Lipitoarea
Lipitoarea ajunge la 10-15 cm lungime, avand la capete cate o ventuza. La partea anterioara, in mijlocul ventuzei, se afla gura, iar deasupra ventuzei din partea posterioara se deschide orifciul anal. Pe inelele de langa ventuza anterioara se gasesc 10 pete, care sunt un fel de ochi.
In timpul mersului se serveste de cele 2 ventuze. Cu ventuza anterioara se fixeaza pe pietre, plante sau pe fundul apei, apoi incovoaie corpul, aducand ventuza posterioara langa cea anterioara. Dupa aceea isi desprinde ventuza anterioara si, sprijinita pe ventuza posterioara, isi lungeste corpul cat poate inainte. Aceste miscari le repeta. Ea inoata foarte bine prin ondulatiile corpului sau, cu ajutorul muschilor de sub piele, care sunt bine dezvoltati.
Lipitoarea respira prin piele, ca si rama. Ea se hraneste sugand sangele diferitelor animale. Cu ventuza anterioara, in mijlocul careia se gaseste gura inarmata cu 3 falci tari, chitinoase, dintate pe margini ca niste fierastraie mici, se prinde de pielea animalelor. Falcile sunt asezate in forma literei Y. Cu aceste falci cresteaza pielea pana la sange, apoi suge sangele cu lacomie, servindu-se de o gusa puternica. Sangele se aduna in cele 22 de buzunare ale stomacului, pe care le umple. Lipitoarea apoi se desprinde de animalul atacat, cu stomacul plin de sange. Ea poate trai din aceasta rezerva de hrana uneori chiar un an de zile.
Iarna se lasa mai la fund, unde apa este mai adanca si unde nu ajunge inghetul. In acest timp consuma sangelesupt in timpul verii.
In trecut, lipitorile erau intrebuintate in medicina pentru a scoate sange de la oamenii bolnavi. Acest mijloc era primejdios, prin faptul ca lipitorile puteau sa infecteze rana.
Toti viermii – ca rama si lipitoarea – care au corpul format din inele se numesc viermi inelati. Ei formeaza impreuna incrangatura viermilor inelati.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu