Mai 1881, Parlamentul a votat transformarea ţării din principat în regat, iar Principele Carol a fost încoronat rege al României. Ca zi naţională, 10 Mai era sărbătorită de toţi românii, care luau parte la celebra bătaie de flori de la şosea. Celebrarea Zilei de 10 Mai a fost interzisă pentru prima dată în 1917 de ocupaţia germană, iar a doua oară de regimul comunist, după abdicarea forţată a regelui Mihai din 1947.

Sursa : aici 

Părţile unei plante



PLANTA: - Sunt o plantă. Într-o noapte nu m-am putut odihni din cauza părţilor mele componente. Ascultaţi şi dumneavoastră cum se certau! A început - RĂDĂCINA …
RĂDĂCINA: -Ah, nu mai pot! N-a mai plouat de mult timp. Stăpâna nu m-a udat, a uitat de   mine! Pământul e tare şi bătătorit. Nu pot să mai pătrund după apă.
   Voi cu ce mă ajutaţi? Sunteţi ca nişte trântori! Dacă mă mai supăraţi, mă despart de voi!
TULPINA: -Draga  mea surioară, nu mă acuza! Şi eu sunt tristă! Primesc atâtea lovituri şi înţepături … Copiii răi îmi crestează scoarţa atunci când se joacă şi îşi scriu numele pe mine, ştii cât mă doare?
Apa şi substanţele hrănitoare pe care tu le aduni din pământ eu le transport spre frunză ca să ne pregătească mâncarea. Apoi transport această mâncărică spre frunze, flori, fruct şi spre tine, dragă rădăcină. Nu stau o clipă!
FRUNZA: -Ce tot vă certaţi acolo? Vi se pare că munciţi mai mult ca mine?
Eu aştept prima rază de soare ca să pregătesc hrana în prezenţa luminii.
Sunt numită bucătăria plantei şi dacă n-aşi fi eu cu ce v-aţi hrăni voi?
FLOAREA: -Să mă prezint, sunt floarea! Eu sunt iubită de albine, fluturi, oameni. Îi atrag pe toţi cu mireasma pe care o răspândesc în aer şi prin coloritul petalelor. Din mine se formează fructul atât de căutat de copii.
Dacă eu n-aş rodi, oamenii n-ar mai cultiva plante.
Şi eu am rolul meu, dar nu mă laud!


FRUCTUL: -Bună ziua! Mă recunoaşte cineva! Sunt fructul!
Eu sunt cărnos, gustos, zemos şi parfumat! Conţin multe vitamine.
Se spune că dacă mănânci un măr pe zi , te scuteşte de doctor.
Nu uitaţi, copii! Spălaţi bine fructele înainte de a le consuma!
SĂMÂNŢA: -Mă primiţi şi pe mine la discuţia voastră?
Rădăcina: - Cine a vorbit?
SĂMÂNŢA: -Eu, sămânţa.
Tulpina: - Unde eşti?
SĂMÂNŢA: - Tăiaţi un măr în două! Mă vedeţi?
Frunza: - Da! Ce mică eşti!
SĂMÂNŢA: -Eu stau ascunsă aici şi pot ieşi când fructul e copt. Oamenii mă pun în pământ şi din mine iese altă plăntuţă cu rădăcinuţă, tulpiniţă, frunzuliţe şi floricele.
Vedeţi că şi eu sunt importantă? Prin mine se înmulţeşte planta .
PLANTA: -Aţi terminat? Ascultaţi-mă şi pe mine!
Voi nu puteţi trăi una fără alta. Alcătuiţi o fiinţă. Dacă nu lucraţi împreună veţi muri. Fiecare aveţi rolul vostru.
Sper să nu vă mai certaţi de azi înainte!
TOŢI – Nu!
RĂDĂCINA – Iartă-mă, surioară tulpină! Iertaţi-mă şi voi frunze, flori fructe, seminţe.
FRUNZA – Te iertăm, dragă rădăcină.
TOŢI – Hai să ne-mpăcăm!
FLOAREA – Promitem că nu ne mai certăm!
TOŢI – Împăcare, împăcare / Fără nici o supărare / Ura!
PLANTA – Aşa vă vreau! Bravo! Acum la muncă!





