Ardealul - cununa muntilor Carpati

Se cheama Ardeal toata tara cuprinsa in cununa muntilor Carpati.

De jur imprejur, Ardealul e ocolit de munti, iar la mijloc e un podis (un fel de ses mai inalt decat Baraganul si fata Marii Negre). Cand e senin, daca te uiti de pe un munte inalt, vezi o mare parte din podisul Ardealului.

Muntii. Locul cel mai potrivit sa privesti Ardealul este Negoiul si Moldoveanul – puscurile cele mai inalte din toata Romania. Ele se afla amandoua pe Muntii Fagarasului, care se intind de la apus spre rasarit, inchizand ca un zid urias tot Ardealul catre miazazi.

Sunt atat de inalti Muntii Fagarasului, ca abia in toiul verii se topeste zapada pe varfurile lor. Ba uneori si vara, in loc de ploaie, cade ninsoare!

Spre apus de Muntii Fagarasului, lantul se prelungeste pana in Muntii Hategului, ca un zid aproape tot asa de inalt. Muntele cel mai inalt aici se cheama Retezatul.

Localnicii spun ca odata, pe vremea zmeilor, s-ar fi luat doi zmei la cearta. Unul a azvarlit asa de manios in celalalt cu un fier de plug, incat a retezat varful muntelui! Din intamplarea aceea i s-ar fi tras apoi numele.

Fata in fata cu Muntii Fagarasului, stau la marginea de miazanoapte a Ardealului Muntii Rodnei, care sunt aproape tot asa de inalti. Piscul cel mai semet este Pietrosu.

Dimpotriva, spre apus si spre rasarit, Ardealul e inchis de munti mai mici. Spre rasarit, inchide Ardealul niste munti care se arata ca trei spinari ce merg de la mizanoapte spre miazazi una langa alta: spinarea sau culme din mijloc e mai inalta (pana la ea se intinde Ardealul), iar cele marginase sunt mai mici.

Lanturile de munti de la rasaritul Ardealului sunt cele mai tinere. Cum s-au ridicat aceste lanturi de munti? Pe aici, scoarta pamantului a crapat nu prea demult si a tasnit din adancime foc, cenusa si zgura topita.

Zura aceea si cenusa s-au adaugat mereu, pana ce s-au facut niste gramezi uriase si apoi niste adevarati munti. Gura hornului, prin care iesea fumul, flacara, cenusa si zgura (lava), se vede si azi la acest munti, care scuipau foc (vulcani).

De la o vreme, vulcanii nostri s-au stins. Dar caldura se mai simte si acum. Oamenii bolnavi de reumatism la picioare vin aici, sa se incalzeasca la dogoreala ce este inca in pamant, deoarece ea are putere de vindecare.

Dintre muntii de la rasaritul Ardealului, cel mai inalt e Calimanul. E un urias morman de lava racita. Spre apus, Ardealul e inchis de Muntii Apuseni. Acestia nu se mai aseamana cu un zid, ci sunt rasfirati in toate partile, iar culmile lor nu sunt asa de semete, ci in unele locuri sunt late, in chip de poduri, purtand pe ele semanaturi si sate.

Nicaieri in Carpati, satele nu se suie pe munte, mai sus ca aici.

E de luat seama ca si in tinutul Muntilor Apuseni, scoarta pamantului a crapat, iar din adancime au izvorat lave fierbinti, care au facut niste gramezi uriase. Cum e Calimanul la rasarit, asa sta Vladeasa la apus, un munte nascut dintr-o singura izbucnire.

Dealuri. Podisul inconjurat de cununa muntilor nu-i chiar neted. Apele l-au ros facand o multime de vai, asa c locurile mai inalte dintre vai ni se arata azi in chip de dealuri. Daca te sui insa deaupra, vezi ca spinarea lor e lata, ceea ce dovedeste ca raurile au scrijilat podisul, taindu-l in mai multe felii, care ni se arata de jos in chip de dealuri.

Totusi, in partea de miazanoapte (intre Mures si cele doua Somese), raurile n-au ros destul podisul. Aici locul pare ceva mai neted si de aceea chiar se numeste Campie. Multimea lacurilor si lipsa padurilor ne intareste amagirea ca ne-am afla intr-un ses.

Sesuri mici. In lungul raurilor, pamantul Ardealului e neted, n chip de ses. Sunt o multime de petece de ses. Cele mai insemnate sunt

Unul e pe la izvorul Muresului.

Altele sunt pe Olt, aproape de izvor, apoi Sesul Barsei si Sesul Fagarasului (intre Olt si Muntii Fagarasului).

Asadar Ardealul are tot felul de locuri: si muntoase, si deluroase, si netede sau campoase.