Dropia - pasare sedentara si monument al naturii

Dropia (Otis tarda) este o pasare sedentara si monument al naturii. Legea ocroteste pe tot timpul anului vanatul femelei. Cocosul poate fi vanat limitat in luna aprilie. Cel mai des, se intalnesc in campii si pe ogoare in Dobrogea, Baragan, Crisana.

Masculul are corpul mare (80-110 cm), o greutate ce ajunge la 12-15 kg, chiar si 21 kg (in Romania au fost vanate exemplare de peste 18 kg). Femela este incomparabil mai mica, iar greutatea este cuprinsa intre 4-7 kg.

Penajul dropiei este galbui-cafeniu tarcat cu striuri negricioase. Capul si gatul sunt imbracate in pene cenusii. La mascul, de o parte si de alta a ciocului se gasesc niste mustati, formate din peri teposi. Picioarele sunt terminate cu trei degete prevazute cu gheare tocite. Cand simt pericolul fug sau se ghemuiesc pe sol pentru a nu fi observate. Penajul, asemanator la culoare cu cel al mediului, le protejeaza. In aceste conditii sunt depistate mai greu de dusmani. Dropia este iute la fuga, iar zborul este lent. Cel mai des se hraneste cu seminte, lastari tineri, insecte, rame, melci.

Dropia este o specie poligama. Masculii ajung la maturitate sexuala la 4 ani. In acesta privinta femelele sunt mai precoce. Perioada de rut se desfasoara in luna aprilie. Femelele cauta masculii pentru imperechere. Ceremonialul desfasurat de mascul in jurul femelelor este deosebit de interesant. Cu maiestria unui gimnast coboara aripile pana la sol. In acelasi timp penele de pe umeri si spate sunt ridicate in sus si date peste cap. Coada se desface in evantai. Albul imaculat al penelor de pe partea inferioara face ca haina nuptiala sa fie pentru cateva secunde alta decat cea obisnuita. Penele tepoase din mustati iau o pozitie aproape verticala. Gatul este tras pe spate. Sacul gusii este mult umflat. Pieptul se inclina, iar picioarele se infdoaie. Gratie miscarilor comportamentale este unica. Isi face cuibul in micile adancituri de pe sol. In el depune 2-3 oua, pe care le cloceste numai femela.

De multe ori, dropia isi cauta hrana in carduri. Pe timpul iernii, in urma caderii ploilor sau a lapovitelor, aripile lor umede ingheata, nu mai pot zbura si cad cu usurinta prada braconierilor. In iernile grele, geroase, dropiile se retrag in tinuturile din sud-estul tarii. De multe ori, in asemenea conditii, trec in Bulgaria, de unde revin la inceputul primaverii. Numarul scazut al acestei specii este atat consecinta unui vanat excesiv, cat si consecinta transformarii campiei de odinioara intr-un vast camp agricol.

Aria de raspandire acopera partea de sud si partea centrala a Europei, precum si Africa de nord.