9 mai – Ziua Independenței României



Principatele Române, unite din anul 1859, adică de mai puțin de 20 de ani, și conduse de principele Carol I, au decis să faciliteze campania militară a Imperiului Țarist. În aprilie 1877, Principatele Unite și Rusia au semnat la București un tratat care permitea trupelor ruse să traverseze teritoriul românesc în drumul spre Balcani, cu condiția respectării integrității teritoriale a Principatelor Unite.
Anticipându-se modul cum vor evolua ostilitățile dintre cele două mari puteri beligerante, guvernul de la București a decis și mobilizarea trupelor române. 120.000 de ostași români au fost dispuși de-a lungul Dunării, pentru a riposta la un eventual atac otoman. Imperiul Țarist a declarat război Imperiului Otoman la 12 / 24 aprilie 1877, iar trupele ruse au intrat în România pe la Ungheni.
Podul peste Prut, inaugurat cu doar două zile înainte, fusese construit după planurile arhitectului Gustave Eiffel – proiectantul Turnului Eiffel din Paris.
Ca represalii la susținerea oferită campaniei militare a Rusiei, Imperiul Otoman ia o serie de măsuri contra Principatelor Române, mergând până la deschiderea focului, cu tunurile, asupra unor localități românești de pe Dunăre.
La 29 aprilie 1877, la București, Adunarea Deputaților declară rupte legăturile cu Imperiul Otoman și constată existența stării de război între Principatele Unite și Imperiul Otoman. La 9 mai 1877, ministrul de Externe, Mihail Kogălniceanu, a declarat la București independența Principatelor Române.
Acțiunile militare ale Rusiei împotriva Turciei au început, cu sprijinul României, în iunie 1877. Rușii au intrat în Dobrogea și în Bulgaria (teritorii otomane, la acel moment) iar România le-a asigurat sprijin rușilor cu ajutorul flotilei de pe Dunăre și prin tiruri de artilerie asupra cetăților turcești de pe malul drept al Dunării.
La 16 iunie 1877, primele trupe românești au trecut Dunărea și au preluat controlul asupra cetății Nicopole. La sfârșitul lunii iulie 1877, principala cetate otomană din Bulgaria, Plevna, a fost asediată de trupele ruse și române, aflate sub comanda unică a domnitorului Carol I. La sfârșitul lui noiembrie 1877, Plevna a fost cucerită, iar comandantul ei, generalul Osman Pașa, s-a predat. Principalul șef militar al trupelor române din Bulgaria a fost generalul Mihail Cerchez.

Pe timpul iernii, românii au continuat campania din Bulgaria, cucerind cetatea Vidin, la data de 12 februarie 1878. La 3 martie 1878, Imperiul Țarist și Imperiul Otoman au încheiat pacea de la San Stefano. Independența României a fost recunoscută de marile puteri europene la data de 13 iulie 1878, iar Armata Română biruitoare a fost primită în București la data de 8 octombrie1878.

Sursa : aici

9 mai - Ziua Europei


Data marchează ziua istorică în care a fost pronunțată declarația Schuman. În cadrul unui discurs ținut la Paris, în 1950, ministrul francez al afacerilor externe de atunci, Robert Schuman, propunea stabilirea unei noi forme de cooperare politică în Europa, care să înlăture pentru totdeauna posibilitatea izbucnirii unui nou război între națiunile Europei.

Viziunea sa era de a crea o instituție europeană care să centralizeze și să gestioneze producția de cărbune și oțel. Un an mai târziu, a fost semnat tratatul care prevedea crearea unui astfel de organism. Propunerea lui Robert Schuman este considerată a fi piatra de temelie a Uniunii Europene.

Instituțiile UE sărbătoresc Ziua Europei

Pentru a marca Ziua Europei, instituțiile UE își deschid porțile pentru public la începutul lunii mai, la Bruxelles și la Strasbourg. Birourile locale ale UE din Europa și din întreaga lume organizează diverse activități și evenimente, pentru toate vârstele.
În fiecare an, mii de cetățeni participă la vizite, dezbateri, concerte și alte evenimente, pentru a sărbători Ziua Europei și pentru a sensibiliza opinia publică în legătură cu UE.

