9 octombrie- Ziua Mondiala a Postei

Acum 140 de ani, la Berna, 22 de state au semnat actul de naştere al Uniunii Poştale Universale (UPU). Printre ţările prezente s-a aflat şi România, reprezentată de directorul general al Poştelor şi Telegrafului, George Lahovary. Astăzi, UPU este un organism aparținând Organizaţiei Naţiunilor Unite, la care sunt afiliate administrații poştale din 190 de țări. În anul 1969, Congresului UPU, desfăşurat la Tokyo, a declarat 9 octombrie Ziua Mondială a Poştei.




Din cele mai vechi timpuri, “serviciile poştale” au existat sub forma solilor sau mesagerilor care străbăteau distanţe lungi călare sau pe jos. În anii 1600 şi 1700, multe ţări aveau sisteme poştale naţionale şi intrau în acorduri bilaterale între naţiuni, care prevedeau schimburi de corespondenţă. Primul oficiu poştal din lume a fost înfiinţat în 1712, în Sanquhar, un mic oraş din sudul Scoţiei, care funcţionează şi astăzi. Iniţial, poştaşii duceau corespondenţa călare, iar mai târziu au apelat la trăsuri. Au urmat oficiile poştale din Stockholm (Suedia) şi Santiago (Chile), în 1772.


Ce ar fi fost poşta fără scrisori?

Timp de sute de ani, oamenii care doreau să comunice între ei, dar se aflau la distanţe considerabile unii de alţii, aveau o singură soluţie – scrisoarea.
În secolul 18, scrisorile scrise de mână erau atât de populare, încât a fost publicat şi un roman epistolar, primul din literatura engleză (1740) - “Pamela sau Virtutea răsplătită”, scris de Samuel Richardson, format în întregime din scrosorile unei fete către părinţii săi.
Scrisorile au făcut subiectul şi multor melodii la modă - "A Soldier's Last Letter," "Please, Mr. Postman," "I'm Gonna Sit Right Down and Write Myself a Letter," "P.S. I Love You".
Declinul scrisoarii scrisă de mână constituie o schimbare culturală atât de vastă, încât istoricii ar putea împârţi lumea după epocile în care se scriau scrisori şi cele în care nu se mai scriu. Tranzacţiile imobiliare, înregistrările naşterilor şi deceselor, rapoartele meteo, documentele guvernamentale, toate contribuie la imaginea pe care ne-o facem despre trecut. Aflăm ce mâncau stramoşii noştri, cum se îmbrăcau, ce credeau despre dragoste sau despre războaie, toate din scrisorile lor.
(w220) Scrisoarea
Fără corespondenţă, am fi putut doar să ghicim. Acum există e-mail-ul, dar aceasta este, spun istoricii, o scriere care astăzi este şi mâine poate să dispară. Există şi o enormă şi preţioasă colecţie de informaţii despre viaţa de zi cu zi, în arhivele de televiziune, galeriile foto ale telefoanelor, pe Youtube şi chat-uri. Problema este nu că nu există suficientă informaţie despre cum gândim şi cum trăim. Dar citirea unei scrisori, oferă o imagine despre cel care a scris-o, o imagine pe care altfel nu am avea cum să o dezvoltăm. Mai mult, corespondenţa dovedeşte că atunci când scrii, eşti mai relaxat şi îţi poţi exprima mult mai uşor gândurile şi emoţiile. Nicio altă formă de comunicare nu pare să încurajeze suficient această formă de intimitate.

