Pasarile migratoare

Barza - este o pasăre de talie mare, are ciocul mare, de culoare roşie-portocalie. Penajul este alb, doar la vârfurile aripilor este împodobită cu o frumoasă garnitură neagră. Se întoarce primăvara la acelaşi cuib, pe care şi-l repară. Uneori generaţii întregi locuiesc de-a lungul anilor în acelaşi cuib. Au picioarele lungi, preferă să stea pe lângă râuri şi bălţi ca să-şi găsească hrana, formată din broaste, peşti şi alte animale mici. Puii sunt hrăniţi la început la fiecare oră, iar apoi la fiecare două ore. Datorită lipsei de mâncare, gradul de agresivitate al berzelor adulte poate creşte şi destui pui sunt efectiv azvârliţi afară din cuib. În ultimul timp numărul berzelor a scăzut mult.

Pelicanul - considerat şi cea mai mare înotătoare din Europa. Deoarece numărul lor a scăzut foarte mult ( omul i-a invadat mediul în care traieşte, pescarii au distrus colonii intregi, considerându-i rivali la pescuit ), acum este declarat monument al naturii.Pelicanii din Delta Dunării sunt pelicanii comuni, de culoare alb-roz. Se spune ca pe spinarea pelicanului se odihnesc pasari migratoare mici, cand traverseaza Marea Mediterana, in drumul lor spre tari mai calde.

Mierla - are un penaj negru sau cafeniu şi ciocul galben. Cântă foarte frumos şi este o mamă foarte grijulie, toată ziua strânge hrană pentru pui. Este o adevărată plăcere să o urmăreşti şi să o auzi cântând.

Prepeliţa - este o pasăre de talie mică, are penajul brun cu alb pe spate ( un camuflaj excelent ). Trăieşte în zonele de câmpie, îşi face cuibul în lanurile de cereale sau în lăstărişuri. Fiind vânată mult pentru carnea ei gustoasă, a intrat în rândul păsărilor ocrotite de lege.
Graurul - este o pasare migratoare cu cioc ascutit si cu penaj negru – verzui, impestritat cu alb.
Ciocârlia -  este o pasare cântătoare mica, cu penele pestrite, care zboara la mari înaltimi. Datorită obiceiului ei de a se ridica în văzduh şi a cânta în înaltul cerului, despre ciocârlie s-au scris multe legende, fiind considerată fiica soarelui sau fata care s-a indrăgostit de soare. Este o pasăre de talie mică. Sosirea ei este semnul că primăvara s-a stabilit definitiv in locurile respective.

Rândunica - poate cea mai cunoscută pasăre călătoare. Şi despre ea s-au scris legende. Este de talie mică, are coada despicată, pe spate este neagră-cenuşie şi mai albicioasă în rest. Îsi face cuib la streaşina casei, prin poduri, grajduri sau chiar în casele oamenilor ( în spaţiile nelocuite ). Este destul de gălăgioasă, îşi păstrează cuibul de la un an la altul. Face 4-5 ouă, pe care le cloceşte cu multă grijă. În zonele cu veri lungi rândunica poate scoate două rânduri de pui pe an.

Cucul 
- este o pasăre singuratică ( de aici şi expresia "singur cuc" ). Soseşte devreme din ţările calde, îşi depune ouăle în cuibul altor păsări. Cântă toată primăvara, strigându-şi numele. Şi despre el există foarte multe legende.
Pupăza - soseşte puţin mai târziu decât cucul, are un penaj pestriţ, un cioc lung şi încovoiat. Dar ceea ce o face deosebită este creasta de culoare portocalie. Comparaţia cu o pupăză nu e deloc măgulitoare.

Privighetoarea - considerată cea mai iscusită căntăreaţă, are un penaj modest. În nopţile calde de vară ne incântă cu trilurile ei neasemuite.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

Related Posts Plugin for WordPress, Blogger...