Sursa : aici 

8 mai – Ziua Internationala a Crucii Rosii si Semilunii Rosii


Crucea Rosie si Semiluna Rosie marcheaza ziua de 8 mai, Ziua Internationala a Crucii Rosii si Semilunii Rosii, prin concentrarea atentiei atat asupra provocarilor cat si asupra oportunitatilor oferite de fenomenul urbanizarii.
Violenta, saracia, hrana insuficienta, ingrijirile medicale precare, accesul impropriu la apa si igiena sau cresterea vulnerabilitatii umane se numara printre multiplele provocari carora trebuie sa le faca fata locuitorii oraselor sau a altor zone intens populate de pe glob. Totusi, traiul in mediul urban prezinta foarte multe oportunitati si poate servi drept motor de incluziune sociala, de exprimare culturala, de diversitate si crestere economica.

Pentru prima oara, peste 50% din populatia lumii locuieste in mediul urban, o cifra care se prefigureaza sa creasca la peste 60%, in 2030. Orasele din zonele lumii aflate in curs de dezvoltare se preconizeaza sa atinga cota de 95% din cresterea urbana, in urmatoarele doua decade. Alte cifre impresionante, conform statisticilor Miscarii de Cruce Rosie si Semiluna Rosie:
•    4.900.000.000 oameni vor locui in zonele urbane pana in 2030  - adica 60% din populatia globului. 1.000.000.000  este numarul de persoane care locuiesc in conditii extrem de proaste, in locuinte supraaglomerate de la periferii sau in asezari neconventionale. Poate atinge 1,5 miliarde pana in 2020.
•    680.000.000: este numarul de locuitori in mediul urban care nu dispun de surse de apa potabila.
•    850.000.000: este numarul de locuitori in mediu urban care nu dispun de toalete sau latrine igienice care sa reduca riscul imbolnavirii.
•    1% din gospodarii sunt asigurate impotriva catastrofelor in  tarile cu venit mic fata de 30% in tarile cu venit mare.
"Recenta devastare din Haiti ne aminteste de impactul pe care il pot avea dezastrele asupra zonelor urbane cu populatie densa" - a remarcat Tadateru Konoé, presedintele Federatiei Internationale a Societatilor de Cruce Rosie si Semiluna Rosie (FISCR). "Si angajamentul nostru este sa conlucram cu comunitatile, cu autoritatile guvernamentale locale si alti parteneri locali pentru imbunatatirea ingrijirilor de sanatatate, a serviciilor sanitare, pentru crearea unor sisteme de prevenire si actiune din timp, pentru construirea unor locuinte rezistente la cutremur care ar putea ajuta oamenii sa-si salveze viata in timpul dezastrelor care vor veni."

Pretutindeni in lume, Societatile Nationale de Cruce Rosie si Semiluna Rosie colaboreaza cu autoritatile locale si societatea civila pentru a raspunde provocarilor urbane, incercand sa elimine cauzele care le-au determinat. Acestea se concentreaza pe promovarea diversitatii, combaterea discriminarii si isi unesc eforturile pentru a oferi servicii sociale decente oamenilor aflati in suferinta.


In Romania,  Societatea Nationala de Cruce Rosie, pentru a veni in sprijinul populatiei urbane afectata de criza economica si de cresterea preturilor la produsele alimentare, a infiintat programul social Banca de Alimente – un sistem de ajutorare cu alimente de baza, donate de comunitate.

Voluntarii Crucii Rosii se afla in centrul eforturilor Miscarii de a face comunitatile urbane mai puternice.

Miscarea Internationala de Cruce Rosie si Semiluna Rosie isi reia chemarea la actiune, adresata intregii lumi, in data de 8 mai 2009: Lumea noastra este in dezordine. E timpul sa actionezi. Acest efort ne reaminteste tuturor ca avem un rol de jucat pentru a face lumea din jurul nostru mai buna. Fiecare dintre noi poate face ceva important daca se alatura actiunilor pozitive din comunitatile lor.