Câteva din cele mai incredibile scrisori

Scrisoarea unui viitor grafician
În 1998, la vârsta de 14 ani, un tânăr aspirant la statutul de grafician, Amir Avni, a decis să-i scrie celui care a dat viaţă personajelor Ren & Stimpy, John Kricfalusi. Amir a ataşat şi câteva desene făcute de el, care l-au ajutat, peste timp, să devină grafician pentru Cartoon Network.
Fidel Castro i-a scris lui Franklin D. Roosevelt
Fidel Castro, în vârstă de 12 ani, i-a trimis o scrisoare preşedintelui Statelor Unite ale Americii, Franklin D. Roosevelt, în care i-a cerut 10 dolari, oferindu-se să-i arate unde se află, în Cuba, minele de fier.
Scrisoarea unui elev către un om de ştiinţă
În 1957, elevul Denis Cox a trimis de urgenţă o scrisoare către Woomera’s Rocket Range, cu intenţia de a le arăta planul de construire a unei rachete. Denis nu a primt niciun răspuns.
(w220) Denis Cox
O scrisoare anonimă primită de Martin Luther King
În noiembrie 1964, temându-se de legătura lui Luther King cu Partidul Comunist, FBI i-a trimis o anonimă, împreună cu o casetă care ar fi conţinut înregistrări audio incriminatorii, ce demonstrau întâlnirea lui King cu o femeie, într-o cameră de hotel. King a văzut scrisoarea ca pe o invitaţie pentru a-şi lua viaţa şi a pornit o anchetă, în 1976.
(w220) Abonima de
Scrisoarea Reginei către Eisenhower
În 1957, după cinci ani de domnie, Regina Elizabeta a II-a făcut prima vizită de stat în America, ca oaspete al preşedintele Dwight D. Eisenhower. Doi ani mai târziu, Regina l-a primit pe acesta, împreună cu soţia, la Castelul Balmoral din Scoţia. Ceea ce s-a discutat în spatele acelor uşi închise este necunoscut, dar putem fi siguri că preşedintele Eisenhower s-a indragostit de biscuiţii reginei. După cinci luni, Regina i-a trimis propria reţetă.
Elvis Presley s-a oferit să ajute Guvernul în lupta împotriva drogurilor
Pe 21 decembrie 1970, Elvis Presley îşi oferea ajutorul în lupta contra drogurilor. La câteva ore după ce a oferit personal această scrisoare unui gardian, Elvis Presley s-a întâlnit cu preşedintele Nixon.
Scrisoarea găsită într-un mormânt de secol XVI În aprilie 1998, cu ocazia efectuării unor săpături arheologice, din oraşul Andong (Coreea de Sud), a fost descoperit unui vechi mormânt din secolul al XVI-ea, care cuprindea mumia lui Eung-Tae Lee, un membru al vechiului clan Goseong Yi. Pe pieptul său se afla o scrisoare scrisă de soţia sa însărcinată.

Invenţiile care au ajutat la evoluţia sistemului poştal

Plicurile
Primele “plicuri” au fost confecţionate din pânză, piei de animale şi fibre vegetale, iar babilonienii înfăşurau mesajele în foi subţiri din argilă care erau apoi coapte. Au urmat scrisorile pliate și sigilate cu ceară, iar plicurile standardizate au început să fie folosite abia în secolul al XIX-lea. Pe 10 iunie 1902, Americus F. Callahan din Chicago a brevetetat un nou model de plic, dotat cu o fereastră transparentă prin care se putea citi adresa.
Cutiile poştale
În 1653, la Paris, francezul De Valayer a pus la punct un sistem poştal şi a înfiinşat căsuţe poştale în care livra doar scrisorile care aveau plicuri vândute de el. Un concurent al său a pus şoareci în cutiile de scrisori şi astfel i-a stricat afacerea.
Timbrele
În 1837, un învăţător din Anglia, Rowland Hill, a inventat timbrele poştale cu adeziv. Prin eforturile sale, primul timbru din lume a fost eliberat în Anglia în 1840. Tot el a stabilit primele tarifele poştale uniforme, calculate în funcţie de greutatea coletului.
Primul catalog
În 1872, Aaron Montgomery Ward (Chicago) a trimis primul catalog de comandă prin poştă. Acesta consta dintr-o singură foaie de hârtie cu o listă de preţuri, care prezenta marfa aflată la vânzare şi detaliile legate de modalitatea de comandă. Aaron Montgomery Ward a lucrat pentru Marshall Field, ca funcţionar şi comis voiajor. Astfel a realizat că oamenii de la sate ar putea fi mai bine deserviţi de comenzile prin poştă. El şi-a început afacerea cu un capital de 2.400 dolari. Până în 1926, Montgomery Ward a fost doar o afacere care se desfăşura prin poştă, când Ward a deschis primul magazin de vânzare cu amănuntul, în Plymouth, Indiana.
Primul sortator poştal automat
A fost inventat în 1957 de omul de ştiinţă Maurice Levy. Noul model de sortator putea gestiona 200.000 scrisori pe oră. Un model manual fusese testat la sediul oficiului poştal din Ottawa, în 1953.
Activitatea Uniunii Poştale Universale continuă să fie foarte importantă pentru comerţ şi comunicarea globală, chiar şi în epoca comunicării digitale. În zonele cu un nivel ridicat de acces la comunicarea digitală, serviciile poştale sunt importante pentru distribuirea mărfurilor cumpărate din magazinele online. În zonele cu acces limitat la internet, serviciile poştale rămân vitale pentru distribuirea de informaţii şi bunuri. În plus, lucrează la sistemul de transfer electronic de bani din zonele rurale în ţările din Orientul Mijlociu şi în nord-estul Africii.

Surse
buzzfeed.com
newsweek.com

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

Related Posts Plugin for WordPress, Blogger...