3 mai - Ziua Mondială a Presei

Mii de ziare din întreaga lume vor celebra luni, 3 mai, Ziua Mondială a Libertăţii Presei, publicând editoriale şi materiale de promovare a libertăţii presei, preluate de la World Association of Newspapers and News Publishers (WAN-IFRA), informează instituţia.




Aceste materiale, majoritatea dezvoltând tema "Jurnalişti în exil", vor fi disponibile în limbile engleză, franceză, germană, spaniolă şi rusă pe site-ul http://www.worldpressfreedomday.org.
Scrisorile de protest pot fi semante şi trimise liderilor din Iran, Mexic, Filipine, China şi Sri Lanka.

La 23 decembrie 1993, Adunarea Generală a ONU declara ziua de 3 mai drept Ziua Mondială a Libertăţii Presei. Inţiativa a venit la Conferinţa Generală UNESCO care, printr-o rezoluţie din 1991 asupra promovării libertăţii presei în lume, a recunoscut că o presă liberă, pluralistă şi independentă este o componentă esenţială a unei societăţi democratice.
Data de 3 mai comemorează Declaraţia de la Windhoek, adoptată la 3 mai 1991, în cadrul Seminarului pentru promovarea unei prese africane independente şi pluraliste, organizat de UNESCO şi ONU la Windhoek, Namibia.
Reprezentanţii WAN-IFRA încurajează presa din întreaga lume să publice cât mai multe materiale în legătură cu libertatea presei.

CALENDAR SĂRBĂTORI NAŢIONALE ŞI INTERNAŢIONALE - LUNA MAI


01 mai-Ziua Internaţională a Muncii
03 mai-Ziua Mondială a Presei
08 mai-Ziua Internaţională de luptă împotriva capitalismului
08 mai-Ziua Internaţională a Crucii Roşii
09 mai-Ziua Europei
09 mai-Ziua Independenţei de Stat a României
09 mai-Ziua Victoriei Naţiunilor Unite în cel de-al doilea razboi mondial
10 mai-Ziua Păsărilor şi a Arborilor
15 mai-Ziua Internaţionala a Familiei
15 mai-Ziua Internaţională pentru Climă
15 mai-Ziua Internaţionala a Medicului Veterinar




17 mai-Inaltarea Domnului; Ziua Eroilor
20 mai-Ziua Internaţională a Muzeelor
21 mai-Sărbătoarea Sfinţilor Împăraţi Constantin şi Elena
21 mai –Ziua dedicată persoanelor seropozitive decedate
22 mai-Ziua Internaţională pentru Biodiversitate
23 mai –Ziua Naţională a Aromânilor
24 mai-Ziua Europeană a Păsărilor/Ziua Parcurilor Naţionale
25 mai-Ziua Internaţională a Copiilor Dispăruţi



1 mai - Ziua Internaţională a Muncii



1 MAI. Totul a pornit de la protestele muncitorilor din Chicago ce au avut loc pe 1 mai 1886, cand sute de protestatari au iesit in strada cerand reducerea normei de munca la 8 ore pe zi, fara reducerea salariului. Trei zile mai tarziu, cativa muncitori s-au alaturat unui alt protest, alaturi de angajati ai unei intreprinderi de prelucrare a lemnului. Politia a intervenit, iar patru protestatari au fost ucisi de politie si multe alte persoane au fost ranite mai mult sau mai putin grav din cauza fortelor de orgine.
In aceasi seara, o bomba a fost aruncata din multime spre coloane de politisti, 66 dintre acestia fiind raniti, dintre care 7 au decedat. Bineinteles, politia a ripostat, impuscand nu mai putin de doua sute de oameni, multi dintre ei fiind raniti mortal.
In Romania, Ziua Muncii a fost sarbatorita pentru prima data in anul 1890 de catre miscarea socialista. In perioada comunista, erau organizate manifestatii de amploare pe marile bulevarde, cand coloane de oameni ieseau in tinute festive si scandau lozinci in timp ce purtau pancarte.



Cum era relevată ziua de 1 Mai în publicațiile vremii
Ziua Muncii este sărbătorită în România începând din anul 1890, în timpul  domniei lui Carol I, devenind dintr-o sărbătoare tolerată, ignorată de cele mai multe ori în publicaţiile vremii, precum Adevărul, Acţiunea conservatoare, Acţiunea şi Acţiunea Română, iar în cel mai bun caz - "o sărbătoare tolerată" -, aşa cum relata Adevărul pe 29 aprilie 1920.
Sărbătoarea internaţională de 1 Mai apare pentru prima dată în presa românească din secolul al 19-lea"În Englitera manifestaţia de 1 Maiu a avut loc în Dumineca următoare a acestei zile. Peste tot manifestaţiunea a avut un caracter foarte impozant. La Londra au luat parte la manifestaţie 60.000 de muncitori. La Hyde-Park, unde s'a ţinut întrunirea, 24 de tribune au fost rădicate de pe care 24 de oratori au vorbit în acelaşi timp. La un semnal convenit, resoluţiuni în favoarea zilei de 8 ceasuri au fost puse la vot şi aprobate prin uriaşe aclamaţiuni", scria Adevărul din 1 mai 1893, fără a face în vreun material referire şi la sărbătoarea muncitorilor români.
Alte publicaţii ale secolului al 19-lea, între care şi Acţiunea conservatoare, ignoră însă sărbătoarea de 1 Mai. Astfel, ziarul Acţiunea conservatoare apărut marţi 1 mai 1907 nu dedică niciun material vreunei sărbători care să aibă de-a face cu muncitorii.
Câţiva ani mai târziu situaţia se schimbă şi presa din România începe să acorde spaţii restrânse sărbătorii de 1 Mai.

ZIUA MUNCII, 1 Mai - o zi tolerată ca zi de repaus în perioada interbelică
Adevărul de vineri, 30 aprilie 1920, publica pe pagina 4 o ştire despre "Serbarea zilei de 1 Mai", în care se spune că mai mulţi delegaţi ai partidului socialist vor pleca în provincie pentru a lua cuvântul de 1 mai.
Însă un subtitlu al materialului - "1 Mai zi «tolerată»" - relevă statutul acestei sărbători în respectiva perioadă. Acest lucru este cu atât mai evident cu cât în materialul respectiv este transmisă "Circulara Ministerului de Interne către autorităţile administrative": "Organizaţiunile socialiste muncitoreşti din ţară au hotărât să sărbătorească şi anul acesta ziua de 1 Mai. Această zi a fost întotdeauna tolerată ca zi de repaus şi manifestaţie socialistă aşa că sărbătorirea ei va fi lăsată liberă şi anul acesta, a se face în limitele în care ordinea publică nu va fi turburată (...) Ar fi de dorit ca (...) serbarea să înceapă de dimineaţă şi să se termine cel mai târziu la orele şase seara (...)".

1 Mai şi "cenzura preventivă"
Nu doar că era tolerată, dar sărbătoarea de 1 Mai este asociată în ziare ale anului 1920 cu cenzura.
Astfel, Adevărul de sâmbătă 1 mai 1920 titra pe prima pagină "1 Maiu şi Cenzura preventivă", lansând un atac la adresa guvernării de la momentul respectiv. "Spre a scăpa de încurcătură, guvernul a declarat ziua de 1 Maiu zi de sărbătoare legală. Deşi Conferinţa Păcei a înscris reducerea orelor de muncă la opt ca măsură internaţională, totuşi guvernul nostru nu a recunoscut ziua de 1 Maiu ca o serbare internaţională a muncei, ba din contra, circulara ministerului de interne către autorităţile administrative se referă la «tolerarea» anterioară a acestei serbări pentru a anunţa că ea va fi lăsată liberă şi anul acesta. Guvernul se fereşte a'şi lua răspunderea «tolerărei» zilei de 1 Maiu şi de aceea invocă precedentele (...)", se spunea în Adevărul din 1 mai 1920.
Pe de altă parte, Acţiunea Română de duminică 1 mai 1921 nu dedică niciun material sărbătorii muncitorilor. În schimb ziarul Adevărul din 1 mai 1921 face în câteva rânduri din pagina a treia, la secţiunea ştirilor din ţară, referire la sărbătoarea de 1 Mai, sub titlul "Serbarea zilei de 1 Maiu", precizându-se că "Şcoala socialistă a decis să organizeze o serbare pe ziua de 1 Maiu (...).

Sărbătoarea muncii, sărbătorită "prin muncă", în timpul celui de-al Doilea Război Mondial
Ediţia din 30 aprilie 1944 a ziarului Acţiunea dedică un material pe prima pagină "Sărbătorii Muncii", care este însă introdus printre articole dedicate războiului, precum "Cronica Răsboiului, Ofensiva minelor, un preludiu al invaziei?", "Normalizarea relaţiilor ruso-elveţiene", "Lupte locale în Crimeea şi Tighina".
În materialul dedicat "Sărbătorii Muncii" se spune: "Ziua de 1 Mai va fi sărbătorită anul acesta prin muncă. În toate întreprinderile, serviciul se va executa în orele de program obişnuite".



1 Mai a fost marcat de manifestări propagandistice în perioada comunismului
În Scînteia din 1975  se regăsesc articole scurte publicate sub genericul "1 Mai", cu titluri precum "Cuvinte înscrise cu mîndrie în cronica întrecerii socialiste" (3 aprilie), "Angajamentele muncitoreşti se îndeplinesc cu cinste" (4 aprilie), "Angajamente de onoare, fapte de onoare" (11 aprilie), "Fapte de cinste în cronica bogată a întrecerii" (13 aprilie), "Succese de prestigiu îmbogăţesc cronica întrecerii" (20 aprilie), "Avîntul întrecerii creşte pretutindeni. Zi de zi se obţin remarcabile succese" (25 aprilie) şi "Realizări în întrecerea socialistă. Cum s-au cîştigat 8 luni şi 20 de zile în înfăptuirea cincinalului".
Ziarul Scînteia, în numărul său din 1 mai 1975, titra pe prima pagină "Trăiască 1 Mai Ziua solidarităţii internaţionale a celor care muncesc!" şi publica un articol "Sub conducerea partidului, uniţi, încrezători, puternici". "Ridicăm pentru a treizeci şi una oară spre cerul liber al patriei, mâinile noastre cu ramurile în floare şi drapele. Cu trei decenii în urmă, ţara se pregătea prin jertfă de sânge - în lupta pentru înfrângerea definitivă a fascismului - pentru adevărata ei primăvară. (...) Tot atâtea motive de angajare cu trup şi suflet într-o unitate indestructibilă pentru exemplara înfăptuire a politicii interne şi externe a Partidului Comunist Român, spre binele şi gloria patriei socialiste. Ne însufleţeşte şi ne cheamă spre noi şi noi izbânzi, consacrate înfloririi României, Programul istoric al partidului".

Mesele "tovărăşeşti", omagii aduse muncii şi "entuziastele" adunări populare "distractive" ale tovarăşului Ceauşescu
În numărul său din 2 mai 1975, Scînteia publica un material "Sărbătorirea Zilei de 1 Mai", prezentând "manifestările care au avut loc ieri în întreaga ţară (care) au evocat vibrant bogatele tradiţii revoluţionare de luptă, legăturile de solidaritate internaţionalistă ale clasei muncitoare şi Partidului Comunist Român, contribuţia României la zdrobirea fascismului, marile succese în construcţia socialistă, angajarea fermă a întregului popor pentru înfăptuirea Programului partidului". De asemenea, numărul prezintă "cuvîntul tovarăşului Nicolae Ceauşescu", la masa "tovărăşească" oferită de Comitetul Central al Partidului Comunist Român.
Scînteia şi-a păstrat obiceiul şi în anul 1989, când scrie despre 1 Mai încă din primele zile ale lunii aprilie, fiind publicate articole sub genericul "În întâmpinarea Zilei de 1 Mai". Astfel, sunt publicate articole cu titluri precum "Oameni ai marilor performanţe" (5 aprilie), "Rînduri, rînduri, muncitori" (6 aprilie), "Faptele noastre de muncă - mândria noastră" (9 aprilie), "Măsura hărniciei muncitoreşti" (19 aprilie), "Angajare revoluţionară, soluţii eficiente, de largă perspectivă pentru realizarea integrală a planului" (25 aprilie) şi "Tehnologiile avansate - larg extinse în acţiunea de modernizare" (27 aprilie 1989).
Scînteia, din 30 aprilie 1989, a titrat "Trăiască unitatea de nezdruncinat a întregului popor în jurul partidului, al secretarului său general, tovarăşul Nicolae Ceauşescu". În articolul "Aleasă cinstire muncii eroice a poporului condus de partid, remarcabilei activătăţi revoluţionare a tovarăşului Nicolae Ceauşescu, a tovarăşei Elena Ceauseşcu", autorul materialului a suprins adunarea festivă consacrată zilei de 1 Mai, unde au participat tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, preşedinte al Republicii Socialiste România, şi tovarăşa Elena Ceauşescu. "Cu entuziasm, cu bucurie în inimi au întâmpinat pe conducătorul iubit al partidului şi al statului tovarăşul Nicolae Ceauşescu, pe tovarăşa Elena Ceauşescu miile de locuitori ai Capitalei veniţi la Sala Palatului Republicii, unde s-a desfăşurat adunarea festivă. Ca de fiecare dată, reîntâlnirea tovarăşului Nicolae Ceauşescu cu oameni ai muncii de cele mai diferite profesii a constituit un prilej de vibrantă reafirmare a dragostei şi a respectului profund cu care partidul, poporul întreg înconjoară pe mare bărbat din fruntea ţării. În aclamaţiile şi uralele participanţilor la adunare, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, tovarăşa Elena Ceauşescu au luat loc în loja oficială".
Poezia a fost şi ea folosită în acele vremuri pentru sărbătorirea zilei de 1 Mai, ziua "tovarăşului Ceauşescu". "De ziua muncii", publicată în paginile ziarului Scînteia din 3 mai 1989: "E ziua muncii 'nalta noastră ziua/ În fiecare zi din calendarul/ Cu fiecare măsurăm nu numai timpul/ Dar şi suişul nostru, temerarul/ Spre culmile pe care comunismul/ În straie româneşti, de sărbătoare/ Ne-aşteaptă, după datina străbună/ Cu pâine albă, bună, şi cu sare/ Dar ca să ajungem până sus mai este/ Un drum de muncă multă, de sudoare,/ De dăruire-n fiecare faptă/ De încredere-n flacăra cea mare/ Pe care, simplu, o purtăm în noi/ Drept cea mai tricoloră moştenire/ A fost ce-a fost pe-acest pământ erou/ Şi este încă şi va fi şti să fie/ Cît ziua muncii-i ziua noastră zilnic/ La orice răsărit din calendarul/
Cu care măsurăm nu numai timpul/ Dar şi suişul nostru, temerarul/ Spre culmile pe care comunismul/ În straie româneşti, de sărbătoare/ Ne-aşteaptă, după datină străbună/ Cu pîine albă, bună, şi cu sare", poezie scrisă de Teofil Balaj.
Nu au lipsit în acel an nici "serile cultural-distractive dedicate fruntaşilor din întreprinderi". "Bogate şi variate au fost, totodată, în această primă zi, de mai, şi demonstraţiile şi activităţile sportive: astfel, în cadrul manifestării inaugurale «Festivalul cultural-sportiv Buftea», ediţia a V-a au putut fi urmărite evoluţii al cros, viteză, handbal, volei, demonstraţii de aeromodele, karting, tenis de masă etc.".
După revoluţia din decembrie 1989, timp de mai mulţi ani, ziua de 1 mai nu a mai fost sărbătorită prin festivităţi propagandistice, însă a fost marcată prin evenimente sociale, în aer liber.
În ultimii ani, sărbătoarea de 1 mai şi-a pierdut din "profunzimea" iniţială, fiind mai mult un prilej de bucurie pentru salariaţii din sectorul public care beneficiază de zile declarate libere de către Guvern. 

(Sursa: rtv.net)



Related Posts Plugin for WordPress, Blogger...